3,617 matches
-
2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi vv., privind o hotărnicie din 20 martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cât și sub aspectul originii acestei familii, în particular. Prima judecată despre care luăm informații dintr-o anafora a marilor boieri din anul 1767, în care sunt menționate conflicte mai vechi, a fost în anul 1722, între răzeșii umbrăreșteni și spătarul Constantin cu fratele său, Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu obțin câștig de cauză. Urmașii vor redeschide acțiunea mai târziu, în timpul stăpânirii morii și moșiei Torceștilor de către vistiernicul Iordache Costache, poreclit Venin, fiul marelui spătar Toader Costache-Venin, dar tot fără succes. Anaforaoa din 1767, anul când a avut loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim și un pasaj
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costin Negre, din veleatul 7258 (1750) iunie 20, hotarnică „prin carili diosăbești moșia Umbrăreștii di moșia Sasul di Gios”, în care se specificase cum urmează hotarul dinspre apus al răzeșilor numit Cotul Umbrăreștilor, ce fusese pe nedrept luat anterior de către spătarul Dia, părintele dumisali Ștefan Dia stolnic. Atunci, giurând răzășii că acel cot este o parte din moșia lor, Umbrăreștii, prin giudecată s-au dat la stăpânirea răzășilor, după cum prin hotarnică pre largu se arată. Răzeșii trebuie să fi avut temeiuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sentimentul religios și cât de înrădăcinată era teama de pedeapsa divină pentru păcatul jurământului strâmb, pentru preîntâmpinarea căruia se emiteau înfricoșătoarele cărți de blestem ale ierarhilor înalți ai Bisericii. Mai trebuie ținut seama și de situația că, în disputa cu spătarul Dia, se găsea o colectivitate de oameni, în frunte cu vornicul satului, astfel că e greu de conceput și de acceptat că toți acești oameni și-ar fi îngăduit sacrilegiul unui sprejur. E demn de crezut că ei cunoșteau bine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor de moară ce se afla pe „un mal al răzeșilor de Umbrărești”, mărturie în care găsim și următorul text: „Iar pentru o bucată de loc ce o numese răzeșii de acolo Agapie, fiindcă mai înainte au stăpânit-o dumnialui spătar Toader (Costache I. S.), încă și dumnialui vistiernic Iordachi Costachi, pe care Agapie nu au nici o scrisoare, nici o dovadă, s-au pus zi de soroc să meargă la Divan”. Cum boierii Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umple multe file ale cronicilor din vremea lor. În acte de mai târziu vom afla Țigăneii în întregime stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai vornicului Gavriliță Costache. Căci vistiernicul Iordache a fost fiul marelui spătar din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu care îl întâlnim în izvoarele narative ale vremii sale, poreclă trecută și fiului său. Un loc de la sud de satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fi una și aceeași persoană cu Grigore Miclescu, om cu longevitate politică în istoria Moldovei, dacă avem în vedere că a fost postelnic II sau III al lui Vasile Lupu la data de mai sus, apoi mare clucer, mare spătar, mare paharnic la domnitorii următori, sol al lui Gheorghe Ghica la polonezi. Miron Costin nu se referă la el, cum crede și scrie N. Stoicescu, că „era un serdar fără creieri”, pasajul acesta avea în vedere pe serdarii ce alcătuiseră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au ales lui Manolachi Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosebit pomenitele părți cu pietri hotară”. Hotarnica Zberei a fost reîntărită în 1743 iunie 5 „cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi arătător că s-au primit hotarnica Zberei, întărită și cu cartea domnului Costandin Nicolai vv.”, și în 1767 ghenar 29, cu cartea domnului Grigore Ghica vv. Iar în anul 1799 februarie 6, când au avut „judecată răzășii din partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pricini și obligații ale căror rezolvări îi impuneau să stea în zona Tecuciului și a Galațiului. De remarcat, totuși, numeroasele alte dregătorii cu care a fost investit o lungă perioada de timp, diverse și importante. Urcă treptele dregătoriilor ajungând vel spătar, în timpul primei domnii a lui Constantin Mavrocordat (1733-1735), îl aflăm mare vornic al Țării de Jos în anul 1750, mare logofăt în 1759 și în anii următori, funcții în care se remarcaseră anterior și alți înaintași Costachești. Între timp, își
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de decepție și nefericire și o deosebită afecțiune pentru soțul ei. În 1804 era deja trecută în lumea umbrelor, căci, într-o samă din acest an, Gavril Conachi noteză sume de bani „ce am luat de la gineri-miu Toader Balș spătar, a treia parte din averea răposatei fiicii mele, Nastasica, de pe învoiala ce am făcut”, peste 45.000 lei în total. Ileana, poate copilul mai mic al marelui vornic Gavril Conachi, s-a căsătorit în anul 1802, după cum arată izvodul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a căsătorit, a avut și un copil, decedat în pruncie, iar celălalt frate nu a murit chiar la „vârsta tinereții”, căci prin 1824 era încă în viață, dar tot bolnav. 2- Că Ileana ar fi fost „unica fiică” a marelui spătar Gavril Conachi este, iarăși, o afirmație neadevărată, ea având ca soră bună pe Anastasia, mai în etate decât ea. Prin diată (testament), părintele acestor copii lăsase „Umbrăreștii cu anexele sale Bozieștii și Tămășenii” în partea fiului său Costache, motivând astfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 27 ianuarie 1767, iar în ea se arată cum a decurs stăpânirea asupra vadului de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci mare spătar, acesta câștigând procesul pe considerentul că, o dată cu vânzarea satului Torcești, a fost cumpărat și vadul de moară în întregimea sa, iar „de la vânzarea vadului păr’ la giudecata ce au avut răzășii de Umbrărești cu spatarul Constatin au trecut 39 de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în război cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la Roșiești (Vaslui), Roșieci în actele mai vechi și va da pe cei mai de seamă reprezentanți din familia Costache, inclusiv pe mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache. În persoana lui „Venin spătar” identificăm pe Toader Costache, iar el a rezidat în cea mai mare parte a vieții sale la Torcești, așa cum se va putea constata și din rândurile următoare. Căci - continuă cronica - după un popas făcut „la un sat al lui Negel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și din rândurile următoare. Căci - continuă cronica - după un popas făcut „la un sat al lui Negel, anume Roșiecii, la ținutul Fălciului”; prinzând veste că este îndeaproape urmărit de un grup de 300 de călăreți, „domnul, încălecând, au pus pe spătarul Venin înainte, apucând drumul în gios la Torcești, la Tecuci, la satul lui spatarul Venin” (subl. I. S.). Până a reușit să-și stabilească tabăra militară la Galați, domnitorul și curtea umblau „din loc în loc, pe la Umbrărești, pe la Torcești și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe actualul teritoriu al comunei Tudor Vladimirescu, situat atunci la un vad de trecere peste Siret); subliniem faptul că, exceptând Privalul, toate satele menționate erau atunci stăpâniri ale Costăcheștilor: Umbrăreștii îi avea Manolache Costache; la Torcești se afla stăpân Toader spătar, la Șerbănești stăpânea efectiv un frate mai mic al lui Constantin și al lui Toader, numit Grigoraș, ginere al domnului Mihai Racoviță. Satul respectiv fusese stăpânit de tatăl celor trei Costăchești, vornicul Vasile, ca zestre de la socrul său, Toderașco Iordache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spolierea la care au fost supuși locuitorii, atitudinea Costăcheștilor poate fi considerată în perspectivă istorică, patriotică și salutară, chiar dacă ei erau alături de un domnitor fanariot. O soluție mai bună la vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi boierești, dar nu de mare amploare cum erau, spre exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine, căpitane Negreo, și, când și-au hotărât moșia”, anterior acestei date, răzeșii nefiind față, li s-ar fi „înpresurat o bucată de loc”, pentru care se impune acum o nouă hotărnicie. Cu câteva luni în urmă, respectiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Constantin Costin Neaniul, unchiul soției lui Toader Costache, Maria, li se încredința stăpânirea unor moșii din Moldova, scriindu-se în act că „toate aceste moșii li-am dat cu tot hotarul și cu tot venitul nepotului nostru Toader Costache vel spătar și nepoatei noastre Mariei”. La 31 mai 1742 Maria „văduva răposatului spătar Toader Costache” primea o carte domnească, prin care era împuternicită să-și „stăpânească moșiile” așa cum se obișnuia în astfel de împrejurări. Dintr-o copie de pe actul de împărțeală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânirea unor moșii din Moldova, scriindu-se în act că „toate aceste moșii li-am dat cu tot hotarul și cu tot venitul nepotului nostru Toader Costache vel spătar și nepoatei noastre Mariei”. La 31 mai 1742 Maria „văduva răposatului spătar Toader Costache” primea o carte domnească, prin care era împuternicită să-și „stăpânească moșiile” așa cum se obișnuia în astfel de împrejurări. Dintr-o copie de pe actul de împărțeală a averii rămasă, purtând data de 1 martie 1752, vedem că agoniseala
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1795, izvod în care, pe lângă giuvaieruri și argintărie, sunt trecute ca zestre „moșia Torceștii și Țigăneii, la Tecuci pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad”. Catinca, cunoscută și cu prenumele Ecaterina, aflăm că „s-au însoțit cu Alexandru Grecianul, marele spătar”. În Condica Liuzilor din 1803, acest Alexandru Grecianu este arătat drept stăpân al Torceștilor. Iar în Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816, pe lângă el, întâlnim și pe „dumisali postelnicul Mihalachi Mavrogheni”, acum soț de-al doilea al Elencăi Manu, precum și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]