6,398 matches
-
de pildă: frate, părtășie, ascultare etc.), putându-se vorbi de un jargon religios sau, mai degrabă, de un jargon denominațional. În ceea ce privește structura comunităților virtuale religioase, aceasta poate copia schema de comunicare directă și nemediată specifică celor mai multe comunități cu rol de socializare, dar poate prezenta și o serie de adăugiri sau restructurări. Astfel, în timp ce în celelalte comunități virtuale distincția se face doar între membri și vizitatori sau membri care plătesc și cei care nu plătesc (cu drepturi limitate), în comunitățile virtuale religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunități online cu scopul de a-și întări autoritatea se confruntă cu mai multe provocări ale acesteia datorate mediului virtual și particularităților sale. 3. Paradoxul comuniunii Prin natura lor, comunitățile virtuale religioase depășesc scopul primar al comunităților virtuale acela de socializare. Ținta este aceea de a crea cadrul unei comunicări profunde a valorilor și trăirilor religioase, care să depășească simplele conversații menite să întrețină dispoziția afectivă a celorlalți. Totuși, o simplă trecere în revistă a comunicărilor din cadrul celor mai variate comunități
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dezvăluie o situație paradoxală: cunoștințele membrilor despre ceilalți sunt limitate la credințele declarate (exprimate adesea într-un limbaj de lemn) sau la problemele pentru care au nevoie de suport și, eventual, la micile conversații de introducere, care au rol de socializare. Identitatea, profunzimea trăirilor, implicarea psiho-afectivă și asumarea responsabilității rămân la un nivel scăzut în majoritatea comunităților virtuale religioase, transferând în acest spațiu sindromul McChurch, ce transformă organizările religioase în furnizori de servicii spirituale. 4. Paradoxul varietății Una dintre cele mai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunitățile religioase de origine, studiul concluzionează că Internetul este o unealtă suplimentară utilă, care întărește angajamentul puternic pe care îl au utilizatorii față de comunitățile religioase locale din care fac parte și față de credințele împărtășite ale acestora. În plus, deși preferă socializarea directă și sunt mai preocupați de căutarea unor informații religioase online, utilizatorii religioși ai Internetului transformă căutarea de materiale religioase într-o activitate socială. Website-urile și resursele considerate valoroase sunt împărtășite și apoi discutate cu prietenii. Una dintre contribuțiile importante
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
părinți care au secțiuni dedicate discuțiilor religioase, dar comunitățile se formează în jurul intereselor comune legate de copiii de vârste sau cu probleme similare, iar discuțiile pe teme religioase sunt doar marginale. Pe de altă parte, există grupuri în cadrul rețelelor de socializare la care membrii acestora pot adera, dar în acest caz accentul cade pe individ, nu pe o formă comunitară, participarea este sporadică, iar organizarea aproape inexistentă. Căutarea comunităților virtuale religioase după termeni-cheie precum cei enunțați mai sus conduce la un
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de elfi virtuali ce se întâlnesc într-o locație virtuală și care adoră o zeitate creată în acel spațiu comunități religioase? Pentru simțul comun, o asemenea caracterizare pare ridicolă. Aceeași problemă apare și pentru majoritatea lumilor virtuale create în scopul socializării sau amuzamentului. Există, totuși, un număr redus de comunități în lumile virtuale (de tipul Second Life) în care interacțiunea dintre membri se realizează în timp real, pe baza unui avatar și include atât mesaje scrise, cât și elemente grafice (acțiuni
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
scopul, misiunea, populația căreia se adresează, precum și unele informații legate de credințele sau ideile teologice la care aderă. Scopurile comunităților virtuale religioase sunt variate, dar se centrează foarte frecvent în jurul ideii de a construi un spațiu adecvat pentru comunicare și socializare pentru persoanele care împărtășesc aceleași convingeri religioase. Alte scopuri ale comunităților virtuale religioase de limba română includ: * dezbaterea unor idei de natură teologică; * proiecte sociale, umanitare, culturale care conțin o latură creștină; * crearea unor grupuri ideologice noi într-o anumită
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
chestionarul online accesează zilnic (25%) sau de mai multe ori pe zi (10,19%) paginile web ale comunităților virtuale religioase la care participă. Aceasta presupune un ritm relativ scăzut al activităților în cadrul acestui tip de comunități comparativ cu forumurile de socializare sau cele referitoare la subiecte IT, jocuri online, familie etc. Dinamica relativ scăzută a acestui tip de comunități nu ilustrează cu necesitate un interes scăzut din partea subiecților. Mesajele lungi și elaborate care sunt caracteristice pentru comunicarea în cadrul acestui tip de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
nevoile sociale în cadrul comunităților religioase locale sunt diverse, cu o distribuție similară celei normale. Cea mai frecventă categorie este aceea a subiecților care evaluează această împlinire ca fiind medie (39,81%). Subiecții care evaluează ca fiind nesatisfăcătoare împlinirea nevoii de socializare în cadrul comunităților religioase locale reprezintă un procent ușor mai ridicat (33,33%) decât aceia care evaluează împlinirea acestei nevoi la nivel superior (26,86%). Astfel, pentru acești din urmă subiecți, comunitățile virtuale religioase pot îndeplini un rol compensator de socializare
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
socializare în cadrul comunităților religioase locale reprezintă un procent ușor mai ridicat (33,33%) decât aceia care evaluează împlinirea acestei nevoi la nivel superior (26,86%). Astfel, pentru acești din urmă subiecți, comunitățile virtuale religioase pot îndeplini un rol compensator de socializare. Există relații invers proporționale între evaluarea măsurii în care comunitatea religioasă locală împlinește nevoile sociale ale subiecților și următoarele variabile: tendința acestora de a petrece mai mult timp în comunitățile virtuale religioase în detrimentul celor locale (τ=-0,371 p<0
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
portret (17); lumea românească în anii '40-'60 (18); familia și lecturile (18-20); Facultatea de Filologie a Universității din București, Engleză, 1956 (20); literatura "obsedantului deceniu" și "realismul socialist" (21-22); veselie în anii '50, bășcălie, petreceri (22); formele alternative de socializare și memoria lor (23); adaptarea categoriilor persecutate (23-24); memorialistica românească după '89 (24); tranziția din jurul anului 1958 (25); Cercul literar (25-26); rebeliunea de la mijlocul anilor '60 (26); "liberalizare", închidere, plecări de intelectuali (26-27); cei care au rămas ("rezistența prin cultură
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de cortină totală, prin care elimin-au ceea ce nu le plăcea din lumea din afară. Or, și ăsta e un fenomen foarte interesant, de care se vorbește rar sau niciodată. S. A.: Cred că absența de referințe la formele alternative de socializare din perioada stalinistă se explică și prin schimbarea dramatică a extracției sociale a majorității celor prezenți pe scena culturală. Intelectualii publici, scriitorii, chiar universitarii, proveneau tot mai mult din medii rurale sau periurbane modeste (până la condiția de calic și de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
biserică de obicei nu prea plină, și absolut toată comunitatea este formată din români uniți. Ei merg la slujbă și pe urmă ies la restaurant, rezolvă câte o treabă, o afacere, se mai întâlnesc între ei, e un prilej de socializare. S. A.: Exact, care e una dintre funcțiile tradiționale ale Bisericii. S-ar putea să spun ceva destul de dureros pentru Biserica Ortodoxă: vocația comunitară originară a Bisericii se redescoperă, se reinventează de către românii expatriați, care găsesc în jurul bisericii comunitatea "naturală" în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pedagogia xperimentală. Binet și Simon au elaborat prima scară metrică de măsurare a inteligenței. Se dezvoltă curentul „educației noi” sau al „școlii active”. E. Durkheim a pus în evidență caracterul social al educației (ca fapt obiectiv), înțeleasă ca proces de socializare. c) Etapa didacticii postmoderne de tip curricular evidențiază interdependența celor trei funcții principale ale procesului de învățământ (predare-învățare și evaluare), acesta fiind interpretat dintro perspectivă psihosocială. Contribuții importante au adus Piaget, Vâgotski, Leontiev, Galperin, Gagné, Bruner, Ausubel și Robinson, psihologia
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
la care se află cunoștințele elevilor la un moment dat; - conversația euristică - se prezintă sub forma unor serii legate de întrebări și răspunsuri, la finele cărora să rezulte, ca o concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevi; PREDARE - conversația-dezbatere - contribuie la socializarea individului, la formarea spiritului critic și la formarea capacității lui de cooperare - cerințe ale utilizării conversației Calități ale întrebărilor Calități ale răspunsurilor - să fie formulate corect, atât sub aspect gramatical, cât și logic; - să fie precise; - să se refere la
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și corpul B. Populația cartierului este Întinerită, prin apariția multor construcții de blocuri ANL Grădinari, Metalurgiei, Oancea etc. Situația economică fiind În ascensiune, iar nivelul ridicat de pregătire al părinților Îi motivează să Înțeleagă importanța grădiniței și nevoia de formare, socializare și dezvoltare intelectuală a copiilor acestora. Deși În zonă sunt numeroase grădinițe ce oferă o largă paletă de activități și servicii dintre cele mai atractive, unitatea noastră este solicitată de foarte mulți părinți. Scurt istoric Grădinița S. A. „Arlechino” Iași a
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Obiective Făcând o analiză critică asupra evoluției și tendințelor actuale de dezvoltare, a resurselor actuale de dezvoltare, a resurselor umane, materiale, financiare, am urmărit câteva obiective structurate pe domenii funcționale: - creșterea calității instructiv- educative al copiilor preșcolari În vederea integrării și socializării În viața școlară; - aplicarea creatoare a curriculumului respectând proiectare- implementare-evaluare; - valorificarea eficientă a proiectelor tematice, folosindu-se metodele interactive de predareînvățare; - diversificarea curriculum-ului la decizia unității; - elaborarea calendarului activităților educative, opționale și extrașcolare; - stimularea permanentă a capacităților intelectuale și
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
activitățile educative dezvoltă gândirea, stimulează implicarea copiilor În actul decizional, asumarea responsabilităților sociale. Aceste activități pot fi grupate după cum urmează: - educație pentru sănătate concursuri - educație rutieră vizite - educație ecologică expoziții d). Activități extrașcolare Obiective: Procesul educațional este un act de socializare, de formare și de dezvoltarE a personalității copilului, dus la Îndeplinire de echipa didactică. Aceste finalități se realizează preponderent la nivelul grupei de copii sub Îndrumarea educatoarei ca mentor și ca organizator al acesteia. Aspectul complex al sprijinirii dezvoltării personalității
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
prin acest mijloc de comunicare este serios concurată de televiziune și cinematografie. (Urmează dezvoltarea argumentului și exemplificarea lui) ARGUMENT 2: În al doilea rând, tinerii internauți sunt conștienți de faptul că multe dintre informațiile puse în circulație prin rețelele de socializare sunt fictive, fapt cei determină să pună sub semnul întrebării eventuale modele. (Dezvoltarea argumentului, eventual ilustrarea lui) CONCLUZIE: În concluzie, modelele alese, frecvent, de tineri își au originile printre persoanele reale sau printre personalitățile intens mediatizate, printre eroii unor filme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
diversele canale specializate asigură instruirea în domeniul științelor sau delectarea în sfera culturii. Tot astfel, mijloacele computerizate oferă posibilități nelimitate de accesare a unor biblioteci sau muzee virtuale, de informare și implicare în viața publică, de comunicare prin rețele de socializare etc. În al doilea rând,/Pe de altă parte însă, stilul publicistic specific massmediei se caracterizează prin expresivitate stridentă menită a capta interesul, prin subiectivism, prin forță persuasivă, astfel încât permite manipularea informațiilor și, implicit, a majorității receptorilor. Este evident faptul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ceea ce este individual și întîmplător (vorbirea). Dar, dacă vorbirea este folosirea limbii în comunicare, iar comunicarea este prin excelență un fapt social, prin intersubiectivitate, atunci și vorbirea este un fapt social și prin ea se asigură însăși învățarea limbii și socializarea individului prin integrarea lui în comunitate. Ca formă abstractă și esențială, întrucît stă la baza vorbirii, și limba are caracter social, findcă ea reprezintă un mental social, este deci de alt tip decît vorbirea, care este o activitate socială. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
totuși nu pot fi, în principiu, fundamental deosebite sau opuse, în măsura în care textul interpretat este înțeles corect. În acest mod, creația este individualizatoare la nivelul receptării și nu produce, ca în cazul folosirii obișnuite a limbii, omogenizarea, decît numai parțial, întrucît socializarea creației este, pe de o parte, numai parțială și, pe de altă parte, generatoare de posibilități de interpretare individuală. Din perspectiva antropologiei culturale, creativitatea și alteritatea prezintă grade diferite de manifestare, determinate de tendința aderenței la social. Un nivel ridicat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ce le implică. Punctual, a cunoașțe grupul educațional presupune a poseda un minim volum de informații despre această realitate complexă referitoare la: definirea grupului, condițiile În care acesta s-a constituit, avantajele pe care grupul le oferă membrilor săi (integrare, socializare, securizare, reglementare a relațiilor Întra și interindividuale, particularițățile structurale ale grupului (structura de comunicare, structura formală și cea informală, procesele care au loc În interiorul grupului (de realizare a sarcinii, de comunicare, afectiv -apreciativ, de influență, relațiile și interacțiunile dintre
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
regulilor grupului; b de transformare a acestui mediu pentru a-l apropia de scala sa de valori. Procesul este dificil deoarece apar divergențe, conflicte, rupturi, evoluții normale pe traseul adaptării individului la dinamica socială. Individul este supus unui proces de socializare până la dobândirea statutului de "sociabil". Referindu-se la această problemă, Emil Durkheim aprecia că socializarea prin grup este o dispoziție generală a spiritului și a voinței, construirea unei stări interioare profunde care călăuzește individul pe tot parcursul vieții. 2 Funcția
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de valori. Procesul este dificil deoarece apar divergențe, conflicte, rupturi, evoluții normale pe traseul adaptării individului la dinamica socială. Individul este supus unui proces de socializare până la dobândirea statutului de "sociabil". Referindu-se la această problemă, Emil Durkheim aprecia că socializarea prin grup este o dispoziție generală a spiritului și a voinței, construirea unei stări interioare profunde care călăuzește individul pe tot parcursul vieții. 2 Funcția de diferențiere se manifestă prin posibilitatea pe care grupul o oferă membrilor de a beneficia
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]