5,379 matches
-
morile, brutăriile, precum și atelierele mecanice. Acestea poluează aerul, solul, precum și apele de suprafață, deoarece apele se evacuează insuficient tratate, epurarea acestora realizându-se în bazine de decantare locale. Pe de altă parte, colectarea deșeurilor menajere se realizează necontrolat, în gospodăriile sătenilor, pentru a fi arse sau pe terenurile neproductive limitrofe, acest lucru constituind o sursă de poluare a aerului, solului și apelor de suprafață. Surse de poluare, de producere a molimelor reprezintă și cimitirele prezente în intravilan (Chișcăreni,Hălceni, Mitoc) sau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Locuitorii satului sunt numai români, neexistând alte naționalități. Toți sunt de religie creștină ortodoxă. (Totuși, în satul Tansa, din anul 1924, odată cu schimbarea calendarului, mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
că "escrocul", omul consemnat la domiciliu, era doctorul Maréchal. Aici, fostul intern al spitalelor din Paris, psihiatru din 1963, care anima o consultație de psihoterapie la Spitalul american din Neuilly de 14 ani, era o persoană notabilă, respectată de toți sătenii. Proprietar în Barbizon al unei reședințe secundare cumpărate cu 15 ani în urmă, bunul doctor cîștigase acolo reputația unui om jovial, volubil și apropiat de oameni. Le Nouvel Observateur, 29 decembrie 1994 În acest text avem doi ambreiori (aici, acolo
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Locuitorii satului sunt numai români, neexistând alte naționalități. Toți sunt de religie creștină ortodoxă. (Totuși, în satul Tansa, din anul 1924, odată cu schimbarea calendarului, mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Endre; au fost uciși 11 oameni - un preot greco-catolic, familia acestuia (precum și servitoarea lor maghiară). Deși justiția română, după război, a constatat culpa lui Wass Albert și a tatălui său, Wass Endre, din cauza absenței celor doi și a mărturiilor unor săteni aflați în relații dușmănoase, din varii motive, cu familia Wass, depozițiile făcute în procedura penală s-au dovedit contradictorii. Însă săvârșirea crimelor nu a fost negată de nimeni; ba chiar, în momentul în care locotenent-colonelul Dehmel, membru în Comisia germano-italiană
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
putem afla că Transilvania era considerată "un pământ străbun", patria "folclorului maghiar autentic", despre al "cărui trecut maghiar neștirbit" povestesc "coloanele funerare din lemn sculptat". Găsim în volum stereotipia tuturor trăsăturilor caracteristice imaginii secuilor (considerați "poporul prințului Csaba") sau al săteanului secui, care își transporta apele minerale în căruța lui cu coviltir. Lucru neobișnuit pentru un ghid turistic, găsim și aprecieri precum: "Secuii vorbesc una din cele mai curate variante ale limbii maghiare, lipsită aproape în totalitate de expresii dialectale, plină
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
În epoca veche, când nu existau încă școli, locuitorii comunei își potoleau setea de frumos cu ajutorul poeziilor și cântecelor populare. Seara pe la șezători, la curățatul porumbului, la scărmănatul lânii, la nunți și cumetrii, în sărbătorile de iarnă împlinind datinile, sătenii ieșeau din obișnuința apăsătoare a muncii. În zilele de sărbători ei se adunau în săli improvizate în centrul satului și la sunetul cobzelor, mai târziu și al viorilor purtate de țiganii localnici, jucau jocurile moștenite din străbuni. Când în sat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
prof.dr.doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Cetatea Albă, pe care le absolvă în anul 1920
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a fost preocupat de multiple aspecte ale vieții economice din România și, mai ales, cele din Basarabia. Studiile sale s- au referit, în special, la situația satelor și a țăranilor basarabeni, la mijloacele de stăvilire a tendinței de migrare a sătenilor spre orașe, la găsirea căilor de dezvoltare a satelor, de valorificare superioară a produselor agricole mai ales pe plan local, prin dezvoltarea unor întreprinderi mici de prelucrare pe loc și conservare a produselor din agricultură și zootehnie, cât și posibilitățile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
te-ai putut liniști! Cum vorbesc oamenii! Că dacă ar fi moroi, vezi că acum îi băga și pe ei la groapă. Dacă se face!". Moroiul dispune prin urmare de capacitatea de a-și recupera trupul în întregul său. Acum sătenii dețin proba adevărului, moment în care bătălia dintre comunitate și moroi se va duce pe trupul femeii. În reprezentările sătenilor femeia s-a răzbunat, după moarte, pe comunitate, pentru că, atunci când a fost în viață, a fost în permanență ținta sancțiunilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la groapă. Dacă se face!". Moroiul dispune prin urmare de capacitatea de a-și recupera trupul în întregul său. Acum sătenii dețin proba adevărului, moment în care bătălia dintre comunitate și moroi se va duce pe trupul femeii. În reprezentările sătenilor femeia s-a răzbunat, după moarte, pe comunitate, pentru că, atunci când a fost în viață, a fost în permanență ținta sancțiunilor. În cultura tradițională, relația individului cu comunitate nu se încheie odată cu decesul acestuia. De aceea, în ceremonialul pregătirii mortului ("travaliul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Localitatea Ruginoasa este cunoscută prin două aspect diametral opuse: Palatul lui Alexandru Ioan Cuza, care a înfăptuit Mica Unire și bătăliile din preajma Crăciunului dintre sătenii din deal și vale. Palatul Cuza m-a fascinat din copilărie, căci în fiecare an școala din Ruginoasa sărbătorea Unirea acolo. După patru ani de reparații iată că Palatul s-a redeschis publicului și astfel mi-am amintit că am
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
deși pe plan cultural începeau să se manifeste câteva inițiative. Profesorul originar din Botoșani, Ion Simionescu, deplângea starea orașului în care "lipsesc însuflețitori care să spulbere praful inerției, care să cheme la regenerare culturală și economică, care să îndrumeze hărnicia săteanului pe calea conștienței și a culturei"11. Prima manifestare culturală după război s-a concretizat în organizarea secției locale a Ligii Culturale ce a desfășurat șezători populare, dar care, în primă fază, nu s-a bucurat de colaborări substanțiale. Activitatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ministerial faptul că numărul elevilor școlilor secundare a crescut în România", acest fenomen reprezentând, de fapt, "una dintre cele mai mândre și mai îmbucurătoare manifestări ale spiritului poporului nostru după războiu"64. Fără îndoială, creșterea numărului populației și deschiderea accesului sătenilor la școlile secundare impunea crearea de noi astfel de edificii. Ceea ce a dăunat însă a fost lipsa unui grad mai ridicat de selectivitate și acceptarea caracterului improvizatoric în desfășurarea procesului de învățământ. Acuzelor de privilegiere a învățământului teoretic, Angelescu le-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gheorghe Asachi", dar și transmiterea creațiilor folclorice prin intermediul revistei menționate. O frumoasă evocare îi va face ani mai târziu unul din foștii elevi, scriitorul Sașa Pană: "...mai totdeauna cu o geantă plină de hârțoage în mâna stângă (cu dreapta binecuvânta; sătenii i-o sărutau). De unde era să știm, noi elevii, că aveam în fața noastră pe un destoinic cărturar, un neostenit cercetător de hrisoave, un colecționar pasionat de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1906-1907 instituția este asimilată liceelor de stat, desfășurându-și activitatea conform legislației școlare în vigoare la acea dată. Lăcașul a fost creat cu fonduri lăsate prin testament de hatmanul Anastasie Bașotă, cu scopul de a conferi educație elevilor, fii de săteni săraci sau orfani, astfel încât, după absolvire, aceștia să poată accede la universitățile europene 118. Prezența unui liceu - creat, ce-i drept, din inițiativă privată și având ca beneficiari strict tinerii români și creștini - într-un mediu rural atât de modest
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
189. Pondere scăzută o au agricultorii, categoria cu resurse materiale mai reduse și cu un interes mai puțin ridicat față de educație (în medie 3%), deși autoritățile au depus eforturi considerabile în direcția alfabetizării populației de la sate, încurajând și accesul tinerilor săteni la instrucția secundară. Mulți fii de agricultori apar totuși în evidențele claselor inferioare ale liceului, dar renunță să frecventeze și ciclul superior, cu siguranță, din cauza cheltuielilor ridicate. Proprietarii și industriașii, categorie socială pe cale de dispariție, conferă o proporție redusă de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
constatat că 61% provin de la oraș și 39% de la sate. Și recensământul din 1930 indică în această zonă a Bucovinei o medie de 16.2% absolvenți de liceu din mediul urban și 3.2% de la sate, chiar dacă aproximativ 94% dintre săteni sunt absolvenți de studii primare. Categoria agricultorilor și a intelectualilor este urmată de cea a comercianților, cu o medie de 13%, aceștia investind în educația copiilor la fel ca cei din Vechiul Regat. Părinții funcționari se constituie într-un procent
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
linia vreunui curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
erau supuși țarului sau nu) EU: - V-ați achitat de aceste sarcini? Nicolae Milescu Spătarul: - Eu am urmat cu strictețe aceste instrucțiuni și am consemnat cu exactitate în documentele oficiale formele de relief, vegetația, clima, apele, oamenii, triburile de nomazi, sătenii, obiceiurile, ocupațiile, într-un cuvânt modul de viață al locuitorilor din cele 3 regiuni pe care le-am străbătut: Siberia, Mongolia și China. Cine dorește să se convingă de acest lucru, poate să citească lucrările mele „Descrierea Chinei”, „Jurnal de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]