11,435 matches
-
de a eluda abordarea individului ca personalitate integrală, asemănător verdictului chirurgului: „Operația a fost un succes, dar pacientul este mort”. Abordarea noastră are însă un caracter holistic din mai multe perspective. În primul rând, în analiza fiecărui aspect, intenționăm să relevăm integritatea. De exemplu, pentru relevarea intenției creatorului, ne folosim de întreagul ansamblu de activități ca modalitate de decelare a tuturor proiectelor sale. În al doilea rând, încercăm să investigăm în același timp interacțiunea dintre numeroasele aspecte importante - pentru că tocmai din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
zoologice sau geologice și comunică transformarea rezultatelor cercetării în aceste domenii de-a lungul a cinci ani de voiaj. S-a demonstrat că studiile geologice ale lui Darwin au fost net superioare studiilor lui de zoologie. Însă analizele periferice deseori relevă proiecte noi și sistemul devine din ce în ce mai complex. Într-o etapă inițială a parcursului lui Darwin, „anii caietelor de notițe” ce au urmat imediat după călătoria pe Beagle pot fi ilustrați sub forma unei structuri ramificate, sursa unei trihotomii - în mare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de contexte sau sisteme contextuale (Csikszentmihalyi, 1988) în cadrul cărora se desfășoară activitatea creativă. Primul dintre ele se regăsește în domeniile de activitate cele mai relevante pentru activitatea studiată. Al doilea constă în creațiile și obiectivele generale ale individului, așa cum sunt relevate de sistemul de activități. Al treilea context este mediul profesional al persoanei - profesori, colegi, colaboratori, critici ș.a.m.d. Al patrulea context se referă la familia subiectului - familia de proveniență și cea actuală - și rolul ei asupra dezvoltării și sprijinului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai 1838, în Barrett et al., 1987, p. 263). Mai devreme sau mai târziu, interdependența tuturor formelor de viață impietează ritmul schimbării. În epoca noastră regăsim problema bufniței tărcate care ne amintește cât de greu acceptă oamenii aceste constrângeri. Darwin relevase deja un context similar: „Până și scăderea numărului de indivizi ai unei specii de șoimi va avea consecințe imediate asupra restului lumii” (Caietul D, p. 135, scris în 28 septembrie, 1838, fragment din celebrul moment de revelație/insight malthusian; în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de evaluare. Scorurile la teste au fost apoi corelate cu scorurile obținute de un grup de control cu variabile similare de vârstă, nivel de pregătire și alte variabile pertinente. Scopul general constă în decelarea diferențelor individuale dintre acele variabile care relevă performanța creativă în condiții naturale. În al treilea rând, psihologii sunt capabili să examineze acei subiecți creativi cu statut creator indubitabil din moment ce s-au bucurat de o reputație considerabilă datorită contribuțiilor originale la dezvoltarea civilizației umane (Simonton, 1984d). Cu alte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
valoroși aflați în culmea carierei lor (Simonton, 1988a, 1997b). Cu privire la problema longevității creative, câțiva cercetători au studiat variația creativității în ultimii ani de viață ai creatorului (Haefele, 1962; Lindauer, 1992, 1993a, 1993b; Simonton, 1989c). Unul dintre cele mai interesante rezultate relevă „stilul de viață la vârsta senectuții” la artiști și „fenomenul cântecului lebedei” la compozitori - ambele reprezentative pentru transformarea radicală în modul de manifestare a creativității din perioada finală a vieții. În cele din urmă, am obligația să menționez numeroasele studii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cheek și Stahl (1986) au constatat că efectele pe care le are evaluarea asupra creativității depind de gradul de timiditate al unei persoane, persoanele cele mai timide fiind cel mai intens perturbate de iminența unei evaluări. Mai multe studii au relevat și faptul că nivelul calificării influențează reacția la evaluare (Conti și Amabile, 1995; Pollak, 1992; Hill, Amabile, Coon și Whitney, 1994). Subiecții cu un nivel de calificare mai scăzut au fost mai creativi atunci când se așteptau la evaluare, în vreme ce subiecții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s.n.) pentru români”. Este exact tipul de atitudine care ne poate face să ne Întrebăm ce are spiritul creștin tolerant și inclusivist cu ortodoxismul manifestat printr-o metafizică etnicistă, lipsită de morală. Maria Bucur subliniază foarte bine această tendință atunci când relevă Înclinația unor astfel de persoane de a pretinde că dau seama În fața unei entități transcendente, dar niciodată În fața semenilor din comunitatea În care trăiesc. Metafizicile de acest tip te deconectează de responsabilitatea În fața semenilor, cu pretenția că, În mod privilegiat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fiindcă erau considerați „disgenici”. Disgenicii trebuiau supraimpozitați (la fel și celibatarii În comunism). Veniturile trebuiau redistribuite ca să-i sprijine pe cei eugenic mai apți și pentru creșterea potențialului biologic. O expresie clară a incompatibilității dintre eugeniști și gândirea liberală este relevată de autoare În contextul cercetării problemei alianțelor politice eugeniste. În afara alianței extreme, cu legionarii, au existat alianțe benigne cu PNȚ, În scopul promovării sănătății publice, dar niciodată cu liberalii, inamici „arhetipali” ai unor astfel de abordări etniciste, colectiviste, uneori totalitare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de către donatori din SUA sau UE pe care problema noastră pare să Îi privească mai mult decât pe noi. Este o lecție despre „continuitatea tradiției” din care se pare că nu am Învățat suficient. În același registru al continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În eșafodajul dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre ideile lor și-au găsit Împlinirea În comunismul naționalist al lui Ceaușescu, după cum riguros ne relevă autoarea. Probabil că partea mai „luminoasă” a acestei mișcări - prevenirea bolilor, consilierea prenupțială, combaterea bolilor sociale, Înclinațiile unor eugeniști de spre deschidere etnico-rasială - Își află originea În una dintre cele două mari filiere de intrare a ideilor de acest tip
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideile eugeniste au fost importante pentru producția de cunoaștere din România interbelică. Pentru Început, am analizat textele de referință pentru dezbaterile intelectuale și politice În legătură cu reformele din România interbelică. Lectura acestor lucrări „standard” ale perioadei luate În discuție mi-a relevat faptul că argumentele În favoarea reformelor liberale și progresului erau formulate În limbajul determinismului biologic. De exemplu, deși prezentat și prețuit ca unul dintre cei mai puternici susținători ai modernismului „europenizant”, Eugen Lovinescu Însuși folosește noțiunea de „rasă” drept categorie fixă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unor soluții specifice care au translatat discursul despre identitatea individuală și organizarea socială din sfera religiei și a spiritualității În cea a științei. Majoritatea eugeniștilor nu erau expliciți În privința implicațiilor profunde ale ideilor pe care le promovau, Însă lucrările lor relevă o schimbare paradigmatică În construcția relațiilor sociale și a corpului politic, ce deplasa centrul de greutate al contractului social de la viața veșnică și salvarea spirituală la sănătate și trupul omenesc. Acceptarea eugeniei de către intelighenție și comunitatea academică arată că această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
argumente Împotriva industrializării, dar nu a reușit să propună o perspectivă foarte clară asupra măsurilor care trebuiau avute În vedere pentru a facilita industrializarea În conformitate cu prerogativele biopolitice. Poziția critică a lui Moldovan față de deciziile guvernului liberal aflat la putere se relevă cu cea mai mare transparență În analiza pe care autorul o face În legătură cu necesitatea de a implementa unele schimbări În structura și funcționarea Ministerului Agriculturii. Pentru că, În opinia sa, populația rurală era „generatorul de energii” al națiunii (cu alte cuvinte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
țărănești, care constituie izvorul de viață al națiunii noastre 81. Acuzațiile lui Făcăoaru identifică mult mai clar populațiile nedorite decât scrierile lui Moldovan și creează un sentiment imperativ al crizei legate de problemele eugenice În România. O astfel de poziție relevă modul profund rasist În care Făcăoaru Își reprezenta relațiile dintre etnicii români și ceilalți locuitori ai României. Temerile sale legate de criza eugenică și convingerea că era nevoie de o acțiune drastică și imediată s-au tradus Într-un Îndemn
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să fie bărbați cu un nivel superior de educație, specializați În anumite domenii tehnice, de la medicină pâna la igienă industrială și de la pedagogie până la analiza nutriției. De asemenea, deși nu Îl afirmau deschis, eugeniștii susțineau implicit criteriul etnic, o atitudine relevată de modul În care reacționau, alarmați, ori de câte ori se discuta posibilitatea ca etnici maghiari sau germani să ocupe poziții oficiale. Importanța purității etnice era acceptată fără nici o opoziție de Întregul public educat care citea sau reacționa la articolele publicate În Transilvania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
educație politică a acestui electorat ce Își câștigase doar de curând dreptul la vot. Multe voci publice din România avertizaseră asupra pericolului abuzurilor În exercitarea drepturilor politice, mai ales În cazul unei lipse acute de educație. O astfel de atitudine releva o poziție ambivalentă față de capacitatea țărănilor de a participa În arena politică cu aceleași drepturi ca și românii cu un nivel superior de educație. În același timp, o masă de noi votanți reprezenta un potențial electorat pentru toate partidele. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sate să petreacă mai mult timp În căminul familial, ocupându-se cu activitățile domestice și cu Îngrijirea copiilor, fără să ofere nici o soluție pentru disfuncționalitățile evidente care ar fi apărut astfel În procesul de producție 49. Mai degrabă, acest Îndemn relevă o perspectivă nerealistă, un bias de clasă În reprezentarea unei probleme care era mai complexă decât interpretarea pe care erau eugeniștii dispuși să o ofere, dar care nu putea decât să fie agravată prin aplicarea unor soluții inadecvate. Eugeniștii doreau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sociale a României, pentru că acest grup avea capacitatea de a fi asimilat foarte rapid În organismul sănătos al națiunii, diminuându-i semnificativ potențialul eugenic. O serie de articole publicate În România Nouă la Începutul celui de-al doilea război mondial relevă un aspect al ideilor lui Manuilă care nu a fost explorat deloc până acum65. În aceste articole, Manuilă se exprima În termeni puternic rasiști: Problema țigănească este cea mai importantă, acută și gravă problemă rasială a României... Tipul antropologic al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cerută nu numai de higiena rasei, dar și de higiena socială și culturală a tuturor țărilor europene... Statul moden nu mai poate trăi fără o scrupuloasă rânduială În toate direcțiile de activitate 67. Atitudinea exprimată În citatul de mai sus relevă o transformare importantă a ideilor mișcării eugeniste, care a avut loc la sfârșitul anilor ’30 și Începutul anilor ’40. Eugenia a Încetat să mai fie o teorie a unei dinamici a schimbării, care Încuraja asumarea unor responsabilități sporite de către elitele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau convinși că, dacă prostituatele ar fi fost corect informate despre pericolele la adresa sănătății și riscurile eugenice implicate, ele ar fi devenit parteneri cooperanți În programele de reglementare a prostituției și reintegrare a prostituatelor. Abordarea eugenistă a problemei delincvenței juvenile relevă aceeași neîncredere În sistemul penal. Eugeniștii Încercau să mențină un echilibru Între identificarea naturii ereditare a infracțiunilor comise de tineri și dorința de a recupera acești indivizi, Înainte de a deveni excluși permanenți 75. Într-un anumit sens, eugeniștii considerau că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a ministerului. Raportul Brătianu, de exemplu, nu recunoștea suficient sau deloc eforturile instituțiilor de asistență medicală din Transilvania, prezentând realizările acestora ca pe un rezultat al inițiativelor Bucureștiului. Prezentând tendințele pozitive din Învățământul medical secundar, Brătianu afirma că „Trebue să relevăm aci faptul, că, În Ardeal, unde agenții sanitari au fost de curând introduși, rolul lor În Îmbunătățirea stării sanitare la sate, a fost unanim recunoscut.” 16. Putem să ne imaginăm cu ușurință că Moldovan și alți medici care făcuseră parte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Al doilea război mondial" Relația dintre mișcarea eugenistă din România și politicile regimului Antonescu, În special cele care reglementau tratamentul minorităților „indezirabile”, evreii și romii, este Încă neclară. Limbajul folosit atât de parlamentarii, cât și de presa din acea perioadă relevă, În mod clar, că legile antisemite adoptate și aplicate În timpul războiului aveau la bază ideea predeterminării biologice a identității evreilor, care era, În același timp, un argument pentru a susține că evreii pun În pericol națiunea română 1. Este mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici, adică biopolitica. ...Biopolitica nu e ca concepție rasistă, rasa nefiind un scop sau un ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România, la acel moment. Cu toate acestea, nu avea tonul antisemit și xenofob agresiv și infatuat al presei și al multor declarații oficiale ale guvernului din acea perioadă. Arhivele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
această lege a generat una dintre cele mai intrusive forme de control asupra privatității indivizilor din timpul regimului comunist. Însuși faptul că, după revoluția din decembrie 1989, abrogarea decretului antiavort a fost una dintre primele decizii ale Frontului Salvării Naționale relevă suficient de clar ura pe care populația o resimțea față de această măsură abuzivă 21. Pentru scopurile acestei analize, este important să redăm limbajul În care a fost formulat decretul, pentru că se pot observa numeroase similitudini cu Codul Penal al lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]