130,724 matches
-
călătorii (printre care se afla și autorul) incapabili să reacționeze și amenințând că " O să le facem tuturor jidanilor de petrecanie" (vezi p. 271). Ierusalimul secuiesc, de Géza Szávai, îmbină istoria cu experiențele personale ale autorului și cu mărturiile bătrânilor din satul său și din localitățile învecinate. Este o carte de suflet, în care zâmbetul nostalgic se îngemănează cu lacrima, iar splendidele ilustrații spun povestea unei lumi dispărute. Mai presus de toate este însă o carte invitație la dialog. Transilvania a fost
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
reușit să-și păstreze limba și identitatea culturală. Pentru fiecare locuitor al acestor locuri, indiferent de limba pe care o vorbește, Transilvania înseamnă acasă. Este locul de care îl leagă poveștile părinților și bunicilor săi, mormintele strămoșilor îngropați în cimitirul satului. Transilvania nu trebuie să aparțină nici Ungariei, nici României, ci locuitorilor ei. Toți oamenii născuți pe aceste meleaguri mirifice, au dreptul să trăiască așa cum au făcut-o generațiile anterioare, cu deplin respect pentru valorile vecinului, indiferent de limba pe care
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
neapărat - la contextul politic al epocii. Îmi vine, de exemplu, în minte mutarea, scândură cu scândură, a unei bisericuțe de lemn, care face ca întreaga pictură de pe pereți să devină un puzzle imposibil de refăcut. Privat de centrul său spiritual, satul însuși se destramă și dispare în surdină. Însă, deși refuzat de autoritățile editoriale ale deceniului nouă, romanul lui Matei Vișniec reclamă fundamental altceva decât un text esopic. Posibilele (și, în cele din urmă, destul de plauzibilele) șopârle sunt puține și - forțând
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
consecvent al Europei Libere, el a fost anchetat de Securitate, iar soția sa și-a pierdut slujba. Deși a fost unul dintre cei mai culți și mai talentați membri ai generației sale, a rămas profesor de franceză la școala din satul în care s-a născut [...]" A figurat printre fondatorii Opiniei studențești din Iași, care a reprezentat de la început (1974), "o oază de gândire liberă și a devenit ulterior o revistă-manifest a tinerilor care se opuneau culturii ceaușiste." Și tot din
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
lui, dar pare-se că avea... o personalitate prea puternică. Cu cea de a treia soție, Eliette, fosta manechină la Dior, care, recent, și-a dezvăluit viața ei cu soțul ei cu care are două fiice, Karajan a trăit în satul Anif, lîngă Salzburg, pînă cînd, la 81 de ani, venind de la o repetiție pentru premiera operei Bal Mascat la Salzburg, se stinge în urma unui atac de cord. Karajan trăiește și azi prin enorma cantitate de înregistrări și filme pe care
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]
-
antinomice, o preocupă constant pe Speranța Rădulescu, etnomuzicolog deosebit de mobil și constructiv, de data aceasta în sfera globalismului muzicologic: Estetica muzicii la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz propune Florinela Popa: Estetica realismului socialist, apreciată blând, transigent ca un compromis între estetică și ideologie, chiar dacă una dintre concluzii este aceea că regimul totalitar a inaugurat noi tactici de opresiune, inclusiv în
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
rețeaua de informatori, pregătirea în vederea recrutării și recrutarea informatorilor, educarea și munca cu informatorii, casele de întâlniri și conspirative ale organelor Securității Statului, verificarea muncii informatorilor, retribuirea informatorilor (p. 204-216), aducând precizări savuroase despre "organizarea și conducerea muncii informative la sate" (p. 217-230): lucrătorul operativ "leagă prietenie cu țăranul muncitor la care doarme și căruia întotdeauna îi plătește corect, la timp și mulțumitor pentru găzduire sau alte servicii ce-i aduce. El leagă prietenie cu alți țărani muncitori la care mănâncă
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
a-și vinde cărțile tipărite; nu înțelegem însă de ce autorul a plecat în lunga sa cale tocmai seara, ajungînd din mahalaua Lucaci pînă la Colentina cînd înnopta. Intrăm acum într-o logică a ficțiunii. Eroul va poposi noaptea într-un sat de la marginea capitalei, exact la momentul potrivit pentru a asista la șezătoare și pentru a înregistra ceea ce povestesc participanții. De acum încolo ne afundăm într-o amplă feerie, pe care, probabil, Sadoveanu n-a cunoscut-o, dar al cărei model
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
amplă feerie, pe care, probabil, Sadoveanu n-a cunoscut-o, dar al cărei model îl va folosi în Hanu Ancuței și în alte compoziții de structură similară. în noaptea de toamnă, autorul transcrie povestirile unor oameni misterioși, adunați într-un sat fără nume și trecuți, toți, de cealaltă parte a realității curente, intrați în literatură. Călătoria simbolică a lui Moș Albu se petrece pe tărîmul mitic al ficțiunii fără vîrstă, acolo unde, ca și în Povestea vorbii, narațiuni milenare, însușite de
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
în astfel de pagini, nu mai percepem astăzi doar mesajul etic pe care autorul ținea cu tot dinadinsul să ni-l transmită - apologia bunului-simț -, ci reflexul indirect al unei lumi dispărute - cea a Bucureștilor din prima jumătate a secolului, a satelor din jur, a micilor tîrguri valahe. Citindu-l astăzi pe Anton, aflăm și ceea ce autorul nu ținea în mod deosebit să ne comunice, aflăm cum era viața de zi cu zi a tîrgoveților și a negustorilor, cum se îmbrăcau ei
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
contextul respectiv - în cazul meu, eu am copilărit mai mult la bunici și copilăria mea este presărată de amintiri sonore foarte pătrunzătoare: de la zgomotul ogrăzii din zori, până la procesiunile de înmormântare, cu cântări și bocete, care treceau mereu pe uliță. Satul nu avea decât o uliță... Apoi au urmat școala, conservatorul... ). Pe de altă parte este confruntarea sau întâlnirea cu alte lumi sonore și muzicale, la care suntem expuși toată viața. Ne aflăm, de altfel, într-un continuu proces chimic sonor
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
asemenea dinamică, Russo își privește copilăria ca pe un paradis pierdut. în deceniile următoare, topos-ul în cauză va deveni loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita crengoasă; toate trec dinaintea mea, vii și în mișcare... Dar serile satului meu, cînd luna se ridica asupra părului și cumpăna fîntînei se părea ca un cocostîrc cu pliscul întins... ce sări sănine! într-amurgul se apropia, cîrdurile aducînd miroasele cîmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Mircea Mihăieș In ultimul deceniu și jumătate, în România s-au închis mii de librării. Mii. N-am nostalgia comunismului și nu m-au sedus ambițiile sale de-a deschide în fiecare sat dacă nu o librărie, măcar un punct de vânzare a cărții. Nu cred că în felul acela se răspundea unei nevoi culturale: tot de ideologie era vorba. Am vizitat suficiente librării sătești pentru a ști despre ce vorbesc. Cărțile cu
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
bibliotecile ambulante", improvizate în autobuze ca vai de lume. Ele făceau turul zonelor "defavorizate", în speranța deșartă că gospodina care trebăluia pe lângă coteț și cooperatorul al cărui punct-terminus, după ziua de muncă, nu era neapărat casa, ci bodega din centrul satului, chiar aveau o vibrație la oferta de staruri ale stalinismului triumfător. Lăsând trecutul de-o parte, să revenim în prezent. O recentă vizită la New York a adăugat elemente angoasante mai vechilor mele spaime privind cartea. }in să precizez că nu
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
UCMR, Biblioteca Operei Naționale Române COTA: UCMR: F. Sp. 521, sub titlul: Nunta în Fundul Moldovei. Divertisment coregrafic de Floria Capsali. Biblioteca ONB, Cota 6115, sub titlul: Nunta în Fundul Moldovei. Balet de Floria Capsali. Muzica de Paul Constantinescu. Pe motive din satul Fundul Moldovei, Câmpulung (Bucovina) culese în monografia Domnului Profesor Dimitrie Gusti. DESCRIERE: UCMR, F. Sp. 521: manuscris în creion, neîngrijit, dar inteligibil. Pe pag. 1, Paul Constantinescu a scris: Muzica pe motive din Fundul Moldovei (jud Câmpulung-Bucovina) culese în monografia
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
muzicale și a măsurilor. Totuși nu sunt identice, de unde rezultă că Paul Constantinescu a scris, așa cum obișnuia, mai multe partituri generale. Pagina de gardă a manuscrisului: Nunta în Fundul Moldovei. Balet de Floria Capsali. Muzica de Paul Constantinescu. Pe motive din satul Fundul Moldovei, Câmpulung (Bucovina) culese în monografia Domnului Profesor Dimitrie Gusti. Pe verso: Orchestra: piccola (schimbă cu flaut 3), 2 flaute, 2 oboe, corn eng., 2 clarinete Sib, clarinet bass Sib, 2 fagoți, contrafagot, 4 corni Fa, 2 trompete Do
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Cornel Trăilescu. Distribuția: Mireasa - Valentina Massini; Mirele - Petre Ciortea; Sora miresei - Luminița Dumitrescu; Flăcăul trist - Gheorghe Cotovelea; Mama soacră - Coca Nenciu; Tatăl - Bojidar Petrof; Nașa - Rodica Istrate; Nașul - Dumitru Bivolaru; Frații miresei: Raul Erceanu, Ovidiu Vîlcu; Gospodina - Valentina Iacovache; Bătrânul satului - Mihai Beluri; Fârtații: Victor Marcu, Adrian Gheorghiu, Nicolae Pantazi, Bela Covaci; Cumetrele: Ioana Butnaru, Eugenia Olteanu, Lidia Lăzărescu, Gabriela Ioniță, Emanuela Cosacu; Suratele: Ruxandra Racoviță, Anca Ștefănescu, Viorica Moise, Sonia Dumitrecu; Lăutarii: Mihai Soroțchi, Anatol Dumitrescu, Cușa Hristu. REFERINȚE ÎN
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
a Franței, a revenit Patrice - combinație de pop reggae, funk, soul, rock, Vieux Farka Touré (Mâli), urmașul celebrului Ali Farka Touré, Babă Zula(Turcia), formația Nuevo Tango Quintet Nuevo feat. Marili Machado. Festivalul PLAI 2013 a fost găzduit de Muzeul Satului Bănățean, organizat de Asociația Culturală Sunet Ambianța Timișoara și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Consiliul Județean Timiș și Institutul Francez din Timișoara. Made În TM (Muzică fabricată în Timișoara). Prima ediție a festivalului
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
dosarele prăfuite ale istoriei muzicii ușoare! Marina ESTE o artistă fabuloasă, uimind și de această dată prin ținutele vestimentare tinerești, moderne, prin felul cum a dansat, cum a dialogat cu invitații. Și dacă ambele compoziții proprii (“O căsuță la marginea satului”, “Într-un colț de cafenea”), precum și piesa Ilenei Toader “Fată frumoasă” (pe versurile Ioanei Crăciunescu) erau binecunoscute, surpriza uriașă a fost o compoziție proprie în premieră din toate punctele de vedere, o romanță, pe care a interpretat-o alături de un
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
o epocă "fără întoarcere". O poveste despre profesor și studenți, Ion Cojar și Alexandrina Halic, Uritescu, Dionisie Vitcu, Luminița Gheorghiu. Despre "ioi, Ioțo dragă, băiatul s-a dus să se facă măscărici... clovn...", despre respectul cîștigat, de-spre Babelul unui sat cu croați, nemți, unguri și români, despre " Die schönen Tagen sind am Ende", despre Gemi Zamfirescu și fiica lui. Despre o singură și mistuitoare iubire, pe scenă și la catedră. Înapoi la Dina Cocea - cartea Silviei Kerim e plină de
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
căci acolo mă aștepta pianul meu care necesita un acordaj. Era o dimineață însorită. Totul era în floare. Grădinile pe unde treceam erau pline de pomi înfloriți. Cuci cântau parcă se luau la întrecere. În zvon de clopote intrarăm în sat. Era sărbătoare, “Înălțarea Domnului”. Țăranii în haine curate de sărbătoare ne înconjurau fericiți de sosirea noastră. Începurăm să ne instalăm în casa noastră, care părea nouă după radicalele reparații făcute de Horia. Așteptam și sosirea Marioarei, caredupă câteva zile sosi
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cortegiu straniu. Mulți călăreți în haine militare, în frunte cu altul care ținea în mâini un bici de piele de culoare roșu aprins. În urma călăreților uruiau căruțe și furgoane. Cortegiul era încheiat de o cămilă, după care se luaseră copiii satului ca după o altă minune. Mi-am dat seama că și în satul nostru intraseră cazacii rusești. În sunetul Tocattei de Prokofieff pe care eu tocmai o cântam la pian, își făcură intrarea la noi. Natural că toți ne alarmaserăm
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în mâini un bici de piele de culoare roșu aprins. În urma călăreților uruiau căruțe și furgoane. Cortegiul era încheiat de o cămilă, după care se luaseră copiii satului ca după o altă minune. Mi-am dat seama că și în satul nostru intraseră cazacii rusești. În sunetul Tocattei de Prokofieff pe care eu tocmai o cântam la pian, își făcură intrarea la noi. Natural că toți ne alarmaserăm. Soțul meu își îmbrăcă repede uniforma de căpitan, cu toate decorațiile, de asemenea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pas de defilare prin fața celor trei personaje, ofițeri superiori și sergent. Iar noi femeile, ascunse pe după perdele, urmăream această comedie de operetă abia stăpânindu-ne râsul. Nu trecuse nici o jumătate de ceas și năvăliră la noi prin spatele curții fetele satului care fugeau prin grădini, ca să nu dea cu ochii de cazaci. Veniră sărmanele la noi cu legături de haine, tot ce era mai bun și putură să strângă la repezeală. Le-am primit să se adăpostească la noi în casă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]