5,409 matches
-
dialog: - Fii atent Ioane, că eu îl voi lovi cu cuțitul pe cel care a apucat-o de mână pe Mirela, continuând: - În caz că ceilalți sar în apărarea lui, vom tăbărî cu toți și îi vom snopi în bătaie. Auzind cele spuse am încremenit, m-am dosit mai bine și am așteptat plecarea lor. Când am ajuns la masă, discret, spun către fratele Lascăr: - Eu zic să plecăm la mașină și să ne întoarcem acasă căci ce am auzit în WC, nu
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
despre visul unui anonim care ajunge la un interpret. Îi povestește că a visat un ou atârnând de chingile patului. În urma interpretării rezulta că sub patul acestuia se afla o comoară. Mare i-a fost surpriza să constate acasă că spusele interpretului au fost adevărate. Hotărât lucru, în lumea antică arta divinației era la mare preț. Ea era cea la care apelau în egală măsură regii și oamenii simpli, învățații și ignoranții. În funcție de spațiul unde s-a practicat, arta divinatorie a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ce poate fi mai apoi interpretat. Importanța cuvântului a fost cercetată și în alt sens. Se credea, de pildă, că anumite cuvinte (nume, urări etc.) pot aduce noroc, după cum altele pot aduce ghinion. "Pitagoreicii s-au ocupat nu numai de spusele zeilor, ci și de ale oamenilor, pe care le numeau premoniții. Fiindcă strămoșii noștri le apreciau importanța, spuneau înainte de începe orice acțiune: Să fie bună, binevoitoare, fericită, norocoasă! La ceremoniile sacre, cu caracter public, cereau să fie liniște: când se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezintă nouă într-o formă simbolică. În al treilea rând, mai putem semnala și un alt defect de natură interpretativă. Dacă cel care divinează supune un semn unui proces de interpretare, clientul, la rândul său, va interpreta și va adapta spusele primului. Mesajul final este, în cele din urmă, un rezultat al jocului interpretărilor. Propunem în acest sens o schemă care surprinde mecanismul de producere a interpretării în actul divinator. Astfel, divinația inductivă s-ar prezenta în felul următor: Semn Prezicător
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a interpretării în actul divinator. Astfel, divinația inductivă s-ar prezenta în felul următor: Semn Prezicător Client Rezultat final Acest "joc al interpretărilor" se complică, așadar, în momentul în care se interpune clientul (ca persoană, grup, comunitate), care va reinterpreta spusele ghicitorului, dar va analiza și el însuși semnele pe baza unui cod stabilit prin experiență personală. În unele cazuri, concluziile pot converge, dar, de cele mai multe ori, rezultatul final este rodul unui efort de interpretare comun. Cât la sută din acesta
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ar arăta de astă dată astfel: Divinitatea Divinator Client Aici, clientul are o importanță relativă în economia actului divinatoriu. El nu se prezintă ca o persoană interesată activ care lansează o comandă, ci ca un potențial beneficiar. Din această pricină, spusele celui ce beneficiază de o experiență divinatorie de tip intuitiv au valoare definitivă, irevocabilă și rareori se pretează reinterpretării. Excepție fac cazurile când profețiile sunt prezentate într-o manieră încifrată. Ne gândim aici, desigur, la un cunoscut exemplu, cel al
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezintă ca o ultimă fază a practicii divinatorii. Am văzut că, de cele mai multe ori, previziunile au un caracter general, evaziv și chiar lacunar. Cu alte cuvinte, informațiile nu sunt date cu exactitate, rolul final revenind subiectului-client, care trebuie să interpreteze spusele prin suprapunerea lor peste o serie de evenimente reale. Nu este vorba doar de o simplă operațiune de verificare. Rezultatul diferă în funcție de credința, disponibilitățile și sensibilitățile personale. Acestea nu pot fi numai rezultatul percepției sensibile și raționale a lumii, ci
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de a deter mina ce spusese o persoană uzînd de referirile diverse ale mai multor martori, trebuie nu numai să țină cont de gradul de credibilitate al fiecărei mărturii, ci este silit să decidă cîți dintre martori au auzit direct spusele și cîți le-au preluat de la alții: scopul prim al jude cătorului este să reducă numărul mare de martori la cîțiva, cît mai puțini, dar de Încredere. Un text poate fi conservat de un singur manuscris, fie acesta un papirus
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pe calea analizatorului vizual 9. • Polivalența logică este un rezultat al încărcării cuvintelor cu sensuri conotative, fie ca o consecință a sărăciei limbajului incipient utilizat de Adam, fie ca urmare a dorinței lui Dumnezeu de a oculta anumite sensuri ale spuselor sale. Este suficient să amintim, spre exemplu, utilizarea termenului de "moarte" pentru a sugera consecința încălcării poruncii divine de a nu atinge sau mînca fructul cunoașterii binelui și răului. Pentru primul om, cunoașterea asociată ulterior cu ideea de viață mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de (auto)victimizare prin minciună, situație în care emitentul este în același timp și beneficiar al minciunii. Această formă a autominciunii reprezintă expresia cea mai rafinată sau mai perversă a înșelăciunii. "Minciuna cel mai des întîlnită nota Nietzsche este cea spusă propriei persoane". Este situația în care mincinoșii ajung să creadă propriile invenții, începînd de la cele "inconștiente", cuprinse în autobiografii sau curriculum vitae,pînă la cele mai stranii forme de paranoia, precum aceea a dictatorilor care se identifică cu stăpînii absoluți
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
bucură decît parțial de rezultate mulțumitoare; majoritatea adulților au mai spus cîte o minciună din cînd în cînd. Într-adevăr, Oliver Wendell Holmes pare să fi avut convingerea că, pe măsură ce cresc, copiii își pierd treptat impulsul inițial spre sinceritate. Conform spuselor lui Alexander (1987:197), "O mare parte din adevărul mărturisit în această lume se află în vorbele rostite de copii". Respingînd acest punct de vedere, psihologii pediatri consideră că a minți este un obicei caracteristic vîrstei infantile. De exemplu, răspunsurile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care tînjește după gustul zahărului. Locke scria în 1690, iar Browning în jurul anului 1860; paleta colorată de talente retorice individuale, oferită în vremurile ce au urmat de către agențiile specializate în reclame și departamentele guvernamentale de dezinformare, confirmă adevărul prezent în spusele lor. Unii scriitori, și anume filosoful Thomas Hobbes (1839: 36; 1840:25) și psihanalistul Sandor Ferenczi (1955:72), au scos chiar în evidență capacitatea de a minți ca unul din criteriile care deosebesc ființele umane de animale, deși, după cum vom
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a minți este un element esențial al dezvoltării conștiinței și independenței este aplicată și vieții adulte de către romancierul David Malouf (1976:170). El își încheie romanul Johnno, al cărui personaj central este un mincinos notoriu și plin de imaginație, prin spusele: Poate că, la urma urmei, ne definim chiar prin minciunile pe care le spunem. Și, uneori, ele ne oglindesc personalitatea mai bine decît cele mai sincere încercări ale noastre de a spune adevărul. Studiile cu caracter favorabil efectuate de psihiatri
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pentru un studiu care își propune să reliefeze semnificația socială a mințitului. Astfel, nu voi avea prea multe de spus în privința manipulării unor considerabile cantități de informații în scopul de a induce în eroare. Găsesc că există mult adevăr în spusele atribuite de către Mark Twain (1960:149), probabil în mod eronat, lui Disraeli: Există trei feluri de minciuni: minciuni, minciuni sfruntate și statistici. Așadar, pentru a respecta scopul acestui studiu, eu mă voi concentra doar asupra minciunilor sfruntate. DEFINIȚII: MINCIUNA ȘI
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
după cum remarca și Montaigne (1926:34-35) în urmă cu aproximativ patru secole, și de asemenea, înaintea lui, Sfîntul Augustin: Căci, o persoană trebuie judecată dacă minte sau nu după intenția aflată dincolo de vorbele sale, și nu după adevărul sau falsitatea spuselor propriu-zise. (Sf. Augustin, 1952:55) În același fel, un plagiator poate afirma sau scrie lucruri care sînt și adevărate și lipsite de o intenție de a induce în eroare; totuși el va fi un mincinos prin faptul că s-ar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciuni bine intenționate. "Importanța morală" a diferitelor tipuri de minciuni constituie subiectul central al lucrării lui Bok, însă nu și al analizei de față. Mai mult, experiența recentă a arătat, surprinzînd oarecum, că pentru unii oameni "minciunile inofensive" sînt acelea spuse de albi, mai degrabă decît de persoane de culoare. Într-adevăr, acesta este înțelesul pe care Sean Virgo (1981:134) îl dă termenului în povestirea sa "Minciuni inofensive". Propunerea mea este să renunțăm la termenul oarecum analitic. Dacă este să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
va concentra asupra minciunii spuse sau scrise, însă e bine de amintit că și tăcerea poate fi o modalitate de a induce în eroare. Tăcerea nu este neapărat semnul unei atitudini neutre; într-adevăr, vorbim uneori despre "tăceri apăsătoare". După spusele lui Disraeli (1927:277), "Tăcerea este mama Adevărului". O tăcere neașteptată este ca zonele acelea goale care apar din loc în loc pe anumite hărți. Cînd le întîlnim știm imediat că e vorba de zone probabil înțesate de baze militare, deși
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tăcere îl poate trimite într-o multitudine de direcții, spre nenumărate variante de interpretare. Desigur, aceeași ambiguitate apare și în cazul în care încercăm să descoperim adevărul ascuns în spatele afirmațiilor despre care ne-am dat seama că sînt false. După spusele lui Montaigne (1926:36), "reversul adevărului are sute și mii de fețe, fiind un domeniu nedefinit, care nu cunoaște granițe". A minți este o modalitate de a înșela. Goffman (1975: 83-123) oferă o tipologie detaliată a ceea ce el numește "născociri
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
reuși să inducă în eroare; pe de altă parte, anumite gesturi involuntare îl pot trăda pe cel care minte. Există și alternativa de a păcăli numai prin minciună și gesturi. Un exemplu fascinant al deosebirii dintre cum induc în eroare spusele cuiva și cum ne poate păcăli felul în care se spune ceva îl oferă Oliver Sacks (1986:76-80) relatînd reacția avută de cîțiva pacienți afazici, internați în spital, la vederea unui discurs televizat al lui Ronald Reagan, în 1984. Cu toții
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
țintei și e de așteptat să-și zăpăcească mai degrabă suporterii decît inamicii. E posibil să le placă atît de mult ceea ce au inventat, încît să înceapă să creadă chiar ei că unele lucruri ar fi adevărate. De exemplu, conform spuselor lui Whaley (1984: 72), pînă în 1941 Hitler ajunsese să creadă în propria propagandă și să se considere invincibil. Drept urmare, a atacat Uniunea Sovietică și a declarat război Statelor Unite. Vom discuta în capitolul 7 procesul prin care mincinoșii ajung să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care și-au ales acest domeniu ca profesie devin pricepuți în a spune minciuni; este o trăsătură necesară succesului. Bailey (1988:169) observă, asemenea lui Machiavelli, "că liderii care în mod convențional rămîn sinceri sînt și lipsiți de eficiență". După spusele lui Ekman (1985:21), "în mod normal este mult mai ușor să sesizezi comportamentul mincinos al unei persoane care a încercat să se sinucidă sau al persoanei cu care te-ai căsătorit decît atitudinea înșelătoare a unui diplomat sau a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
crede absolut orice spun toți politicienii, deoarece este de așteptat ca mulți dintre aceștia să se afle pe baricade diferite și să afirme lucruri contradictorii. Astfel, un argument în favoarea democrației este că ne îndeamnă să avem o atitudine precaută față de spusele politicienilor; după cum scria și pe un afiș anarhist apărut în timpul alegerilor din Australia în 1983, "Nu-i votați pe politicieni: asta nu face decît să-i încurajeze". Pe de altă parte, cred că o viață publică coerentă ar fi imposibilă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În cartea sa Minciuna, Bok enumeră cîteva dintre aceste categorii intermediare: afirmații care au scopul de a-i proteja pe alții sau care sînt în beneficiul publicului sau lucruri care se spun persoanelor bolnave ori muribunde. Unele din aceste afirmații spuse celor care iau parte la experimente în științele sociale sînt neadevărate și pot fi explicate ulterior, cînd experimentul s-a încheiat. Bok analizează pe larg măsura în care afirmațiile făcute în diferite contexte au intenția de a induce în eroare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
între minciună și justiția divină. Încă de la început, depunerea jurămîntului prin care o persoană este obligată să spună adevărul a fost adoptată ca un mecanism prin care Dumnezeu este implicat nu numai ca arbitru, ci și ca judecător sau, după spusele tăioase ale lui Jeremy Bentham (1843:192), prin care "Dumnezeu este invocat pe post de șerif și călău omul dictează, Dumnezeu execută" (cf. Comitetul de revizuire a legii 1972:163). Jurămîntul, spune Baker (1990:6, 87-88) "are scopul de a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
șanse să devină victime ale acestui gen de minciuni sînt persoanele care nu respectă puterea și autoritatea poliției sau care nu răspund la alte moduri directe de a impune ordinea. Klockars include în categoria minciunilor albastre nu numai pe acelea spuse suspecților, pentru a-i determina "să se dea singuri în vileag", ci și pe acelea spuse superiorilor în grad sau chiar tribunalului, încît cel care minte să poată continua a-și face datoria așa cum crede de cuviință. În raport, el
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]