4,965 matches
-
în corelație cu textul; 2Ă Să recunoască rolul “culorii” în trasmiterea mesajului artistic; 3Ă Să se exteriorizeze artistic și creativ în cântarea inviduală și în grup; Strategie didactica: activ-participativă ăă Metode și procedee folosite: conversația, lectură explicativa, jocuri ale figurilor retorice, tehnica picturii în acuarela; ba Materiale folosite: fișe cu textul poeziei, fișe de lucru cu schemă analizei textului, cd-player; că Organizarea activității de învățare: frontală, individuală, pe echipe. D es ig n u l a ct iv ita ții Se
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
pe cărare ca să facem o plimbare, sub oglindă dragului soare!” (A. DA După ce au creat textul, elevii pictează pe sticlă floarea reprezentată în text, folosind pată plata. Că fond muzical se folosește „Primăvară” cântat de Tudor Gheorghe. Jocuri ale figurilor retorice. Aceste jocuri presupun crearea de figuri retorice originale (epitet, comparație, metaforă, personificarea evitând clișeele și banalitățile. Educatorul este cel care determină la elevi gustul performanței. 1. Epitetul. Miza jocului va fi frumusețea epitetelor și nu numărul lor. Prin acest joc
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
oglindă dragului soare!” (A. DA După ce au creat textul, elevii pictează pe sticlă floarea reprezentată în text, folosind pată plata. Că fond muzical se folosește „Primăvară” cântat de Tudor Gheorghe. Jocuri ale figurilor retorice. Aceste jocuri presupun crearea de figuri retorice originale (epitet, comparație, metaforă, personificarea evitând clișeele și banalitățile. Educatorul este cel care determină la elevi gustul performanței. 1. Epitetul. Miza jocului va fi frumusețea epitetelor și nu numărul lor. Prin acest joc se poate folosi același epitet pentru mai
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
zi. Alții, simțim o criză de timp consubstanțială condiției umane. Și, totuși, oricât ne-am dori-o (unii), timpului nu-i pasă de noi, de nimeni. Oare cum trăiesc cei care (se) întreabă dacă există iubire între oameni? (chiar și retoric) Dacă educația presupune autoexprimare, autoafirmare, autorealizare, autocontrol, autoactualizare, atunci cei care cred că în educație sunt - în mod inevitabil - necesare autoritatea, constrângerile, controlul extern, ei nu cred - de fapt - în educație. În raportul (exterior) cu lumea nu ne rămâne decât
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Prezența poliacordurilor introductive este o mărturie elocventă care argumentează o dată în plus concepția debussystă de armonie non funcțională, în care sonoritățile acordice sunt tratate ca entități autonome, private de orice funcție ce ar putea-o îndeplini în contextul unei construcții retorice sau dialectice. Tema apare expusă în registrul mediu (zonă neutră ce ilustrează calitatea ambiguă și depersonalizată a imaginilor evocate), iar reeditările sale ulterioare (tema apare reexpusă de patru ori) conservă calitatea timbrală „originară” a acesteia, aspectul impunându-se ca o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale muzicii debussyiste în care amplificării dinamice progresive (poco a poco cresc. - f ) i se asociază activarea unui nou registru de discurs (ascensiunea „în premieră” spre registrul acut), aspect ce stimulează receptarea acestui episod ca un act esențial al construcției retorice. Preocuparea pentru investirea traseului melodic cu multiple sensuri tensionale generează un caleidoscop de variații ritmice rezultat prin plasarea diferențiată a accentului în cadrul structurii metrice. Operând o detensionare a atmosferei instituite anterior (doux et lié - blând și legat), secțiunea mediană a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în paie”, relatându-se în fapt o introspecție. Pentru a dobândi înțelegerea, în ipostaza unei acțiuni trecute, eul liric găsește o ultimă trăire prin înseși gândirile sale „însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine,te vedea râzând”. Interogațiile retorice din strofa a VII-a denotă o speranță pusă în credința umbrită de incertitudine, care fundamentează o limită la nivelul existenței, ce depășește rațiunea. Ceea ce urmează limitei nu este accidental, ci devine proces prin conștientizare, așadar conștiința de sine este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
apariției parnasianismului în România sunt în general legate de momentul de criză în care se găsea lirica noastră în anii penultimei decade a secolului al XIX-lea. Climatul crepuscular,de decepționism,întreținut de epigonii eminescieni, cât și de acel idilism retoric și pitoresc facil, creat de imitatorii lui Alecsandri, impuneau o acțiune de înnoire a poeziei. Această menire și-au asumat-o conștiințele și temperamentele poetice dezvoltate în mediul bucureștean, impulsionate și de instinctul propriu de regenerare al muntenilor, pe care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ci privește prin toți Ceilalți. Eul își impune abominabila sa dominație asupra Tu-ului, nu mai crește la umbra acestuia, ci îi transmite acestuia spaima de abis. Tu-ul ca nivel dialogic al textului este transformat într-un simplu pol retoric, într-o entitate superfluă. 6. Tehnica scrisului. Antilirism, anticalofilie, sărăcia epicului Anton Holban putea figura la fel de bine ca membru al tribului Marcel, cât și ca membru al tribului André așa cum considera contemporanul său G. Călinescu, cel care observa unele paralele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
literaturii române, Editura Semne, București, 2003, p. 875 footnote> Contradicția lui Holban este cea dintre luciditate împinsă până spre absurd și de un patetism dublat de poza romantcă, afectată și artificială. Astfel devine luciditatea un simplu accesoriu, o simplă formulă retorică: “Dacă viitoarea dragoste va fi rea, Irina va fi bună, de va fi bună, Irina va fi rea. Depinde de cum va fi viitoarea: inteligentă sau proastă, frumoasă sau urâtă, serioasă sau ușuratecă.” Alexandru Călinescu observă “snobismul suferinței”. “Mai ales prozele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cărare din mijlocul capului, cu silueta proporționată, care trăiește exact, fără nici o îndepărtare de a îndatoririle cele mai stricte” va prefera, din rațiuni de atractiae oppositorum, pe pasionala Hermiona. Alegerea între Andromaca și Hermiona nu e doar un simplu exercițiu retoric, ci o alegere existențială, una care va schimba destinul tinerelor eleve. Portretele celor două personaje sunt prezentate în detaliu. Andromaca e „văduva lui Hector, o femeie cu un copil, învățată în toate secretele amorului de un altul, cu corpul ei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Feministele sunt frigide și nu mai ispitesc pe nimeni Despre frigiditate și atracție, ca și despre impotență, nu putem să facem afirmații generalizatoare. Exact așa cum nu putem afirma, de dragul unei retorici ultraradicale că misoginii sunt impotenți, nu putem afirma, de dragul retoricii misogine, că feministele sunt frigide. Nu există evidențe empirice pentru asemenea afirmații tari și extrem de ofensatoare. Feministele nu se căsătoresc, nu au copii și nici măcar prieteni Istoric, feministele românce nu vin din neant, ci din înaintașele lor cărora le datorăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Ea a început să curgă imediat după Decretul 770 din 1966. Ce este curios este faptul că seamănă ca două picături de apă cu discursurile actuale ale inițiatorilor proiectului de lege pentru interzicerea avorturilor și cu discursurile naționaliștilor care tremură retoric de frica „împuținării” ființei naționale. Toate aceste discursuri conțin obsesia grijii pentru cei nenăscuți și sunt oarbe și surde la nevoile celor născuți deja. Genele sunt mai importante decât indivizii. Ele sunt scop în sine în calitate de „purtătoare de neam”. Persoanele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
să-l asculte. Profesorul constituie polul secundar în relația pedagogică. El trebuie să fie în serviciul elevului. Cunoașterea se naște firesc de la copil. Concepția asupra învățării Învățarea se realizează într-un mod tradițional: ascultarea și imitarea modelelor, prin intermediul sofisticii și retoricii. Învățarea pleacă de la principiul că ființa umană posedă în ea însăși înțelepciunea. Educația caută să favorizeze dezvoltarea completă a omului. CAPITOLUL 2 VIAȚA ȘI OPERA LUI JEAN-JACQUES ROUSSEAU "Jean-Jacques Rousseau a văzut lumina zilei în zorile secolului rațiunii și luminilor
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cel puțin, nu și-a ascuns adevăratele sentimente și n-a încercat să ne tragă de partea sa. Poate și fiindcă, la acuza că ar fi fost în serviciul securității, Breban a încercat să răspundă fără să spună nimic, întrebând retoric: Cum îți permiți dumneata, domnule, să-mi pui mie o astfel de întrebare, nu te gândești că eu aș putea să fiu locuit de un Zeu?! Convinsă că nu e bine să amestecăm criteriile și că Zeul care, eventual, ne
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
că nimic din ce face directorul SRI-ului nu se duce pe apa sâmbetei. Fiindcă recenta publicare a dosarelor de informatori ai vechii securități ale celor doi ziariști de la România liberă i-a dat posibilitatea reputatului nostru politolog să întrebe retoric: ce presă de opoziție, domnule, nu vezi ce e cu ei, niște informatori! Această afirmație (făcută în fața milioanelor de telespectatori) m-a determinat să-mi aduc aminte de celebra scrisoare adresată lui Ceaușescu de cei șase foști demnitari comuniști în
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și din ce în ce mai sofisticate. De ce este nevoie de această competiție? Nu puteam trăi și altfel? Adică la o distanță mai mare de bani și caruselul complex de probleme pe care aceștia le aduc în viața noastră? Întrebările de mai sus sunt retorice. Ele nu pot avea valabilitate decât în cazul unei percepții comune asupra vieții. Un posesor al unei cunoașteri complexe știe să deosebească, în viața noastră, caracterul natural al acestei zbateri de șansele pe care le avem să schimbăm ceva. Folosința
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în numele cărora vorbea Ch. Tell, pentru perioada în care el luptase în vederea impunerii în practică a principiilor liberale, Brătianu se simțea dezlegat de orice obligație politică față de cei menționați, nu înainte însă de a-i întreba în public în mod retoric " Dacă v-ați fi unit toți cu noi, Partidul Național era să iasă triumfător. De ce înverșunarea vă vine astăzi când dreapta nu mai e la putere și când din contră se pune pe tărâmul național?"163. Ceilalți membri ai grupării
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lui Cuza, devenind un adevărat fir roșu ce reapărea mai ales în momentele de criză. În condițiile în care contemporani ai evenimentului de la 11 februarie 1866, dar și istorici 273 ce s-au ocupat de analiza lui s-au întrebat retoric dacă era necesară îndepărtarea lui Cuza în maniera cunoscută, dat fiind faptul că dorința acestuia de retragere era știută de foarte multă lume, domnitorul mărturisind a doua zi după alegerea sa că nu va uita faptul că "țara a cerut
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ci a domniilor fanariote pentru nerespectarea amintitelor înțelegeri 336. Dacă față de Imperiul Otoman manifesta o atitudine "înțelegătoare", Rusia nu era "iertată" pentru faptul că, prin intervențiile sale repetate în Principate, provocase mai multe conflicte în zonă. Emisarul român întreba apoi, retoric, statele participante la Conferința de la Paris dacă vor lua drept exemplu modul de raportare al statului țarist față de vecinul de la Apus, știind că acesta însemna o încălcare a autonomiei românilor. Ca o ultimă încercare de a câștiga susținerea guvernelor occidentale
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
urmare a contactelor cu diferite cercuri de la București și Iași unde antisemitismul începea să aibă un oarecare impact 583. Dacă Brătianu se remarca acum doar printr-o schimbare a discursului său, alți lideri liberali precum Ștefan Golescu treceau de faza retorică, redactând circulare de tipul celei din 1861 prin care îi împiedicau pe evrei să se stabilească în comunele rurale în calitate de antreprenori de hanuri, cârciumi și le interziceau să arendeze proprietăți 584. Pentru a nu generaliza, trebuie spus că existau și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
multe articole publicate în Revista de Istorie, din care l-am aminti aici pe cel intitulat Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976, vorbește de "complotul brutal" la adresa lui Cuza și se întreabă retoric în numele căror forțe sociale fusese a fost pus în aplicare întregul scenariu. O altă imagine ne oferă profesorul Gh. Platon în "1866. Începutul revoluției române pentru independență, ecouri în presa europeană", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
al cetății, el clama Încrezător: „Înjugă speranța/ Pe carul durerii tale; Pășește vâltoarea/Și mergi Înainte”. (Petardăă. Câte o Scrisoare de la Nistru, câte o Elegie, câte un Psalm Încredințează că „toată Basarabia i-un țintirim”; În replică se conturează limbajul retoric, grandilocvent, „Voi cuprinde În pieptu-mi și țări și Pământul”. O chemare de dincolo sună În modul unui Goga „Mă chiamă pământul,/Mă chiamă și ziua și noaptea”. Precum Cotruș, tribunul, se adresează unui „frate dârz ca un munte”. Pe de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a trimis flota americană să facă înconjurul globului, s-a bucurat de cucerirea americană a Insulelor Filipine și a tunat împotriva opoziției locale față de construirea Canalului Panama. Cât despre Wilson, acesta a uimit diplomații europeni cu răspunsul la propria întrebare retorică: ,,De ce nu a reușit până acum Iisus Hristos să determine lumea să Îi urmeze învățăturile în aceste privințe? Deoarece El i-a învățat idealul fără să formuleze niciun mijloc practic de atingere a lui. De aceea propun un mijloc practic
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
un loc comun în lumea arabă, dar nu se limitează la ea. Indiferent că este vorba de Orient sau de Occident, avem tendința de a căuta informații care mai degrabă ne confirmă decât ne pun la îndoială presupunerile. Căutăm muniții retorice mult mai riguros decât adevărul obiectiv. Problema este prea complexă pentru a se putea rezolva pe parcursul președinției dumneavoastră, și totuși cred că ar trebui să acordați importanță unei abordări mai critice; Orientul Mijlociu este în mod evident laboratorul. Dacă Ahmadinejad poate
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]