KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...143 144 145 ...174 >

4,350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

personal pe un inginer francez stabilit în regiunile acele care-mi zicea cu o întristare adevărată: "Îmi e aproape cu neputință să țin mai mult timp pe aceiași lucrători. Îndată ce-i întrebuințez la lucrări cari constrâng să șază la câmp, sânt pierduți. Evreii vin, le scontează cu mult înainte salariul săptămânii și-i înveninează în toată puterea cuvântului cu băuturi de toate felurile. Sânt printre lucrători unii cărora din aceasta li se trage moartea; alții pierd repede gustul muncei". Desigur teoriile

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
mai mult timp pe aceiași lucrători. Îndată ce-i întrebuințez la lucrări cari constrâng să șază la câmp, sânt pierduți. Evreii vin, le scontează cu mult înainte salariul săptămânii și-i înveninează în toată puterea cuvântului cu băuturi de toate felurile. Sânt printre lucrători unii cărora din aceasta li se trage moartea; alții pierd repede gustul muncei". Desigur teoriile umanitare sânt un ce frumos și nu mă mir că spiritele generoase sânt subjugate de ele. Dar mai trebuie să știm cui se

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
înveninează în toată puterea cuvântului cu băuturi de toate felurile. Sânt printre lucrători unii cărora din aceasta li se trage moartea; alții pierd repede gustul muncei". Desigur teoriile umanitare sânt un ce frumos și nu mă mir că spiritele generoase sânt subjugate de ele. Dar mai trebuie să știm cui se aplică aceste teorii și să nu dăruim numele de om și de cetățean unor ființe fără principie, fără naționalitate și - aș putea zice - fără religiune. De mult timp cei cari

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
oarecum și la noi și o recunoaștem. însă nu trebuie să se uite un lucru. Izraeliții - cum zice ziarul francez - inteligenți, instruiți, cari să se fi așezat în țara noastră de mult ocupîndu-se statornic și onest de o meserie oarecare, sânt la noi puțini, iar despre patriotism, în interesul chiar al celor ce s-ar bucura de calitățile arătate mai sus, nici să nu se mai pomenească, afară numai dacă a aștepta cineva ocrotire de la străini în contra propriei sale țări, precum

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
i se dea aparența ca și când Camera din propria inițiativă ar fi dorit o asemenea amânare. Camera actuală are, precum se știe, o pronunțată duplicitate de caracter. Elementele patriotice și cu cultură din ea, adecă oameni pe cari te poți întemeia, sânt în minoritate, deși formează mai mult decât o a treia parte din Adunare, care a treia parte a făcut cu neputință pîn-acuma o soluțiune a cestiunii izraelite în sensul Alianței și a roșiilor. Elementele roșii însă, parte putrede de corupte

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de înflorire și de decadență, care poate trăi lung timp dacă urmează legile sale interne de conservare, poate muri dacă urmează un trai contrariu celui prescris de însuși natura lui. Ideile liberale despre stat și despre om sânt vechi. Ele sânt din veacul al șaptesprezecelea și al optsprezecelea, pe când inducțiunea amănunțită în studiul naturei era incomplectă, pe când i se dădea omului, deci și statelor, o poziție cu totul excepțională în ordinea naturii, pe când ideea unității vieții organice nu era încă nici

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
funcțiuni naturale, zădărnicia risipei de puteri vii, cari se puteau întrebuința la ceva mai folositor, atunci e taxat de slugă boierească, de reacționar în sensul feudalității și se apelează în contra lui la-nfrățirea tutulor românilor. Românii toți, în înțelesul demagogiei, sânt însă toți prezidenții trecuți sau viitori ai republicelor ploieștene, și înfrățirea cu aceste elemente nu ni se pare deloc necesară pentru o reformă sănătoasă în viața statului român. [17 august 1879] ["D. MINISTRU DE ESTERNE... "] D. ministru de esterne nefiind

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
târgul se oprește la împămîntenirea evreilor pe categorii. Camera însă, chemată a modifica art. 7, se pronunță în contra târgului făcut și sforile politice radicale se încurcă de astă dată mai grozav ca totdauna. "Unire, înfrățire! Să imităm pe strămoșii noștri! " sânt vorbe frumoase, dar nu fac, din nenorocire, efectul dorit. Ministerul se remaniază; puterile, hotărâte odată asupra învoielii cu categoriile ori cu listele nominale, resping orice nouă tocmeală și sforile se încurcă și mai rău. Refrenul reîncepe, neavând nici acum mai

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
că slăbiciunea noastră internă, disoluția economică și socială în care facem progrese zilnice, nu sânt decât rezultatul organizației noastre de pîn-acuma, nepotrivită nici cu firea, nici cu gradul de dezvoltare morală, intelectuală și economică a poporului nostru. {EminescuOpX 319} Românii sânt din nenorocire, un popor deprins a se îmbăta cu vorbe goale, a se amăgi cu forme deșarte, a crede că o circulară ministerială, numai prin faptul că a înregistrat patrioticește nevoile publice, le-a și înlăturat, că cu un discurs

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
că le are poporul românesc, și astfel sperăm, pentru dânsul, că va putea să o rupă odată cu vechile deprinderi false și bolnăvicioase și să adopte o direcție sănătoasă în viața publică. Le-am zis și le mai zicem acestea; acestea sânt ideile și credințele noastre asupra reorganizării statului nostru, a cărei nevoie grabnică, cu prilejul cestiunii izraelite, o simte astăzi toată lumea. Reacțiune! strigă adversarii noștri. Reacție, da, răspundem noi; nu însă reacție prin răsturnare, nu reacție politică în sensul feudal, cum

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de la noi această onoare. Aproape toți deputații din Moldova cer ca împămîntenirea să se admiță numai individual: cum rămâne cu evreii din Moldova ce se află trecuți pe listă? Chiar din momentul intrării lor în familia română acești "noi romîni" sânt primiți cu aversiune, poate chiar cu ură, deoarece fiecare dintr-înșii e câte un "corpus delicti" câte o vie dovadă despre triumful unei cauze, pe care întreaga Moldovă o combate direct prin petițiuni și indirect prin aproape unanimitatea deputaților ei

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să scăpăm și n-am putea scăpa decât primind proiectul la care aderă maioritatea țării. Guvernul ne spune că acest proiect e o sfidare pentru Europa. Nu-l credem! El poate să fie o sfidare pentru Alianța izraelită; popoarele europene sânt însă cu mult mai calme decât ca să stăruiască pentru crearea unei permanente cauze de perturbațiuni în țara noastră. Chiar însă dacă unele cabinete ar fi dispuse să sprijinească până la urma urmelor exigențele nedrepte ale Alianței izraelite, ele niciodată nu vor

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Altfel vede în această privință Austria, Rusia, Turcia și chiar Germania și altfel Franța, Englitera și Italia. Dacă guvernul și amicii săi nu vor să înțeleagă aceasta, atunci nu ne rămâne decât să presupunem din două lucruri unul; ori că sânt slugi supuse și plecate ale evreilor; ori că ei chiar dinadins caută să agiteze țara, gîndindu-se la turburări, la schimbări, la prefaceri și în genere la răsturnări. Altfel nu se poate explica zelul cu care guvernul umblă să mai cumpere

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
va arăta un singur caz în istorie, unul singur, în care o cauză pur umanitară să fi adus vrun amestec, vro ingerință din afară. Deși aproape toate războaiele moderne se deschid sub pretexte umanitare, totuși cauzele, în genere bine cunoscute, sânt cu totul altele și n-au a împărți cu pretextul nici în clin, nici în mânică. Cerneală și hârtie s-au întrebuințat într-adevăr multă pentru cestiuni umanitare, bani însă puțini, iar sânge nici o picătură măcar. În fine, dacă e

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
măcar. În fine, dacă e vorba de umanitarism, atunci poporul acela care într-adevăr are nevoie de-o tratare umană este poporul nostru propriu, esploatat, iar nu neamul exploatator al evreilor, încît chiar din acest punct de vedere restricțiunile noastre sânt într-adevăr umane, iar art. 44 neuman. Singurul defect al art. 7 din Constituția noastră e că, pe lângă mulțimea nenumărată a evreilor cari nu merită drepturi, se loveau și acei câțiva cari le-ar merita, și această injustiție sîntem oricând

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
abstracție făcând de cestiunea evreilor. Iar dacă el nu există, și dacă cele șapte puteri mari și voința de fier a d-lui de Bismark n-au alt scop decât cel umanitar, decât cel de a vedea că evreii nu sânt îngrădiți pentru cauze religioase, atunci dovezi despre aceasta, strălucite chiar, le putem da orișicând. {EminescuOpX 322} Acestea le ziceam în iunie în privința deosebirii pretextului de cauză în viața internațională a puterilor. În cazul nostru, având și exprimând deplina convingere că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ținta de căpetenie a măsurilor de luat. Ținem a reaminti deci că năvălirea elementului speculator al izraeliților în țările noastre e mai mult simptomul unor rele existente în chiar mijlocul nostru, un simptom dureros într-adevăr, dar remediile în contra lui sânt departe de a înlătura boala organică de care suferim. La noi liberalismul pretextat al naturelor catilinare, în loc de a democratiza clasa de sus, a avut din contra rezultatul de a aristocratiza o clasă nenumărată de indivizi cari, nevoind a munci, având

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
arătat duplicitatea în genere a proiectului guvernului care, după aserțiunea d-lui ministru de esterne, împacă exigențele internaționale cu trebuințele dinlăuntru ale țării. În urma unei lungi espuneri generale a acestei teze, în care d. ministru a spus că puterile nu sânt mulțumite cu înscrierea principiului, ci vor neapărat aplicarea lui, că, deși părerile asupra marginelor aplicării sânt deosebite, totuși aplicarea o cer toate cabinetele, că însuși guvernul Rusiei, cel mai imparțial dintre toate, ne-au sfătuit de-a ne înțelege cu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cu mare foc emanciparea pe categorii. Dar, odată admis că "naturalizarea individuală" e principiul pe care-l introducem la noi m urma silei internaționale a art. 44, d. ministru de esterne a trebuit însuși să mărturisească {EminescuOpX 324} că listele sânt partea slabă a proiectului, de vreme ce naturalizarea nu se poate face, în sine vorbind, decât după cererea respectivă a celui ce voiește a fi naturalizat. Această mărturisire, făcută de chiar apărătorul natural al proiectului de lege, ne scutește pe noi de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
poate face, în sine vorbind, decât după cererea respectivă a celui ce voiește a fi naturalizat. Această mărturisire, făcută de chiar apărătorul natural al proiectului de lege, ne scutește pe noi de combaterea acestui defect intern. Metehnele celelalte ale lui sânt în genere cunoscute. Efectul produs de discursul d-lui Boerescu asupra Adunării a fost rău, atât de rău încît membrii partidului guvernamental, convocîndu-se în ședință de partid, nu s-au adunat decât in număr de vro șasezeci; pe când, din contra

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cele produse prin invaziunea chinezilor în California, toate aceste argumente să nu fie în stare a invalida singurul argument căzăcios al guvernului, presiunea esterioară? În orice caz însă rămâne dilema intactă, că cei cari au apelat la străini pentru drepturi sânt sau pământeni, cum se pretind, sau străini. Dacă sânt pământeni sânt trădători ce trebuie tratați ca niște oameni cari conspiră contra statului român, dacă sânt străini, mai avem oare să stăm la sfat dacă trebuie să-i admitem, sau să

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
argumente să nu fie în stare a invalida singurul argument căzăcios al guvernului, presiunea esterioară? În orice caz însă rămâne dilema intactă, că cei cari au apelat la străini pentru drepturi sânt sau pământeni, cum se pretind, sau străini. Dacă sânt pământeni sânt trădători ce trebuie tratați ca niște oameni cari conspiră contra statului român, dacă sânt străini, mai avem oare să stăm la sfat dacă trebuie să-i admitem, sau să-i respingem? În orice caz însă singura sancțiune care

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
nu fie în stare a invalida singurul argument căzăcios al guvernului, presiunea esterioară? În orice caz însă rămâne dilema intactă, că cei cari au apelat la străini pentru drepturi sânt sau pământeni, cum se pretind, sau străini. Dacă sânt pământeni sânt trădători ce trebuie tratați ca niște oameni cari conspiră contra statului român, dacă sânt străini, mai avem oare să stăm la sfat dacă trebuie să-i admitem, sau să-i respingem? În orice caz însă singura sancțiune care ne așteaptă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
3 parte. Din această proporție se va vedea că, daca partidul conservator are vreun interes, e desigur acela al stabilității, al unui guvern regulat, conștiincios și iubitor de țară, nicidecum însă pe acela de a veni numaidecât la putere. Ce sânt însă dd. roșii când n-au puterea în mîni? Nimic decât palavragii de cafenele, ajunși în trista stare de-a purta iarna pălării de paie și hăinuțe de dril. Am înțelege încă daca s-ar vorbi pur și simplu de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
aplicare o cere de urgență spre a salva țara de ezecuțiunea puterilor. Actul IV. Deciziunea puterilor este aplicată și strigătul țărei amuțit cu puterea tunului și a bionetei, în numele salvării țărei. Actul V. Una sută mii de evrei, cel puțin, sânt impuși ca cetățeni români, și garantarea proprietății rurale dispare în loc de una mie de evrei cât propune astăzi guvernul și de garantarea cea mai puternică a proprietăței rurale. Și toate acestea le atribuie opoziției cine? "Romînul", acelaș jurnal care propunea egalitatea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]