5,479 matches
-
graviditate sau vacuitate și, bineînțeles, în funcție de stadiile ciclului estral. Glandele sudoripare, splina și membrana nictitantă, deși au numai inervație simpatică, reacționează prin contracție atât la substanțele adrenergice, cât și la cele colinergice. La rândul său, pupila se dilată sub influența simpaticului și se micșorează în timpul excitării parasimpatice. Din exemplele date, rezultă că activitatea multora din organele prevăzute cu funcții vegetative este sub influența modulatoare a inervației simpatico-parasimpatice. Rolul nervilor vegetativi este, deci, hotărâtor și indispensabil nu atât în declanșarea răspunsului, ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și control se realizează autoreglarea circulației, respirației, digestiei, excreției, temperaturii corporale și a diverselor metabolisme, asigurând stabilitatea mediului intern, semnalată inițial de CI. Bernard (1878) și denumită ulterior homeostazie (Cannon, 1932). La baza proceselor homeostazice stau fenomene adaptative de predominanță simpatică sau parasimpatică, produse prin stimularea neuro-reflexă a structurilor vegetative centrale, care - după cum se știe - scapă total sau parțial controlului conștient al scoarței cerebrale. Este cazul reflexelor somato-vegetative: respirator, vasomotor, pupilar, salivar, faringian, vezical, genital etc. Reacțiile neurovegetative compensatoare de autoreglare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calea sensibilității specifice talamo-corticale, cât și prin intermediul aferentelor nespecifice ale formațiunii reticulate (FR), în vederea elaborării reacțiilor compensatorii, de adaptare a funcțiilor somato-vegetative la condițiile impuse de mediul extern sau intern. Componenta vegetativă centrală este reprezentată de centrii și căile nervoase simpatice și parasimpatice, existente de-a lungul întregului nevrax, de la scoarța cerebrală și până la măduva sacrată. După Hermann și Cier (1970), centrii nervoși vegetativi sunt de două feluri: de comandă și de integrare. Primii sunt localizați în măduvă, bulb și mezencefal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în baroreceptori sensibili la distensie și variații de presiune. Excitantul fiziologic este presiunea cu care sângele circulă la nivelul zonelor respective reflexogene, influențând prin intermediul nervilor depresori aferenți tonusul centrilor vasomotori. Scăderea presiunii arteriale, de exemplu, determină fenomene simultane de predominență simpatică atât asupra cordului cât și a vaselor pentru a realiza revenirea la valorile normale. Fenomene neuroreflexe inverse de inhibare a centrilor vasomotori se produc în cazul creșterii presiunii sanguine peste valorile normale (fig. 63). Cea de a doua formă de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din termoreglare se realizează pe cale vegetativă simpatico-parasimpatică, frisonul termic este o manifestare pur somatică. La rândul său, comportamentul alimentar controlat de centrii foamei din hipotalamusul lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc centrii ergotropi vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Excitarea lor directă sau reflexă declanșează o gamă variată de fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, însoțite de reacții motorii și afective de agresivitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc centrii ergotropi vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Excitarea lor directă sau reflexă declanșează o gamă variată de fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, însoțite de reacții motorii și afective de agresivitate. Fenomene similare produc descărcările brutale de adrenalină, care, străbătând cu ușurință bariera hemato-encefalică numai la nivelul hipotalamusului posterior, provoacă stimularea FR diencefalice ascendente, din care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
echilibrului tensionat. Modificând frecvența cardiacă și tonusul vascular, aceste reacții afectează ambii factori implicați în menținerea și adaptarea presiunii sanguine la necesități. Ori de câte ori presiunea cu care sângele circulă prin vasele mari are tendință la scădere, se produc fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie și vasoconstricție care, crescând debitul cardiac și rezistența periferică, corectează prompt tulburarea circulatorie. Prin acest mecanism neuro-reflex, se evită scăderea presiunii sanguine în timpul trecerii de la elino- la ortostatism, precum și prăbușirile brutale de tensiune în cazul hemoragiilor mici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ prezintă o stare de tonus bazal specific care determină creșterea sau reducerea activității organului pe care îl inervează. Tonusul simpatic, de exemplu, întreține un oarecare grad de constricție bazală a arteriolelor prin care acestea au aproximativ jumătate din diametrul lor maxim. În cazul tonusului bazal parasimpatic de la nivelul tractusului gastrointestinal, îndepărtarea chirurgicală a acestuia determină atonie și constipație severă. Consecințele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un oarecare grad de constricție bazală a arteriolelor prin care acestea au aproximativ jumătate din diametrul lor maxim. În cazul tonusului bazal parasimpatic de la nivelul tractusului gastrointestinal, îndepărtarea chirurgicală a acestuia determină atonie și constipație severă. Consecințele abolirii tonusului vascular simpatic produse prin denervare sunt sensibile ca urmare a modificării tonusului intrinsec muscular. Tonusul vasoconstrictor simpatic are la bază descărcări continue cu frecvență redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diametrul lor maxim. În cazul tonusului bazal parasimpatic de la nivelul tractusului gastrointestinal, îndepărtarea chirurgicală a acestuia determină atonie și constipație severă. Consecințele abolirii tonusului vascular simpatic produse prin denervare sunt sensibile ca urmare a modificării tonusului intrinsec muscular. Tonusul vasoconstrictor simpatic are la bază descărcări continue cu frecvență redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
severă. Consecințele abolirii tonusului vascular simpatic produse prin denervare sunt sensibile ca urmare a modificării tonusului intrinsec muscular. Tonusul vasoconstrictor simpatic are la bază descărcări continue cu frecvență redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin denervare sunt sensibile ca urmare a modificării tonusului intrinsec muscular. Tonusul vasoconstrictor simpatic are la bază descărcări continue cu frecvență redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată prin predominanța uneia din componentele sale asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului etc. La rândul său, șocul spinal produs de rahianestezia cu cocaină sau de distrugerea măduvei, relevă existența unei stări de tonus a centrilor vasomotori medulari. La vertebratele inferioare, ganglionii simpatici sunt și ei prevăzuți cu autonomie și tonus, proprietăți preluate la mamifere de centrii cerebrospinali. Conceptul de vagotonie și simpaticotonie, deși a intrat în practica curentă, conține suficiente necunoscute. II.2. REGLAREA CIRCULAȚIEI Ion HAULICĂ Starea de echilibru și stabilitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contact și dotate cu automatism. Nodulul mai conține celule de tip intermediar (tranziționale) fusiforme, cu rare elemente contractile, și contacte de tip nexus, precum și celule miocardice propriu-zise. Nodulul este vascularizat de artera sinusală, ram din coronara dreaptă, și conține fibre simpatice și parasimpatice din vagul drept. Nodulul sinusal îndeplinește rol de generator electric primar, care impune ritmul fiziologic al bătăilor cardiace. - Nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara este situat subendocardic, în partea dreaptă și posterioară a marginii inferioare a septului interatrial, lângă orificiul sinusului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
că acesta se găsește la nivel granular sub formă de prohormon, format din 126 de aminoacizi. În timpul sau imediat după eliberare, prohormonul este clivat în ANF activ, constituit din 28 de aminoacizi. Eliberarea sa este activată și de către sistemul nervos simpatic, prin mecanism alfa-adrenergic. Recent s-a evidențiat imunohistochimic prezența unui ANF specific sistemului nervos central, mai ales la nivel hipotalamic. Structura chimică și efectele fizio-farmacologice ale celor doi factori natriuretici permit presupunerea existenței unui veritabil ax cord-creier, asemănător celui descris
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardiac. Ca produs al valorilor normale ale volumului sistolic (70 ml) și frecvenței cardiace (70 bătăi/minut) debitul cardiac (5 l/minut) poate crește până la 12 l/minut în efortul fizic moderat, ca urmare a participării predominante a mecanismului extrinsec simpatic adrenergic. În afara catecolaminelor eliberate de terminațiile nervoase simpatice și țesutul cromafin medulosuprarenalian, hormonii tiroidieni, glucagonul, hormonii corticosuprarenali (gluco- și mineralocorticoizi) și sistemul renină-angiotensină exercită efecte directe sau indirecte prin mecanisme extrinseci cardiovasculare. Pe prim plan rămâne însă reglarea neuroreflexă simpatico-adrenergică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistolic (70 ml) și frecvenței cardiace (70 bătăi/minut) debitul cardiac (5 l/minut) poate crește până la 12 l/minut în efortul fizic moderat, ca urmare a participării predominante a mecanismului extrinsec simpatic adrenergic. În afara catecolaminelor eliberate de terminațiile nervoase simpatice și țesutul cromafin medulosuprarenalian, hormonii tiroidieni, glucagonul, hormonii corticosuprarenali (gluco- și mineralocorticoizi) și sistemul renină-angiotensină exercită efecte directe sau indirecte prin mecanisme extrinseci cardiovasculare. Pe prim plan rămâne însă reglarea neuroreflexă simpatico-adrenergică și colinergică. II.2.3.1. Reglarea nervoasă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acționând ca un tot unitar, reglarea nervoasă a activității contractile cardiace se realizează sinergic și simultan cu cea a reactivității vasculare. Starea de echilibru și stabilitatea autoîntreținută a circulației are la bază procese neuroreflexe complexe a funcțiilor cardiovasculare pe cale dublă simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al autoreglării neuroumorale a circulației este reprezentat de nivelul presiunii sanguine pe de o parte și de constituenții plasmei sanguine pe de altă parte. Eficacitatea reglării depinde de masa sanguină, de integritatea pompei cardiace și a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a sistemului nervos vegetativ. Deși este prevăzută cu automatism propriu, inima se găsește sub controlul permanent al centrilor vegetativi din creier și măduvă, prin intermediul căilor simpatico-parasimpatice extranevraxiale. Controlul nervos al activității inimii este asigurat de efectele opuse ale fibrelor postganglionare simpatice și parasimpatice ale plexului cardiac, efecte care se contrabalansează reciproc. Reacțiile neuroreflexe de predominență simpatică sau parasimpatică sunt generate de stimularea receptorilor de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardo-aortică. Zonele reflexogene sunt zone diferențiate histofiziologic, de maximă sensibilitate la presiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
permanent al centrilor vegetativi din creier și măduvă, prin intermediul căilor simpatico-parasimpatice extranevraxiale. Controlul nervos al activității inimii este asigurat de efectele opuse ale fibrelor postganglionare simpatice și parasimpatice ale plexului cardiac, efecte care se contrabalansează reciproc. Reacțiile neuroreflexe de predominență simpatică sau parasimpatică sunt generate de stimularea receptorilor de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardo-aortică. Zonele reflexogene sunt zone diferențiate histofiziologic, de maximă sensibilitate la presiunea și compoziția chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari și cavităților atrioventriculare prevăzute
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
profundă, poate determina reacții presoare prin mecanismul stimulării nespecifice a centrilor vasomotori din formația reticulată bulbară. Centrii reflectivității cardiovasculare sunt situați în substanța reticulată bulbo-protuberanțială. În porțiunea sa laterală se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori care, acționând asupra sistemului nervos simpatic cu o frecvență de 1-2 impulsuri pe secundă, întrețin tonusul bazal al vaselor și mai puțin al cordului. Stimularea lor directă sau reflexă provoacă, prin intermediul coloanei intermediolaterale a măduvei, creșterea tonusului arteriolar, vasoconstricție și tahicardie însoțite de hipertensiune. În porțiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
central vaso-motor, provoacă efecte inverse, de tip vasodilatator și hipotensiv, ca urmare a reducerii numărului de impulsuri tonigene ajunse pe cale simpaticoadrenergică la nivelul patului vascular periferic. Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită fenomenului de scăpare ventriculară (vagus escape) atribuit umplerii ventriculare crescute în timpul opririi și feedback-ului negativ presinaptic produs de excesul de acetilcolină. Secționarea vagilor sau blocarea lor cu atropină produce tahicardie. La rândul său, simpaticul controlează atât activitatea ritmică cardiacă, cât și a întregului sistem vascular. Căile simpatice plecate de la nivelul primelor 5-6 segmente medulare toracice se articulează sinaptic cu neuronii postganglionari simpatici în ganglionii cervico-dorsali de la care pleacă fibrele nervilor cardiaci superior, mijlociu și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
umplerii ventriculare crescute în timpul opririi și feedback-ului negativ presinaptic produs de excesul de acetilcolină. Secționarea vagilor sau blocarea lor cu atropină produce tahicardie. La rândul său, simpaticul controlează atât activitatea ritmică cardiacă, cât și a întregului sistem vascular. Căile simpatice plecate de la nivelul primelor 5-6 segmente medulare toracice se articulează sinaptic cu neuronii postganglionari simpatici în ganglionii cervico-dorsali de la care pleacă fibrele nervilor cardiaci superior, mijlociu și inferior, distribuindu-se atât sistemului excitoconductor, cât și fibrelor contractile miocardice. Eliberarea noradrenalinei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]