6,135 matches
-
termeni: stăpânul, sclavul și viața, viața materială, pe care Hegel o mai numește și „Lucrul”. Viața Înseamnă lumea muncii și a consumului. Sclavul trăiește Lucrul: el Îl prelucrează și Îl transformă. Stăpânul Îl consumă, se bucură de el. Până aici, sclavul se definește negativ: Își pierde voința, Își alienează libertatea, se teme de stăpânul său. Însă, În același timp, el este cel care dă formă lucrurilor exterioare prin munca sa. Și le dă formă astfel Încât se recunoaște În ele, iar acestea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pierde voința, Își alienează libertatea, se teme de stăpânul său. Însă, În același timp, el este cel care dă formă lucrurilor exterioare prin munca sa. Și le dă formă astfel Încât se recunoaște În ele, iar acestea iau imaginea lui. Iar sclavul face toate acestea sub autoritatea stăpânului. Însă, atunci când sclavul lucrează, În timp ce stăpânul lenevește, pur consumator, pur hedonist, autoritatea acestuia din urmă Încetează să mai fie esențială. Ducând raționamentul la limită, sclavul nu mai are nevoie de stăpân. Această dialectică, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
său. Însă, În același timp, el este cel care dă formă lucrurilor exterioare prin munca sa. Și le dă formă astfel Încât se recunoaște În ele, iar acestea iau imaginea lui. Iar sclavul face toate acestea sub autoritatea stăpânului. Însă, atunci când sclavul lucrează, În timp ce stăpânul lenevește, pur consumator, pur hedonist, autoritatea acestuia din urmă Încetează să mai fie esențială. Ducând raționamentul la limită, sclavul nu mai are nevoie de stăpân. Această dialectică, la care nu putem subscrie În totalitate și care cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoaște În ele, iar acestea iau imaginea lui. Iar sclavul face toate acestea sub autoritatea stăpânului. Însă, atunci când sclavul lucrează, În timp ce stăpânul lenevește, pur consumator, pur hedonist, autoritatea acestuia din urmă Încetează să mai fie esențială. Ducând raționamentul la limită, sclavul nu mai are nevoie de stăpân. Această dialectică, la care nu putem subscrie În totalitate și care cu siguranță nu are ultimul cuvânt, a cunoscut totuși În secolele al XIX-lea și XX un succes extraordinar. Matrice pentru toate ideile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rând, extrem de dificil să stabilim cu exactitate dacă participarea constituia o valoare Împărtășită de majoritatea cetățenilor. Se pare că doar cei mai avuți dintre ei au desfășurat cu adevărat o activitate politică. În plus, cetățenia era dobândită prin naștere: străinii, sclavii și femeile erau excluși de la acest drept. Cetatea grecească rămânea Închisă, prizonieră a unei concepții pe care, În vocabularul actual, am numi-o etnică. Cetățeniei care aparține doar membrilor Cetății i s-a substituit, la Roma, o concepție juridică. Cetățeanul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se observă Încă rămășițe ale organizării pe clanuri, În ciuda abolirii legale a acesteia În 1747. Deși calitatea de membru se dobândește de obicei prin naștere și pentru toată viața, se pot opera și recrutări, prin adoptare de clienți sau de sclavi. La populația Gusii din Kenya, femeia devine parte din clanul soțului ei după nașterea primului copil. O astfel de apartenență determină transmiterea moștenirii și a diverselor funcții: rituale, economice, politice, războinice etc. Lewis Morgan consideră matriclanul (numit și gens) drept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dar mai ales din 1494, o dată cu Tratatul de la Tordesillas, papa Alexandru al VI-lea (un spaniol) a confirmat Împărțirea „Lumii Noi” Între Portugalia și Spania. Și a Început colonizarea: populațiile indigene au fost creștinate, dar și reduse la statutul de sclavi În encomiendas; tone de aur și argint (minele de la Potosí produceau singure de cinci ori mai mult argint decât Întreaga producție europeană) au luat calea Sevillei; războaiele, bolile și condițiile de muncă au decimat populația autohtonă (care, se pare, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mult argint decât Întreaga producție europeană) au luat calea Sevillei; războaiele, bolile și condițiile de muncă au decimat populația autohtonă (care, se pare, a ajuns de la 80 de milioane la 10 milioane În cursul secolului al XVI-lea); comerțul cu sclavi negri, la care au luat parte nu doar portughezii și spaniolii, ci și francezii, englezii și olandezii, furnizează o nouă mână de lucru; valuri de europeni se Îndreaptă spre Lumea Nouă ca să-și caute norocul (Todorov, 1982). „Lucrarea” colonială a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a lupta Împotriva idolatriei, ignoranței și infantilismului lor, precum și Împotriva sacrificiilor umane pe care le practicau! Și ei erau oameni, desigur, dar de un nivel inferior: există, se considera pe-atunci, oameni pe care Dumnezeu i-a condamnat să rămână sclavi, care sunt servili prin natura lor! Iar dacă opuneau vreo rezistență (cum au făcut), războiul Împotriva lor nu putea fi decât drept: era pentru binele lor... Pentru cei pe care aceste argumente nu-i convingeau, existau altele: dreptul fiecăruia de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Martinica și Guadelupa ă au fost de la bun Început marcate din punct de vedere istoric de fenomene de diseminare demografică. O prezență amerindiană diminuată progresiv de autoritățile franceze pentru nevoile instalării coloniale, urmată de deportarea pe aceste insule a unor sclavi negri din Africa, cărora li s-au alăturat, după 1848, dată care a marcat abolirea sclaviei, hinduși recrutați pe baza unor contracte care nu s-au respectat niciodată și, În sfârșit, mai târziu, chinezi și locuitori din estul bazinului mediteranean
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În seamă și nu au dat naștere unor atitudini discriminatorii. Greaca și aramaica permiteau schimburi interculturale. Imperiul Roman avea să adopte, cel mai adesea, o politică identică. Totuși, pe teritoriul viitorului Imperiu Roman de Apus, dezvoltarea agriculturii latifundiare bazate pe sclavi și apoi pe coloni a provocat implantarea masivă a unei populații eterogene, a cărei diversitate etnică a fost rapid absorbită de culturile și limbile neolatine. În țările occidentale, de la Edictul lui Constantin până la sfârșitul Evului Mediu și la apariția treptată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moduri de a constrânge această clasă să muncească, făcând În așa fel Încât cei care Îi aparțineau să nu o poată părăsi. În general, pericolul pe care Îl Înfruntau cei care refuzau această constrângere era moartea sau cel puțin mizeria: sclavul, iobagul sau proletarul puteau foarte greu să se sustragă condiției lor. Fără dominație, nu ar exista ordine politică. Dacă nici o societate nu-și lasă membrii să producă și să consume după cum le vine la socoteală, tot așa nici o societate nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
643). Avem astfel tendința de a considera drept semne ale caracterului natural al drepturilor omului fapte sau evenimente despre care presupunem că atestă o aspirație eternă Înspre libertate și demnitate. Putem cita În acest sens (lista nu este exhaustivă) revolta sclavilor conduși de Spartacus, Magna Carta din 1215, declarația lui Paul al III-lea Împotriva coloniștilor spanioli, Petition of Rights din 1628, writs of Habeas Corpus din 1679 sau Bill of Rights din 1689. În realitate, această interpretare scapă din vedere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca parte a naturii. Astfel, dreptatea nu se bazează pe egalitate, ci pe proporționalitate, „adică pe stabilirea unei ordini ierarhice care să imite ordinea cosmică” (Ferry și Renaut, 1996, pp. 56-57). Anticii, asemenea lui Aristotel, acceptă inegalitatea dintre stăpâni și sclavi ca fiind Înscrisă În natura lucrurilor. Distincția dintre cele două naturi impune separarea a două tipuri de justiție. Natura lucrurilor trimite la „o justiție naturală În vocația sa de a deveni un drept, de a se «pozitiva» sau de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În contextul fenomenului contemporan al sclaviei, ea a fost reluată sistematic de către crescătorii americani de animale Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a constitui eugenia, cum o numim astăzi; aceasta Își are originea În preocupările unor traficanți de sclavi negri care, lipsiți de sursele tradiționale de aprovizionare din cauza abolirii comerțului cu sclavi Încă de la Începutul secolului al XIX-lea și confruntați cu o cerere În creștere, au Început să comercializeze capacitatea de reproducere a unor sclavi selecționați pentru robustețea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
americani de animale Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a constitui eugenia, cum o numim astăzi; aceasta Își are originea În preocupările unor traficanți de sclavi negri care, lipsiți de sursele tradiționale de aprovizionare din cauza abolirii comerțului cu sclavi Încă de la Începutul secolului al XIX-lea și confruntați cu o cerere În creștere, au Început să comercializeze capacitatea de reproducere a unor sclavi selecționați pentru robustețea lor. În timpul celui de-al doilea război mondial, eugenia a fost pusă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unor traficanți de sclavi negri care, lipsiți de sursele tradiționale de aprovizionare din cauza abolirii comerțului cu sclavi Încă de la Începutul secolului al XIX-lea și confruntați cu o cerere În creștere, au Început să comercializeze capacitatea de reproducere a unor sclavi selecționați pentru robustețea lor. În timpul celui de-al doilea război mondial, eugenia a fost pusă În aplicare de naziști prin diferite măsuri și mai ales prin intermediul unor veritabile centre specializate, menite să perenizeze „rasa germanică”, unde indivizi selectați pe baza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
jefuind fără scrupule populații mai slab Înarmate și care, În consecință, nu puteau să se apere. Lexicul poeziilor lui Césaire nu lasă nici o umbră de Îndoială cu privire la simbolurile utilizate pentru a-i desemna pe jefuitori și activitățile lor: „Vânzători de sclavi, păzitori de ocnași, temniceri, scorpioni, corbi, șacali, hoitari de toate soiurile, câini, lilieci, Fiara, monștri, pești veninoși, sticleți, mercenari și alți soldați” (ibidem, p. 96). Reprezentările peiorative ale cititorului, sensibilizat până atunci la tezele eurocentrismului, care prezentau Africa drept un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două definiții se observă o tensiune evolutivă. ν În Grecia antică, este privilegiat primul registru: poporul atenian (demos) deliberează În mijlocul ecclesiei; el include doar cetățenii ă indivizii care se bucură de deplină libertate În cetate ă și ține la distanță sclavii și veneticii. Cea de-a doua accepțiune nu este total ignorată: Împotriva demagogilor care exploatează răbufnirile mulțimii este elaborată o procedură de proscriere. În republica romană, poporul este definit În mod unitar (populus universus); el este singurul abilitat să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de nobilime, În virtutea dreptului obținut prin cucerire); 3) apariția, În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, a imaginarului mixofob În Antile și În cele două Americi, focalizat pe metisajul dintre albi și negri, adică dintre stăpânii europeni și sclavii lor africani, pe baza presupunerii că „puțin sânge negru” ajunge pentru ca rasa-stirpe să fie iremediabil „Întinată” (Bonniol, 1992). Acest „sânge negru” este așadar imaginat ca o putere de contaminare, model Îndepărtat al obsesiei, situată În miezul antisemitismului rasial al celui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ansamblu de statute și de condiții extrem de diverse În timp și În spațiu, diversitate reflectată și de evoluția termenilor utilizați. În limbile occidentale, derivatele termenului din latina medievală sclavus, Însemnând literal „slav”, le-au Înlocuit pe cele ale latinescului servus, „sclav”, cuvânt din care a provenit „șerb”. Evoluția semantică s-a produs În același mod ca și cea instituțională care a condus de la sclavia antică la șerbia medievală. Cuvântul francez „sclav” și termenii corespondenți din alte limbi occidentale dau seama despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
literal „slav”, le-au Înlocuit pe cele ale latinescului servus, „sclav”, cuvânt din care a provenit „șerb”. Evoluția semantică s-a produs În același mod ca și cea instituțională care a condus de la sclavia antică la șerbia medievală. Cuvântul francez „sclav” și termenii corespondenți din alte limbi occidentale dau seama despre o practică datând din Evul Mediu timpuriu, perioadă În care multor slavi din Balcani le-a fost impusă această tristă soartă de către bizantini și neamurile germanice. ν Sclavia este mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între ele. Apoi, pentru că inclusiv În cazul sclaviei de masă, anumite condiții particulare pot să facă mai puțin crudă sau chiar să Îndulcească soarta celor supuși sclaviei. În sfârșit, pentru că, date fiind dificultățile de aprovizionare care fac să crească prețul sclavilor (așa cum s-a Întâmplat În Statele Unite Între 1808 și 1865, ca urmare a interzicerii comerțului cu sclavi), viața și sănătatea acestora Încep să se bucure de atenția și grija stăpânilor lor. O ultimă dificultate se datorează ecoului pe care această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puțin crudă sau chiar să Îndulcească soarta celor supuși sclaviei. În sfârșit, pentru că, date fiind dificultățile de aprovizionare care fac să crească prețul sclavilor (așa cum s-a Întâmplat În Statele Unite Între 1808 și 1865, ca urmare a interzicerii comerțului cu sclavi), viața și sănătatea acestora Încep să se bucure de atenția și grija stăpânilor lor. O ultimă dificultate se datorează ecoului pe care această instituție prădătoare și inumană Îl stârnește Încă În noi. Se pot utiliza astfel mai multe procedee care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a arătat cum a apărut și s-a dezvoltat În Occident mitul unei lumi musulmane din care lipseau discriminările și prejudecățile de rasă și care s-ar situa la polul opus În raport cu practicile occidentale. Se estimează astăzi că traficul de sclavi Înspre lumea arabă a totalizat, Între secolele al VII-lea și XX, Între zece și douăsprezece milioane de negri. Cercetările realizate cu privire la alte societăți au atras atenția asupra mai multor factori. În primul rând, dacă o comparație cu alte mari
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]