20,441 matches
-
desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă a unei alternative teoretice la marxism a fost satisfăcută, În multe cazuri, mai ales În primii ani ai tranziției, printr-un sincretism teoretic care dovedea mai degrabă varietatea surselor de documentare decât o opțiune teoretică personală sau asumată. Sedimentarea unei viziuni teoretice personale a fost facilitată de două Împrejurări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de agresiune” (Groebel, 1998a, 53). Concluzia este aceea că violența media se Întâlnește În orice țară, mediu, zonă, bineînțeles, În mod diferit datorită caracteristicilor personale ale copiilor și experiențelor vieții de zi cu zi. Pe de altă parte, violența media „satisface următoarele nevoi”: „compensează propriile frustrări și deficite În zonele cu probleme, le dau fiori copiilor din mediile mai puțin problematice” (Groebel, 1998a). Pentru băieți, ea creează modele atractive care pot fi urmate În viața zilnică. Rezultatele, de altfel, ,,demonstrează omniprezența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
17,2% 9,1% 0,5% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002 Inacceptarea de către o mare parte a populației a regimului democratic rezidă În faptul că evoluția societății În perioada de trecere (sfârșitul căreia este destul de nebulos) nu a satisfăcut așteptările și aspirațiile populației. Astfel, circa jumătate din populație - 48,2% (tabelul 2) - susține că pe parcursul ultimilor 10-15 ani de guvernare În societatea moldovenească „nimic” nu s-a schimbat În bine. Prin urmare, În decursul unui deceniu de tranziție a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eterogenă din punct de vedere stilistic și metodologic, cum e și firesc atunci când se Întâlnesc mai mulți autori, cu experiențe științifice și de viață particulare, unitatea ei fiind Întreținută pe linie de conținut - vizarea responsabilă a comunismului românesc -, ce poate satisface interese dintre cele mai felurite: curiozități factologice, resemnificări istorico-sociologice ale unor evenimente, antrenamente memorialistice desfășurate cu mult talent, cunoașterea unor noi modalități de identificare cazuistică, a unor mărci hermeneutice de interpretare a socialului, a noi artefacte metodologice sau reperajul unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evaluare. Reluând un mod de a defini cultura, acceptăm opțiunea lui E. Sapir, care face distincția Între forma și funcția modelelor culturale, susținând că oamenii pot Îndeplini acte ale căror funcții le scapă. Deși funcția este adesea primară, Încercând să satisfacă o nevoie organică, ea se poate altera sau se poate Îmbogăți cu semnificații suplimentare. Autorul a susținut modelarea inconștientă a comportamentului cultural - cultura putând fi definită drept ,,configurații de modele, de acțiune și/sau de gândire” impunând individului o manieră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de lectură freudiană, perversiunea ne apare ca o deviație, o regresiune sau o fixație asupra unui obiect care evocă un stadiu de dezvoltare infantil, o linie obsesională ce se asociază cu o conduită psihosocială distructivă și sterilizantă. Pentru a-și satisface fantasmele obsesionale, perversul are nevoie de alții, de un site public, de o coprezentă, el mobilizează, instituie „alianțe grupale perverse”, totdeauna contra altuia, dar și contra proiectului sau sarcinii comune. El are nevoie să descalifice sistematic, să creeze confuzie. El
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1960) că „nu există societate umană care să nu respecte principiul reciprocității”. Procesul numit de autor „concesii reciporce” este și el frecvent utilizat de către agenții de influențare. Acesta presupune solicitarea unui bun, dar ea, În mod rezonabil, nu va fi satisfăcută, ulterior acceptându-se o altă soluție În virtutea unei concesii, dar care are o valoare mult mai mică. Regula reciprocității poate fi contracarată prin redefinirea mentală a acțiunii, articolul primit de la un agent ar trebui să nu fie reprezentat ca un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
încep astfel acolo unde ceilalți analiști s-au oprit. Sociologii și teoriile lor, la care tocmai m-am referit, fac parte din acea categorie, inițiată de „proiectul iluminist”, care preferă construcția unor „concepții” sau „sisteme teoretico-filosofice” cât mai cuprinzătoare și satisfac ambiția consacrării „marilor teorii”. Ca și înaintașii, ei pun accentul pe progres, totalitate, necesitate, determinare și invocă evidența empirică numai pentru a ilustra acele mari opțiuni filosofice care se aventurează într-un viitor parcă fără limite și cu pretenții universalizante
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să dobândească validitate într-un alt context național sau internațional. Mai recent, adică spre sfârșitul secolului XX, învățământul superior s-a „masificat”, adică s-a ajuns în stadiul în care cererile individuale pentru calificări universitare s-au universalizat. Pentru a satisface astfel de cereri, au apărut universități transnaționale (care nu se află sub jurisdicția vreunui stat național), dar și universități virtuale, corporatiste, particulare etc. Principiul organizării ierarhice a învățământului, cu universitatea în vârf, a rămas. Structurile instituționale ale universităților recente s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
imaginilor și emoțiilor pe care acestea le etalează, pentru a semnala că „lupta dintre instalați și excluși se transformă: exclușii nu mai luptă doar pentru a scăpa de foame, pentru a-și asigura supraviețuirea fizică, ci și pentru a-și satisface alte necesități”. Aceste „alte necesități” trebuie specificate și caracterizate, trebuie formulate noi concepte adecvate „căutării identității” în condiții de excludere socială, dar întrebările care se ivesc în analiză sunt dificile: „Ce nume să i se dea? Privare de valoare? De
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
țări. În țările cu populație mare, cum ar fi China, India și altele din bazinul asiatic al Pacificului de sud, creșterea cererii de educație superioară este atât de spectaculoasă, încât sistemele naționale de învățământ superior, în ciuda expansiunii, nu o pot satisface. Un studiu australian din 2002 anticipa în mod predictiv că, în 2025, cererea pentru educație internațională, adică pentru cei din afara sistemelor naționale, va ajunge la 7,2 milioane de studenți internaționali (studiază altundeva decât în propria țară), fiind astfel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
publici care obțineau o nouă diplomă universitară. În fața unui asemenea stimulent, funcționarii au asaltat mai întâi universitățile naționale. Aici au fost întâmpinați însă de o grilă de selecție pe care numai într-un procent infim ar fi putut să o satisfacă, iar ofertele educaționale erau cele tradiționale, adică prea puțin relevante pentru așteptările funcționarilor publici. Consecința a fost că, în mai puțin de 2-3 ani, Israelul a fost pur și simplu invadat de oferte educaționale ale unor universități din Marea Britanie, Franța
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai include însă o categorie de „instituții” care îl poluează deja cu forță și care, din păcate, atrag beneficiari ce plătesc pentru diplome universitare fără nici valoare. Este vorba aici despre „furnizorii înșelători” (englezii îi numesc rogue providers), care nu satisfac cele mai elementare standarde de calitate academică, fiind deci neacreditabili de instituțiile autorizate în acest sens, și de „morile de diplome universitare” (degree mills), care nu dispun decât de o pagină de Web și de diplome frumos ticluite și vandabile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a psihologiilor, de această dată motivate și în context social. În orașul de provincie în care e plasată acțiunea, figura cea mai proeminentă este deputatul Cornoiu, șef de partid aflat în campanie pentru obținerea postului de ministru. Pentru a-și satisface aspirațiile politice și erotice, Cornoiu divorțează de prima lui soție (fără a renunța însă, dintr-un exacerbat sentiment al virilității posesive și dominatoare, și la favorurile acesteia) și se căsătorește cu frumoasa Zina, fire înclinată intuitiv spre temperamentele artistice, lipsită
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
în romanul de dragoste, unde „cunoașterea” implică două căi: dragostea și învățătura (Portretul dragostei, 1989). Pentru M., mijlocul cel mai potrivit de a trezi adolescenților sentimentul patriotic este narațiunea istorică. Structurând-o atât pe adevărul istoric, cât și pe legendă, satisface și exigențele istoriografice, și pe cele literare. În povestire, imaginea orașului cu vechi tradiții se încheagă din mitul întemeierii, din umbra și fapta eroică a voievozilor și a luptătorilor pentru libertate (Gelu, Iancu de Hunedoara, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
accentul pe lipsa infrastructurii, pe decalajele de ordin economic sau pe lipsa locurilor de muncă. Motivele pentru care propriul sat nu este unul european se suprapun criteriilor utilizate în definirea satului european. Astfel, propriul sat nu este european pentru că nu satisface criteriile definitorii ale acestui tip de sat. Propriul sat nu este european pentru că nu are drumuri asfaltate și uneori nici măcar pietruite. Satul românesc nu are acces la utilități precum apa curentă, canalizarea sau gazele, deși în satul european toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cunoască ce au făcut alții ca să rezolve problemele recurente ale satului. Procesul de identificare a subiectelor care ating toată comunitatea, modalitatea de a implica pe toți locuitorii care ar putea avea o contribuție la subiectele respective, găsirea soluțiilor care să satisfacă majoritatea, aplicarea lor cu costuri minime, toate acestea necesită metodă, dar mai ales inițiativă. Iar satul românesc, în mod tradițional (și dovedit în mod copleșitor în cercetările pe care le-am făcut în pregătirea campaniei), nu excelează la aceste capitole
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
încercăm să aducem noi contribuții. Importanța socială a sportului este atât de mare încât problema selecției trebuie privită ca o cheie care deschide ușile către loturile naționale. Se știe că sistemul actual de selecție al copiilor pentru atletism nu-i satisface pe antrenori și de aceea trebuie să încercăm să analizăm recomandările existente privind selecția în școlile sportive de copii și juniori. Scopul lucrării de față este acela de a oferi soluții pentru optimizarea sistemului de selecție primară pe baza constatărilor
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
de profesii, de ocupații și interese limitează comunicarea numai la mecanismele operatorii și nu se transferă în domeniul afectiv. • Motivația este unul din factorii de bază ai coeziunii, căci ea unește membrii echipei în jurul scopului comun, acela al performanței care satisface diferite tendințe ale sportivilor. • Succesul sportiv este în același timp un factor deosebit de important atât în ceea ce privește motivația cât și a coeziunii grupului. Ipoteză Am presupus că un spirit de coeziune mai pronunțat este legat de performanțe sportive mai bune atât
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
vezica biliară, pancreasul, intestinul gros și cel subțire, apendicele și rectul. Acest sistem de o complexitate remarcabilă funcționează 24h/zi, cu o eficiență apreciabilă. Implicarea noastră conștientă în această activitate este minimă. Nu trebuie decât să avem grijă să ne satisfacem foamea cu o masă gustoasă, iar natura face restul. Desigur, ca de fiecare dată când este vorba despre sisteme atât de complexe, lucrurile pot merge anapoda. Iată de ce trebuie să fim foarte atenți cu ceea ce mâncăm și să profităm de
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
viitorului. Doctorul Clapp afirmă: „Aș putea să prezint numeroase studii de caz ca să-mi justific entuziasmul față de terapia zonală. N-aș fi crezut niciodată în efectele ei benefice dacă nu aș fi practicat-o eu însumi. Sunt mai mult decât satisfăcut de rezultate”. Înțeleg perfect punctul de vedere al doctorului Clapp, pentru că, după atâția ani de practică, încă mai rămân uimită la miracolul vindecării, înfăptuit prin simpla stimulare a punctelor reflexe, timp de câteva minute. Pare un număr de magie, dar
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a aplica cunoștințele și de a studia independent, oferindu-le ocazia de defini ceea ce este important. • Învățarea multilaterală: - profesorii trebuie să utilizeze o gamă largă de abordări pentru a facilita acumularea de cunoștințe și înțelegerea; - concep sarcini de lucru care satisfac principiile diversității prin utilizarea unor metode de predare eficiente pentru clasa percepută ca grup (activități pe grupuri mici, activități frontale, activități individuale); - oferă elevilor o multitudine de perspective asupra problemelor de interes major (predare, activități pe grupuri mici, discuții; abordarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
investiția (contribuția) profesională și remunerația globală. Văzută sub acest aspect, selecția unui candidat pentru profesiunea didactică poate îmbrăca o dublă finalitate: aceea de a descoperi candidatul potrivit postului (ale cărui capacități constituie predictori de performanță profesională) și aceea de a satisface nevoile și aspirațiile personale și profesionale ale candidatului prin concordanța cu atracția oferită de munca la catedră. Aceiași autori arată că orice organizație școlară dispune de un patrimoniu de talente, cunoștințe și experiențe pe care trebuie să-l gestioneze. În
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
aceste aspecte pozitive nu sunt puține la număr. (Ă). În acest spirit a fost tratată just problema originii artei de pildă, arătându-se că «arta s-a născut din necesitatea omului de a supune natura Înconjurătoare, pentru a-și putea satisface mai ușor trebuințele materiale ale existenței sale.» (Ă). Se vorbește de asemenea - din păcate foarte sumar și neargumentat - despre legătura dintre artă și lupta de clasă (Ă). Tot așa, În treacăt, se pomenește ceva și despre caracterul popular al artei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Își Începe astfel serialul: „Un grup de tovarăși din rândul tineretului mi-a adresat propunerea de a-mi exprima prin presă părerea În chestiunile lingvisticii, În special În ceea ce privește marxismul În lingvistică. Eu nu sunt lingvist și desigur nu pot să satisfac În Întregime pe acești tovarăși. Cât privește marxismul În lingvistică ca și În alte științe sociale, cu acesta am o legătură directă. Iată de ce am consimțit să răspund la o serie de Întrebări puse de tovarăși”. Răspunsul la acele Întrebări
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]