6,715 matches
-
de avansare sunt limitate; nu au nevoie de personal nou și nu încadrează personal nou, decât în caz de deces sau pensionare (tinerii care vin, pentru a se „salva”, pleacă singuri); organizațiile de tip paternalist-activ - salariații fac obiectul unor selecții riguroase; se organizează reuniuni între direcție și salariați; când un salariat este ineficient este prompt ajutat sau înlăturat; organizațiile de tip impersonal-pasiv au multe departamente conduse de la sediul central; conducerea unică nu are ca efect integrarea, ci o stare comună de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
impersonal-pasiv au multe departamente conduse de la sediul central; conducerea unică nu are ca efect integrarea, ci o stare comună de apatie și pasivitate; se așteaptă ca problemele să se rezolve de la sine; organizațiile de tip impersonal-activ pun accent pe alegerea riguroasă a salariaților, pe urmărirea lor; acordarea de gratificații; salariații nu se cunosc între ei; contactele cu direcția sunt rare. Cele patru tipuri de personalități colective pun în evidență un anumit grad de patologie, deci de ineficiență, de unde și necesitatea intervenției
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care, cu mare prudență, pot fi luate în considerare: Legătura dintre dezvoltarea inteligenței și conformația frunții. Există tendința de a se considera că fruntea lată (sau înaltă) constituie semnul unei bune dezvoltări intelectuale. Această legătură nu este confirmată prin studii riguroase somatometrice și psihologice. Având însă în vedere faptul că până în prezent nu există un sistem de măsurare exactă a inteligenței, observația în cauză nu poate fi nici acceptată, dar nici respinsă din capul locului. Legătura dintre capacitatea volițională și forma
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
iată, capătă alte forme, dar păstrează același sens: ia, sau ni: ia la el!, ni la el!, adică uite, privește la el! Alteori acest ia, repetat chiar, devine afirmația însăși, înlocuind adverbul da. Neavând un plan stabilit după criterii foarte riguroase, care impun studii complexe și complicate de durată, spicuirile noastre în evidențierea legii cer reguli ce structurează anumite forme din diversele niveluri ale limbii, în funcție de tendințele spre simplificare, nu și sărăcirea în vorbire, au caracter reprezentativ. Așa de exemplu revenind
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
trebuie să sufoce în nici un caz vorbirea plină de savoare și cu structuri sudate în timp, ce exprimă concentrat o experiență spirituală, morală, practică în toate laturile vieții, necesară însă în domeniile în care formele normate sunt indispensabile comunicărilor riguroase, științifice. În loc de concluzie prezentăm, ca fiind edificatoare, părerile unor antici despre limba latină și limbile numite de ei ‚’’barbare’’, printre care se numără, după ultimile cercetări, în mod cert, și dacoromâna. Revenind la timpurile ce țin de adâncimile istoriei neîntrerupte
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
sunt tulburări specifice vârstei școlare mici. Acest specific provine și din faptul ca învățarea limbajului scris se sprijină nu atât pe funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune cea mai riguroasă organizare mentală și reglare conștientă a actelor motrice, kinestezice, vizuale și auditive. În procesul instrucției școlarul mic își dezvoltă auzul fonematic, percepția discriminativă a formelor (caracteristicile literelor), coordonarea oculo- motorie, percepția vizuală (care implică fixarea, reținerea și recunoașterea literelor). Astfel
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
cetățenii se percep, În plan politic, drept niște unități interschimbabile din interiorul unui sistem a cărui lege este echilibrul și a cărui normă este egalitatea. Această imagine a umanității Își va găsi În secolul al VI-lea o expresie mai riguroasă În conceptul de isonomia: participare egală a tuturor cetățenilor la exercitarea puterii” (Vernant, 1962, p. 56). Se Înțelege de aici diferența fundamentală dintre cetatea grecească și imperiile barbare: supunerea În fața legii, și nu În fața unui om, ceea ce ne permite să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universaliilor (În sensul pe care Îl dă Chomsky acestui termen)? Abundența descrierilor empirice și, dincolo de ele, multiplicitatea abordărilor tematice și teoretice nu pot transforma „științele despre om” În utopice „științe exacte”. Acestea pot totuși conlucra la elaborarea unei abordări mai „riguroase”, prin prisma unei paradigme unice și dominante, recunoscută și acceptată de către comunitatea științifică. Dintr-o altă perspectivă, Alfred Radcliffe-Brown și, alături de el, reprezentanții antropologiei sociale britanice consideră că antropologia culturală, acordând o mai mică importanță situării În timp, nu poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puseu identitar” tot mai acut care poate duce la conflicte interetnice. Spectrul poziționărilor este aici dintre cele mai vaste, mergând de la stigmatizare la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe „strategiide consolidare” foarte elaborate Întemeiate pe „concilieri” și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul citadin, nici aparținând cu adevărat periferiei ă este „prins Între două lumi”, abordările obișnuite la care recurgeam când vorbeam
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mode și care se pretează prea puțin la o utilizare practică. Existența societăților multiculturale și mai ales supraviețuirea lor cer, poate, ca acesta să fie depășit În favoarea unei concepții mai puțin ideologice asupra realității lor antropologice, mai conformă cu explicațiile riguroase ale științelor sociale. C. J. & BAUMANN Zygmunt (1995), Life in Fragments. Essays in Postmodern Morality, Oxford, Blackwell. JAVEAU Claude (2002), Eloge de l’élitisme, Bruxelles, Le Grand Miroir. KALTENBACH Marie-Hélène și TRIBALAT Michèle (2002), La République et l’Islam, Paris, Gallimard
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le-a coborât progresiv apoi, după mai 2001, urmând aceeași tendință ca și Rezerva Federală americană. În plan bugetar, constrângerile sunt la fel de apăsătoare, tendința generală fiind aceea de limitare a dezechilibrelor și de conformare mai strictă față de reguli. Această concepție riguroasă a inspirat, În cadrul Uniunii Europene, Pactul de Stabilitate și de Creștere (Ferréol, coordonator, 2000). Limitarea deficitului public la 3% din PIB și obiectivul de a-l face să dispară până În 2006 reprezintă o serioasă constrângere pentru Franța și Germania, Împiedicându
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anti-polițiști”, trecând prin „rasism anti-bătrâni”, „anti-grași”, „anti-homosexuali”, chiar „anti-francezi” sau „anti-Front Național”, denunțat În mod regulat de Frontul Național ca replică la acuzațiile de „rasism” ce i se aduc. Reacționând la acest val de semnificații și la aceste utilizări puțin riguroase, Claude Lévi-Strauss, În 1983, a exprimat clar iritarea și neliniștea a numeroși cercetători În științele sociale prin această simplă constatare (Lévi-Strauss, 1983, p. 15): „Nimic nu compromite mai mult, nu slăbește din interior și nu dezgustă În lupta Împotriva rasismului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
îi întinse cartea, spunându-i fără ezitare: — Deschide-o la pagina 143, § 5.3. Temps réversible. Citește și tradu-n română, din condescendență, dragă Nora, pentru publicul nefrancofon (cât o mai fi în țara noastră francofonă). — „În modul cel mai riguros, își începu lectura Nora, o expresie lingvistică a reversibilității timpului nu ar putea să se bazeze decât pe un rebroussement... “ Ce-i asta? Am știut, dar am uitat... — „Schimbare de direcție“ o lumină Vasile. — Deci, „...pe o schimbare de direcție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
necesității unor metode și unor mijloace specifice de investigare. Asemenea inițiative au fost uneori sprijinite de sugestii și de posibilități interpretative formulate de retorica antică și medievală, dar s-a observat cu acest prilej și imperativul de a stabili principii riguroase de analiză, în acord cu cele existente în știința limbii și în alte discipline ce studiază domeniile culturale și sociale. Ca atare, secolul al XXI-lea a moștenit acestă îndatorire de a rezolva unele dintre problemele remarcate în veacul anterior
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a valorificat conceptul "discurs" în formularea propriei teorii, cu semnificația de "unitate superioară frazei". Mult mai devreme, însă, în cultura europeană, prin direcția retorică și filozofică ori religioasă, discursul a deținut rolul de construcție lingvistică persuasivă, realizată după o schemă riguroasă, destinată să influențeze emoțional și rațional auditoriul. Din perspectiva lingvisticii franceze, discursul a fost inițial conceput în opoziție cu enunțul: enunțul constituie o suită de propoziții delimitată prin pauze în comunicare, în vreme ce discursul conține enunțul, dar și sfera condițiilor de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la consecințe la principii, construcția cognitivă fiind și o construcție lingvistică (de semnificați). Rezultatul acestei construcții este întotdeauna o concluzie (o consecință a unui raționament), reprezentînd o formă de generalizare. Structura logică a raționamentului realizat prin inducție nu este la fel de riguroasă ca cea specifică deducției, deoarece ea este o deprindere a minții ce urmează maniere multiple de operare. Uneori, inducția a fost apreciată ca fiind o o argumentare caz cu caz, proces prin care se atribuie proprietăți unui grup de obiecte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mod ca în cazul cunoașterii organizate pe terenul științelor și, de aceea, semnele lingvistice (și echivalentele lor sintagmatice), care sînt funcționale în limba populară, nu se pot clasifica din punctul de vedere al conținutului lor (al semnificației) într-o manieră riguroasă și consecventă, precum semnificațiile care corespund noțiunilor științifice. În limba istorică (populară) se atribuie, de aceea, formelor lingvistice o cunoaștere nu numai în mare parte deosebită de cea științifică, dar și repartizată altfel, Eugen Coșeriu insistînd pe faptul că aici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind influențată și de contribuțiile școlii sovietice, mai ales de cele ale lui D. S. Lotte. Cercetările recente disting o terminologie internă și o terminologie externă. Terminologia internă are în vedere comunicarea strict specializată într-un domeniu, scopul principal fiind definirea riguroasă, standardizată, normativă și impunerea conceptelor, unele dintre acestea avînd un caracter internațional datorită extinderii cercetărilor științifice, standardizării terminologice și comercializării produselor. La nivelul discursului științific sau tehnic nu este exclusă posibilitatea ca unii termeni sau unități terminologice să migreze spre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ineluctabilă a lui Yahwe. Numai în măsura în care asemenea profeții erau validate de catastrofe (Ieremia, Ilie) evenimentele istorice câștigau o semnificație religioasă ca pedepse aplicate de Dumnezeu în schimbul necredinței neamului lui Israel. Datorită profeților, care interpretau evenimente contemporane în lumina unei credințe riguroase, aceste evenimente se transformă în "teofanii negative", în "mânii" ale lui Yahwe. "Astfel, pentru prima dată, spune Eliade, profeții valorizează istoria, ajungând să depășească viziunea tradițională a ciclului. Se poate spune despre evrei că au fost primii care au descoperit
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
perioada în care ele ar trebui să fie nefuncționale sunt convertite în oncogene celulare, prin a căror activitate este inițiată starea de transformare malignă a celulei. Ontogeneza - dezvoltarea normală a organismului pluricelular - începe de la celula-ou sau zigot sub direcționarea unui riguros program genetic. Acesta implică desfășurarea proceselor de determinare și diferențiere celulară care asigură diversitatea celulelor organismului pluricelular și edificarea organelor corpului acestuia, în procesul complex de dezvoltare embrionară numit embriogeneză. În mod normal, celulele sunt programate genetic să se dividă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creșterea celulară nu „apăsând pe accelerator”, așa cum fac oncogenele convenționale, ci prin eliminarea blocajelor. Mai mult, s-a dovedit că proteina RB este implicată în mecanismul intern care reglează proliferarea celulară, după ce a fost primit semnalul inițial de creștere. Cercetări riguroase au permis stabilirea rolului proteinei RB în celulă. Proteina RB este de fapt o kinază modificată, dependentă de cicline, adică o CDK modificată. Proteina RB nefosforilată menține celulele retinale în stadiul G1 al ciclului celular. Când proteina RB este fosforilată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
netumorigeni. Reexprimarea tumorigenezei s-a datorat pierderii unor cromozomi specifici (Evans și colab., 1982; Sager, 1985). În anul 1989, Stanbridge a evidențiat fenomenul supresiei tumorale în experiențele de hibridare somatică între celule HeLa și fibroblaste umane normale, diploide. Studiile citogenetice riguroase și analizele RFLP au demonstrat că reexpresia tumorigenezei în segreganții hibrizilor HeLa × fibroblaste normale este consecința pierderii cromozomului 11, din fibroblastele normale. Utilizându-se tehnica transferului de microcelule s-a reușit transferul unui cromozom 11 din fibroblaste normale, translocat într-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
MAMARĂ Neoplazia de sân este copleșitoare din punct de vedere clinic și al incidenței. În prezent, neoplazia de sân este una dintre cele mai comune malignități depistate la femei. Astfel, în țările industrializate în care s-a realizat un screening riguros al persoanelor predispuse la boală, s-a constatat că una din zece femei este victima unei astfel de condiții patologice. Studiile demonstrează existența unui potențial de transmitere a predispoziției la malignitate, determinat de una sau mai multe gene care au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau hazardat, așa că întregul exercițiu de evaluare trebuie revizuit după actul lecturii - cînd se poate adopta o perspectivă sinoptică și teleologică. Lecturi suplimentare Despre structura de bază a povestirii lucrările esențiale sînt Propp (1968) și Barthes (1977). Pentru o critică riguroasă a formalismului, vezi Jameson (1972). Mai tîrziu, Barthes s-a depărtat de analiza structurală, sedus fiind de conținut - a postulat cinci „coduri” surprinse în construcția istoriei (hermeneutic, semic, proaieretic sau acțional, referențial sau cultural, simbolic); S/Z constă într-o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și cititorii s-ar putea simți atrași de efectul „bifocal” al perspectivelor; Rimmon-Kenan include și multe exemple literare. Recomand în special Capitolul 1 (Fabula: Elemente) din Bal (1985) - o introducere savantă și autoritară la teorie, dar și la pratică - textul, riguros și bogat în sugestii, cere o lectură atentă. Importante sînt și capitolele introductive din Chatman (1978); Capitolul 4 din Simpson (1997) prezintă și aplică la proza scurtă un exercițiu simplu și extrem de eficace din punct de vedere teoretic și pedagogic
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]