12,660 matches
-
este, pe de o parte, un semn de vitalitate, suntem deschiși să acceptăm anumite diferențe, dar fracționarea Înseamnă și o teamă de a accepta idei noi” (Abbott, 1999, 194). În principal, Abbott se referă la ruptura dintre teoretic și empiric: ,,Sociologia a degenerat În formule: empirice, teoretice, istorice; nu mai scriem despre lumea reală (...) Ne ascundem În lumi stilizate prin intermediul variabilelor din anchete, al forțelor istorice sau al abstractizărilor teoretice” (1999, 195). Acest punct de vedere se constituie și sub forma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o idee, o viziune asupra faptelor sociale, potrivit cărora nici un fapt social nu are sens dacă facem abstractizări de context, de spațiul social (și cel geografic În cazul studiilor urbane, de ecologie) și de contextul temporal. Reproșul lui Abbott adresat sociologiei contemporane se referă la decontextualizare: faptele sociale adesea nu mai sunt localizate În timp, spațiul nu este luat În considerare suficient de mult. Se discută despre variabile comparate Între ele, decontextualizate, actorii devin simple unități de analiză, și nu actori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timpului și spațiului, ceea ce presupune (re)descoperirea istoriei evenimentelor, a domeniilor de interacțiune, a modurilor de investigare a interdependențelor spațiale complexe, ținând cont că aceste interdependențe spațiale sunt structurate temporal” (Abbott, 1999, 217). Dorința lui Abbott vizează către reintegrarea diferitelor sociologii, separate uneori artificial, metodologii comune existând În și Între (sub)discipline separate. Reînnoirea moștenirii de la Chicago o putem vedea, pe de o parte, la sociologii istorici, la interacționiști și la analiza rețelelor. Tradiția de la Chicago ne va furniza În continuare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interdependențe spațiale sunt structurate temporal” (Abbott, 1999, 217). Dorința lui Abbott vizează către reintegrarea diferitelor sociologii, separate uneori artificial, metodologii comune existând În și Între (sub)discipline separate. Reînnoirea moștenirii de la Chicago o putem vedea, pe de o parte, la sociologii istorici, la interacționiști și la analiza rețelelor. Tradiția de la Chicago ne va furniza În continuare fundamentări și exemplificări a ceea ce Înseamnă demersul sociologic. Prin urmare, Chicago nu este o istorie, ci o viziune, o etichetă teoretico-metodologică prezentă În continuare. Concluzie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologic. Prin urmare, Chicago nu este o istorie, ci o viziune, o etichetă teoretico-metodologică prezentă În continuare. Concluzie Se poate susține, Încercând o apreciere globală asupra Școlii de la Chicago, Înțeleasă În sens larg, sau, În tot cazul, asupra Departamentului de Sociologie al Univesrității din Chicago, că profesează din plin câteva principii teoretico-metodologice evidențiate În lucrările analizate: contextualism-interacționalismul, ecologia socială, conjuncția fertilă dintre calitativ și cantitativ, cu accent pe controlul variabilelor În descrierea și explicarea fenomenelor, dinamica și procesualitatea socialului, abordarea complexă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ecologia socială, conjuncția fertilă dintre calitativ și cantitativ, cu accent pe controlul variabilelor În descrierea și explicarea fenomenelor, dinamica și procesualitatea socialului, abordarea complexă, de unde munca În echipă. Se ridică pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia zilelor noastre În general? Cu siguranță, răspunsul este afirmativ. Valoarea și vigoarea sociologiei de la Chicago constă În faptul că ea Însăși a contribuit Într-o măsură substanțială la evoluția sociologiei mondiale În aceste direcții și că ea nu doar proclamă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În descrierea și explicarea fenomenelor, dinamica și procesualitatea socialului, abordarea complexă, de unde munca În echipă. Se ridică pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia zilelor noastre În general? Cu siguranță, răspunsul este afirmativ. Valoarea și vigoarea sociologiei de la Chicago constă În faptul că ea Însăși a contribuit Într-o măsură substanțială la evoluția sociologiei mondiale În aceste direcții și că ea nu doar proclamă respectivele principii, ci le practică efectiv În cercetări cu mare impact În viața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia zilelor noastre În general? Cu siguranță, răspunsul este afirmativ. Valoarea și vigoarea sociologiei de la Chicago constă În faptul că ea Însăși a contribuit Într-o măsură substanțială la evoluția sociologiei mondiale În aceste direcții și că ea nu doar proclamă respectivele principii, ci le practică efectiv În cercetări cu mare impact În viața publică. O expresie vie a diversității și flexibilității În abordarea riguroasă a socioumanului este și American Journal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și că ea nu doar proclamă respectivele principii, ci le practică efectiv În cercetări cu mare impact În viața publică. O expresie vie a diversității și flexibilității În abordarea riguroasă a socioumanului este și American Journal of Sociology, editat de sociologii de la Universitatea din Chicago, revistă de top a mișcării sociologice internaționale. Note În mod evident, trebuie subliniat faptul că „sfera neagră” sau „gri” (etichetarea depinzând și de măsura În care statul accepta În mod tacit sau mai manifest existența acesteia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diferențiat” e Întărit În societatea chineză și pe plan ideologic, aducându-se În repetate rânduri ofense la adresa imigranților rurali care Încercau să se stabilească În orașele mari. 3 Aici este vorba despre deschideri În ceea ce privește pătrunderea investigațiilor, paradigmelor tip Chicago În sociologia continentală. Scrierile istorice europene despre Chicago sunt mult mai vechi: de exemplu, Manuel Castells publică În Franța un studiu dedicat studiilor urbane de la Chicago Încă din anul 1968, precedând, practic, multe studii asemănătoare de peste ocean. Abbott Însuși menționează atenția constantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
despre Chicago sunt mult mai vechi: de exemplu, Manuel Castells publică În Franța un studiu dedicat studiilor urbane de la Chicago Încă din anul 1968, precedând, practic, multe studii asemănătoare de peste ocean. Abbott Însuși menționează atenția constantă, dar și crescândă a sociologiei europene față de Chicago (Manuel Castells, Ulf Hannerz, Martin Bulmer sunt exemple la care se adaugă traduceri ale operelor edificatoare În poloneză, italiană, franceză, spaniolă etc. - Abbott, 1999, 4). 4 Conform statisticii, În 1894 În SUA doar 29 de colegii au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Castells, Ulf Hannerz, Martin Bulmer sunt exemple la care se adaugă traduceri ale operelor edificatoare În poloneză, italiană, franceză, spaniolă etc. - Abbott, 1999, 4). 4 Conform statisticii, În 1894 În SUA doar 29 de colegii au avut cursuri regulate de sociologie. Peste zece ani 185 de colegii au avut anumite instruiri sociologice, dintre care 45 câte trei sau mai multe cursuri de sociologie. În anii 1910 ajungem la peste 50 de facultăți care includ discipline sociologice obligatorii și alte aproximativ 50
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1999, 4). 4 Conform statisticii, În 1894 În SUA doar 29 de colegii au avut cursuri regulate de sociologie. Peste zece ani 185 de colegii au avut anumite instruiri sociologice, dintre care 45 câte trei sau mai multe cursuri de sociologie. În anii 1910 ajungem la peste 50 de facultăți care includ discipline sociologice obligatorii și alte aproximativ 50 la care sociologia este opțională. Aceste cifre corespund la 372 de profesori de sociologie În anii 1910. Constituirea American Sociological Society a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ani 185 de colegii au avut anumite instruiri sociologice, dintre care 45 câte trei sau mai multe cursuri de sociologie. În anii 1910 ajungem la peste 50 de facultăți care includ discipline sociologice obligatorii și alte aproximativ 50 la care sociologia este opțională. Aceste cifre corespund la 372 de profesori de sociologie În anii 1910. Constituirea American Sociological Society a urmat același drum: În 1905 au fost 50 de membri, la sfârșitul anilor ’20 ajungându-se la peste 1 000 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
45 câte trei sau mai multe cursuri de sociologie. În anii 1910 ajungem la peste 50 de facultăți care includ discipline sociologice obligatorii și alte aproximativ 50 la care sociologia este opțională. Aceste cifre corespund la 372 de profesori de sociologie În anii 1910. Constituirea American Sociological Society a urmat același drum: În 1905 au fost 50 de membri, la sfârșitul anilor ’20 ajungându-se la peste 1 000 de membri (Abbott, 1999, 85-86). 5 De exemplu, double blind reviewing, Însemnând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din anii ’50 au publicat În AJS (Abbott, 1999, 129). Bibliografie Abbott, Andrew. (1999). Department and Discipline. Chicago Sociology at One Hundred. Chicago: University of Chicago Press. Alexandrescu, Filip. (2003). Biologizarea mediului social În ecologia umană a Școlii de la Chicago. Sociologie Românească, 1, 1-2, 84-96. Becker, Gary S. (1991). A Treatise on the Family. Cambridge: Harvard University Press. Becker, Gary S. (1998). Comportamentul uman. O abordare economică. București: Editura All. Carey, James. (1975). Sociology and Public Affaires. Beverly Hills: Sage. Coleman
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Beverly Hills: Sage. Coleman, James. (1990). Foundations of Social Theory. Cambridge: Cambridge University Press. Deegan, Mary Jo. (1988). Jane Addams and the Men of the Chicago School. New Brunswick, N.J.: Transaction Dobrescu, Paul și Bârgăoanu, Alina. (2003). Școala de la Chicago. Sociologie Românească, 1, 1-2, 58-83. Faris, R.E.L. (1967). Chicago Sociology, 1920-1932. San Francisco: Chandler. Grafmayer, Yves și Joseph, Isaac (eds.). (1979). L’école de Chicago. Paris: Aubier. Hannerz, Ulf. (1980). Exploring the City. New York: Columbia University Press. Harvey, Lee. (1987). Myths
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Problema dimensiunii sociologice și istorice a noțiunii de generație trebuie regândită În contextul unei societăți multigeneraționale care are abilitatea de a transforma raporturile dintre generații și definiția Însăși a generațiilor. Conflictul intergenerațional implică cel puțin două generații, denumite simbolic de către sociologia vest-europeană ca fiind „generația Gorbaciov” și „generația Internet”. O motivație a prăpastiei comunicaționale Între generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o lume nouă. Autoritatea lor slăbește, copiii Își caută modelele de conduită exclusiv În rândul celor de vârsta lor. Pentru a surprinde dinamica multiplicată de schimburi Între generațiile Începutului de mileniu, am apelat la rezultatele obținute de Școala franceză de Sociologie. Ancheta ,,Trei Generații” este, În momentul de față, cea mai completă și mai recentă cercetare cantitativă și calitativă din sociologia europeană, reușind să construiască un tablou global și sistematic al principalelor transformări ale generațiilor sfârșitului de secol XX. Este construită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a surprinde dinamica multiplicată de schimburi Între generațiile Începutului de mileniu, am apelat la rezultatele obținute de Școala franceză de Sociologie. Ancheta ,,Trei Generații” este, În momentul de față, cea mai completă și mai recentă cercetare cantitativă și calitativă din sociologia europeană, reușind să construiască un tablou global și sistematic al principalelor transformări ale generațiilor sfârșitului de secol XX. Este construită Într-o manieră absolut nouă, ce a permis operaționalizarea conceptului de generație Înțeles Într-o triplă dimensiune: generație familială, istorică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologice și istorice a noțiunii de generație trebuie regândită În contextul unei societăți multigeneraționale care are abilitatea de a transforma raporturile dintre generații și definiția Însăși a generațiilor. Conflictul intergenerațional implică cel puțin două generații identificate și denumite simbolic de către sociologia vest-europeană ca fiind „generația Gorbaciov” (părinții, care, Încă, se bucură de autoritate) și „generația Internet” (tinerii adulți). Încă din 1934, frapat fiind de diferența de percepție și de transmitere intergenerațională a sistemului de valori, Mead sublinia: „Dacă generațiile au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studiul relațiilor și al diverselor forme de Întrajutorare Între generații Încă nu a fost efectuată În România. Iată de ce, pentru a surprinde dinamica multiplicată de schimburi Între generațiile Începutului de mileniu, am apelat la rezultatele obținute de Școala franceză de sociologie. Trei sunt motivele pentru care ne-am oprit asupra ei. Primul este acela că echipa de sociologi francezi coordonată de către Claudine Attias-Donfut (1988, 1995, 2000, 2002) continuă tradiția Școlii Le Play. În al doilea rând, ancheta „Trei generații” este, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
echipa de sociologi francezi coordonată de către Claudine Attias-Donfut (1988, 1995, 2000, 2002) continuă tradiția Școlii Le Play. În al doilea rând, ancheta „Trei generații” este, În momentul de față, cea mai completă și mai recentă cercetare cantitativă și calitativă din sociologia europeană, reușind să construiască un tablou global și sistematic al principalelor transformări ale generațiilor sfârșitului de secol XX. În al treilea rând, ancheta este construită Într-o manieră absolut nouă, ce a permis operaționalizarea conceptului de generație Înțeles Într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În același interval de timp Într-o societate. În al doilea rând, din perspectivă etnologică sau genealogică, care privilegiază analiza organizării sociale, definiția generației este limitată la sensul de filiație și la o funcție clasificatoare. În al treilea rând, În sociologie, folosirea noțiunii de generație este imprecisă, exprimând, cel mai adesea, o comunitate care ar putea fi calificată drept „spirituală” și care trebuie distinsă de noțiunea de vârstă (a cărei cercetare este influențată de etnologie). Folosirea sociologică actuală - moștenită de la Mannheim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cadrul unei generații se integrează Într-un curent mai vast constituit prin „spiritul epocii”, Înțeles ca rezultantă a interacțiunilor dinamice Între generațiile efective care se succedă În serii continue. Din această perspectivă istorică, Mannheim Înscrie teoria sa asupra generațiilor În sociologia cunoașterii: generațiile decurg din schimbarea socială, ele sunt caracterizate de idei care exprimă momente istorice sau clase istorice. Este dificil, afirmă Mannheim, să găsim intervalul mediu de timp necesar pentru ca o generație nouă să preia locul celei vechi În viața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]