10,383 matches
-
o serie de bariere economice, birocratice sau de mentalitate. Uneori putem vorbi de un grad ridicat de rezistență a comunităților cu o altă majoritate etnică de a accepta elevi romi. În unele cazuri, există chiar și o rezistență din partea părinților romi de a-și înscrie copiii la o școală cu altă majoritate etnică. Pentru a simplifica imaginea distribuției elevilor romi în funcție de ponderea lor în școală, am ales următoarele etichete/categorii: școli mixte - categorie în care am inclus școlile unde ponderea elevilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunităților cu o altă majoritate etnică de a accepta elevi romi. În unele cazuri, există chiar și o rezistență din partea părinților romi de a-și înscrie copiii la o școală cu altă majoritate etnică. Pentru a simplifica imaginea distribuției elevilor romi în funcție de ponderea lor în școală, am ales următoarele etichete/categorii: școli mixte - categorie în care am inclus școlile unde ponderea elevilor romi este de până la 50%; școli cu o majoritate de elevi romi - școli cu o pondere a elevilor romi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a-și înscrie copiii la o școală cu altă majoritate etnică. Pentru a simplifica imaginea distribuției elevilor romi în funcție de ponderea lor în școală, am ales următoarele etichete/categorii: școli mixte - categorie în care am inclus școlile unde ponderea elevilor romi este de până la 50%; școli cu o majoritate de elevi romi - școli cu o pondere a elevilor romi situată între 50, 1% și 70% școli în care predomină elevii romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
etnică. Pentru a simplifica imaginea distribuției elevilor romi în funcție de ponderea lor în școală, am ales următoarele etichete/categorii: școli mixte - categorie în care am inclus școlile unde ponderea elevilor romi este de până la 50%; școli cu o majoritate de elevi romi - școli cu o pondere a elevilor romi situată între 50, 1% și 70% școli în care predomină elevii romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
romi în funcție de ponderea lor în școală, am ales următoarele etichete/categorii: școli mixte - categorie în care am inclus școlile unde ponderea elevilor romi este de până la 50%; școli cu o majoritate de elevi romi - școli cu o pondere a elevilor romi situată între 50, 1% și 70% școli în care predomină elevii romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mixte - categorie în care am inclus școlile unde ponderea elevilor romi este de până la 50%; școli cu o majoritate de elevi romi - școli cu o pondere a elevilor romi situată între 50, 1% și 70% școli în care predomină elevii romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi; 5,8% - școli în care predomină elevii romi. Practic, ultimele două categorii reprezintă școli de facto segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi; 5,8% - școli în care predomină elevii romi. Practic, ultimele două categorii reprezintă școli de facto segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și elevi romi. Pe baza datelor UNDP, putem estima
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi; 5,8% - școli în care predomină elevii romi. Practic, ultimele două categorii reprezintă școli de facto segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și elevi romi. Pe baza datelor UNDP, putem estima că în mediul urban școlile majoritar sau predominant roma reprezintă aproximativ 14,8% din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
8% - școli în care predomină elevii romi. Practic, ultimele două categorii reprezintă școli de facto segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și elevi romi. Pe baza datelor UNDP, putem estima că în mediul urban școlile majoritar sau predominant roma reprezintă aproximativ 14,8% din totalul școlilor urbane în care învață și elevi romi. Tendințele de segregare a sistemului de învățământ sunt mult mai accentuate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și elevi romi. Pe baza datelor UNDP, putem estima că în mediul urban școlile majoritar sau predominant roma reprezintă aproximativ 14,8% din totalul școlilor urbane în care învață și elevi romi. Tendințele de segregare a sistemului de învățământ sunt mult mai accentuate în cazul învățământului obligatoriu și în special al învățământului primar. Astfel, mai mult de jumătate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și elevi romi. Pe baza datelor UNDP, putem estima că în mediul urban școlile majoritar sau predominant roma reprezintă aproximativ 14,8% din totalul școlilor urbane în care învață și elevi romi. Tendințele de segregare a sistemului de învățământ sunt mult mai accentuate în cazul învățământului obligatoriu și în special al învățământului primar. Astfel, mai mult de jumătate din școlile majoritar și predominant roma sunt școli de nivelul I-IV, iar aproximativ
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
totalul școlilor urbane în care învață și elevi romi. Tendințele de segregare a sistemului de învățământ sunt mult mai accentuate în cazul învățământului obligatoriu și în special al învățământului primar. Astfel, mai mult de jumătate din școlile majoritar și predominant roma sunt școli de nivelul I-IV, iar aproximativ o treime sunt școli de nivel I-VIII. Tendința de a segrega elevii romi în ciclul primar și secundar de învățământ are consecințe asupra traseului școlar viitor al acestor elevi, în condițiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
învățământului obligatoriu și în special al învățământului primar. Astfel, mai mult de jumătate din școlile majoritar și predominant roma sunt școli de nivelul I-IV, iar aproximativ o treime sunt școli de nivel I-VIII. Tendința de a segrega elevii romi în ciclul primar și secundar de învățământ are consecințe asupra traseului școlar viitor al acestor elevi, în condițiile în care calitatea educației în școlile segregate este mai slabă. Altfel spus, probabilitatea unui absolvent de școală generală provenit dintr-o școală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de școală generală provenit dintr-o școală segregată de a urma un liceu sau o școală profesională este foarte scăzută, iar șansa de a avea o educație superioară este, practic, inexistentă. Școlile care, din punct de vedere etnic, sunt preponderent roma sunt, în cele mai multe cazuri, rezultatul segregării rezidențiale. Mai mult de jumătate dintre școlile în care elevii romi sunt majoritari (școli segregate de facto) se află la o distanță mai mică de trei kilometri de unități școlare similare. Cealaltă jumătate a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este foarte scăzută, iar șansa de a avea o educație superioară este, practic, inexistentă. Școlile care, din punct de vedere etnic, sunt preponderent roma sunt, în cele mai multe cazuri, rezultatul segregării rezidențiale. Mai mult de jumătate dintre școlile în care elevii romi sunt majoritari (școli segregate de facto) se află la o distanță mai mică de trei kilometri de unități școlare similare. Cealaltă jumătate a școlilor cu o majoritate de elevi romi se distribuie relativ egal între o distanță cuprinsă între trei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezidențiale. Mai mult de jumătate dintre școlile în care elevii romi sunt majoritari (școli segregate de facto) se află la o distanță mai mică de trei kilometri de unități școlare similare. Cealaltă jumătate a școlilor cu o majoritate de elevi romi se distribuie relativ egal între o distanță cuprinsă între trei și cinci kilometri, respectiv peste cinci kilometri față de școlile similare. În condițiile în care distanțele fizice dintre comunitățile de romi și cele cu populație nonroma (și, implicit, distanțele dintre școlile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
distribuie relativ egal între o distanță cuprinsă între trei și cinci kilometri, respectiv peste cinci kilometri față de școlile similare. În condițiile în care distanțele fizice dintre comunitățile de romi și cele cu populație nonroma (și, implicit, distanțele dintre școlile majoritar roma și cele nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
respectiv peste cinci kilometri față de școlile similare. În condițiile în care distanțele fizice dintre comunitățile de romi și cele cu populație nonroma (și, implicit, distanțele dintre școlile majoritar roma și cele nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o serie de prejudecăți și stereotipuri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o serie de prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu o pondere ridicată de elevi romi calitatea educației e mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemul. Altfel spus, școlile cu o majoritate de elevi romi sunt, din punctul de vedere al calității educației, școli de „mâna a doua”. Evaluarea calității educației am realizat-o printr-o combinatie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu o pondere ridicată de elevi romi calitatea educației e mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemul. Altfel spus, școlile cu o majoritate de elevi romi sunt, din punctul de vedere al calității educației, școli de „mâna a doua”. Evaluarea calității educației am realizat-o printr-o combinatie de indicatori de output (rezultatele școlare ale elevilor), dar și de input (resurse materiale și umane). În cele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o combinatie de indicatori de output (rezultatele școlare ale elevilor), dar și de input (resurse materiale și umane). În cele ce urmează, voi continua cu analiza rezultatelor școlare, apoi voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a verifica ipoteza propusă, am ales acei indicatori care ne permit o perspectivă comparativă a rezultatelor școlare din școlile cu o majoritate de elevi romi cu ansamblul sistemului. Indicatorii după care vom aprecia rezultatele școlare sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a verifica ipoteza propusă, am ales acei indicatori care ne permit o perspectivă comparativă a rezultatelor școlare din școlile cu o majoritate de elevi romi cu ansamblul sistemului. Indicatorii după care vom aprecia rezultatele școlare sunt următorii: prezența la examenul de capacitate; promovabilitatea la examenul de capacitate; rata repetenției; prezența la concursuri școlare și olimpiade. a) Prezența la examenul de capacitate reflectă deopotrivă interesul elevilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și capacitatea acestora de a realiza acest lucru. În cazul acestui indicator, școlile cu romi înregistrează valori mai scăzute comparativ cu ansambul sistemului. Dacă pentru întregul mediu rural prezența la examenul de capacitate este de 88%, în cazul școlilor predominant roma care au oferit răspuns la acest indicator (132 de școli au oferit răspuns în timp ce 253 nu au răspuns) prezența la capacitate scade la 69,59%. Este probabil ca rata ridicată a nonrăspunsurilor să indice ponderi ridicate ale absenteismului la examenul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în timp ce 253 nu au răspuns) prezența la capacitate scade la 69,59%. Este probabil ca rata ridicată a nonrăspunsurilor să indice ponderi ridicate ale absenteismului la examenul de capacitate, ceea ce ar însemna că valoarea acestui indicator în cazul școlilor predominant roma este chiar mai scăzută decât arată datele. b) Promovabilitatea la examenul de capacitate indică gradul în care școlile dispun de resurse ca să pregătească elevii pentru forme superioare de școlarizare. Dacă pentru întregul mediu rural promovabilitatea la capacitate este de 68
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]