4,463 matches
-
limbi de apă care treceau peste treptele de piatră albă, Întinzându-se În unde suave peste pavele, gondola pe care o văzuseră trecând pe sub pod cu doi pasageri nemișcați acoperiți de zăpadă și gondolierul care cânta În șoaptă. Dar și stropii de apă de pe chipul lui Olvido, mâna ei stângă lunecând pe balustrada scării În drum spre odaie, scârțâitul podelei din lemn, covorul unde ea Își agățase tocul pantofului, oglinda enormă din dreapta, unde o zărise privindu-se cu coada ochiului În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a vorbit. Zâmbea dușmănos, fără nici o simpatie. - Desigur. E aproape o știință exactă. Ca meteorologia. Croatul și-a arcuit sprâncenele. - Meteorologia? Se poate prevedea un uragan, a explicat Faulques, dar nu În punctul exact. O zecime de secundă, Încă un strop de umezeală ici și colo, și totul se duce la mii de kilometri. Cauze minime, incalculabile la prima vedere, produc dezastre Înspăimântătoare. Se spune chiar că inventarea unui insecticid a modificat mortalitatea din Africa, i-a schimbat demografia, a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și-a reluat lucrul. Vulcanul era terminat, ori aproape. Ceea ce completa cele trei pătrimi ale suprafeței prevăzute. A ales un penel rotund, mijlociu și, Într-un colț curat de pe tavă, a amestecat la iuțeală alb, galben, puțin carmin și un strop de albastru. Apoi, apropiindu-se iar de zid, a prelungit cu culoarea obținută una dintre fisurile de pe povârnișul vulcanului, dându-i forma unui drum, a unei poteci, pe care a accentuat-o pe costișe amestecând nuanțe de gri și de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ochii ei lichizi și verzi. Mai curând o chestiune de imaginație decât de optică, Faulques. Fotografia minte, și numai artistul etcetera. S-a dus spre masă și a luat coperta revistei cu fotografia lui Ivo Markovic: un tânăr blond cu stropi de sudoare pe față, ochi goi și gesturi ostenite, atât de diferit de bărbatul care aștepta lângă faleză. Fluturi de Lorenz și brice rupte se Întărâtau unii pe alții În acea imagine care, după ce se fixase pe negativ, Încă se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
parc; parfum; parte; pasăre; de pasăre; pastilă; păr; pelican; pernă; persoană; picior; piele întinsă; plăpînd; porc; prelungire; radieră; răcit; răgușeală; răgușit; răsucit; rău; rece; rotund; sabie; salivă; scund; sec; semne; simț; sorb; spînzura; spînzurat; spînzurătoare; stabilitate; de sticlă; strangulat; strîmb; strop; a sufoca; suport pentru bijuterii; susținător; susține; susține-l; șarpe; șeful; tandrețe; tăiat; tiroidă; trecere; trompă; trud; tuse; umăr; usturime; vampir; vin; vorbă; a vorbi; vorbire; vulnerabilitate; zgîrîie (1); 763/232/76/156/1 gol: nimic (80); pustiu (66); plin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ochi (21); trist (17); curată (15); fericire (14); sărată (14); obraz (10); plînge (10); emoție (8); plînset (7); bucurie (6); picătură (6); sărat (5); zîmbet (5); cristal (4); dor (4); iubire (4); jale (4); necaz (4); rece (4); slăbiciune (4); strop (4); suspin (4); amar (3); dulce (3); Ovidiu (3); pură (3); puritate (3); regret (3); ud (3); chin (2); copil (2); curat (2); dureroasă (2); emoții (2); față (2); lac (2); mama (2); nefericire (2); lui Ovidiu (2); a plînge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bine (2); dar bun (2); ceai (2); cîteva (2); degeaba (2); mai deloc (2); dulce (2); lucru (2); micuț (2); minte (2); minuscul (2); mîncare (2); neîndestulat (2); nevoie (2); o parte (2); cîte puțin (2); redus (2); respect (2); strop (2); ușor (2); vin (2); -; 150 ml; abstinență; adică; adjectiv; aer; a nu ajunge; ajunge; de ajuns; amărăciune; amic; apă deloc; apă; aproape; așteaptă; atent; aur; a avea; avea; de bine; bolnav; bucurie; bun-simț; cald; cantitate mică; caș; caviar; căldură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Mâncați carne de miel cu usturoi: Ingrediente: 240 g carne de miel, 15 g usturoi. Preparare: fierbeți carnea în două căni de apă până se pătrunde bine, apoi tăiați-o în felii și amestecați-o cu usturoiul pisat. Puneți un strop de sos de soia și ardei iute și mâncați. Masaj chinezesc Alegeți una dintre următoarele variante și aplicați-o o dată pe zi: Ședeți pe un scaun. Puneți-vă palmele pe spate și frecați în jos către coccis de 100 de
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
au fost ascultați. Prin ce este diferită această ediție?tc "Prin ce este diferită această ediție?" Am încercat să facem în așa fel încât această ediție să fie mai plăcută, atât ca aspect general, cât și ca lectură. Paginile mari, stropul de culoare și prezența porțiunilor extinse fără text fac paginile mai atrăgătoare. Am adăugat și câteva ilustrații menite să vă descrețească frunțile. Cartea conține totuși sfaturi bazate pe ani de experiență în organizarea focus grupurilor. Este concepută ca un ghid
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
genunchiul unui cadavru” (III, 167). Continuă Cioran: „Orice atitudine a unui om viu, chiar și a celui mai detașat, mai desprins de toate, e o farsă pe lângă supremația celui mai modest hoit. Nu există înțelepciune deplină decât acolo unde orice strop de viață a fost lichidat” (III, 167). Să revenim, însă, la Nietzsche. Iată: „Pe măsură ce îmbătrânesc, mă situez tot mai la antipodul ideilor lui Nietzsche, sub toate aspectele. Tot mai puțin îmi plac gânditorii frenetici. Li-i prefer pe cei înțelepți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Mina acceptă) E ultima ta renunțare, Mina. (se aruncă de pe parapet; intră Vera și Ștefan; se uită peste parapet, se întorc înmărmuriți spre centrul scenei) Ștefan: E înfiorător! Vera: Groaznic! Cum nu și-au dat seama că nu e nici un strop de apă! Regulamentul de bloc Iași, februarie -10 martie 1985 Radu Beligan: Costică, piesa asta nu-i scrisă de tine...!, e scrisă, sigur, de Dürrenmatt. Măștile absurdului În Regulamentul de bloc, același joc de planuri, cu acea glisare a firescului
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce-mi plac mie pîrjoluțele făcute de nevastă-ta? Gh. P. doi: Nu, dar o să mă gîndesc serios la chestia asta... (pune vin în pahar) Vrei și tu? Gh. P. unu: Nu, n-am voie..., da pune și mie un strop... n-am voie, da... Gh. P. doi: Păi nici pîrjoale n-ai voie... Gh. P. unu: Mie-mi spui!, tocătură, prăjeală... otravă!; noroc că mă stăpânesc... dacă nu țineam regim, eram gata demult... Gh. P. doi: Știi bancu cu regimu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
adîncime... Gh. P. unu: Și-atunci de ce ai spus că ai adus ceva tot porno...? Gh. P. doi: (își pune vin în pahar) Pentru că și-n astea dacă te uiți, parcă ți-e rușine de tine... Vrei și tu un strop de vin? Gh. P. unu:...Va să zică... Dar eu nu-nțeleg... Gh. P. doi: De unde le-am adus? De la securitate... Gh. P. unu: Mda..., păi sigur că... Gh. P. doi:...Ai dreptate..., am o relație... s-a oferit să mi le
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc neumblat". Vindecarea de "roșață" sau de "rofii" se face cu ajutorul "stropilor care cad de pe roțile morii" sau cu "rouă de pe iarbă", care se iau în zori, "până a nu răsări soarele" și se spală copilul 211. Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Busuioace, busuioace, / Răsărit-ai, nu te-ai coace!.../ Dar de ce să nu mă coc? / Că sunt floare cu noroc! / Cresc tot timpu-n grădiniță, / Mă iau fetele-n cosiță / Și băieții-n pălărie, / Cu o mare bucurie, / Cu dragoste nouă / Ca stropii de rouă!"115 Natura personificată devine, în balade, cadru evenimențial al tragismului uman; personaj-martor la trama epică, natura se supune, ea însăși, riturilor de trecere, conturând un spațiu al eternei călătorii: "Frunzuliță iarbă neagră, Du-t` pe câmp, vezi cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pescarii la locurile cu pește și este o călăuză a bărcilor. Șerpii devin balauri printr-un ritual de "claustrare inițiatică": ei trebuie să stea în vizuina lor, între 7 și 9 ani, și să se hrănească numai cu insectele și stropii de ploaie ce pătrund la ei. În simbolismul arhaic, balaurul este totem, strămoș mitic, angelic și teriomorf, în același timp, apotropeu al unor rituri de trecere. Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să ne găsim loc de muncă, oricare ar fi acesta. El avea o oarece cunoștință la Uzina 2 Brașov (atunci se numea Breiner Bela) dar, ajunși acolo aflăm cu stupoare, că nu se fac nici un fel de angajări. Apare un strop de speranță-fata de la Personal ne spune că la Metrom se fac angajări. Nu am stat pe gânduri și în nici două ore eram la poarta Metromului unde, spre bucuria noastră, ne-au spus că dacă avem liceul suntem buni pentru
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
chiar în poezia “Periprava” compusă la Periprava în 1963: “Așa le-au spus ateii fără milă Acelora pe care-i asupresc: Voi lacrimi să vărsați muncind de silă Noi brațe vrem de robi care muncesc. Și ... diguri am durat cu stropi de sânge Și irigații, staule, clădiri, Dar nimeni nu-l vedea pe rob cum plânge Flămând, bolnav și frânt în schingiuiri”. Dar în același timp autorul transmite și un îndemn celor care vor supraviețui și, de ce nu și urmașilor acestora
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă/ li se usucă ochii/ Ca stropii din găvane vara/ și sufletul se-mpute până seara" (blestemul ne trimite la Arghezi). Virgil Teodorescu se poate spune că reprezintă "gestul demitizator, al discreției și al sincerității". Limbajul lui este simplu, direct, dar încărcat cu imagini, nu arareori la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ideea se repetă în "Descântec de frământat pâinea", în "Asupra plămadei: "nimicule/ atotputernice nimicule/ purtător de sămânța curentului divin/ aștri pulsând la tine în testicule/ rațiunile lui seminale te prefac în destin". Actul împreunării este identificat în dimensiuni cosmice: "Alți stropi te ascultă dintre galaxiile nebuloase/ prin flux de foc legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic/ își balansa desaga de prăsilă/ mare cât
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se îmbrace într-o cameșă curată, să ieie o oală nouă pe care a plătit cît i s-a cerut pe ea și să meargă la moară, fără să vorbească ceva sau să fie văzut de cineva, și să ieie stropii de pe roata morii, cu care să se spele pe întreg trupul - și apoi se vindecă. Cine se aruncă în apă în ziua de Bobotează se vindecă de orice boală. Din ziua de Bobotează șase săptămîni toate apele sînt curate și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd s-o ciocni cu păretele nu este semn bun. E foarte aleasă pomana cînd o faci cu o icoană. După icoana ce a stat pe pieptul mortului stă patruzeci de zile sufletul lui. Cînd icoana făcătoare de minuni are stropi de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar fi înțeles nimic din ea. Cum s-o fac? Ce să fac? Am căutat s-o aduc înspre Take, Ianke... și Cilibi Moise. Căci, pe lîngă fiorul metafizic, pe lîngă duioșie, lirism, musai ca spectacolul să aibă și un strop de umor. A avut, Slavă Domnului! La premieră, s-a rîs foarte des; și copiii s-au amuzat, spre bucuria mea încă uimită! Dar montarea a demarat greu: directorul chemase în Bacău, în acea dimineață a distribuției, o absolventă a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
continuu, în spațiul parcurs și descris: Cînd vorbesc despre el, observă Milescu, chinezii se laudă că, atunci cînd a fost clădit, în munți n-a mai rămas piatră, în pustiu n-a mai rămas fir de nisip, în rîuri nici un strop de apă, în păduri nici un copac". Legendei i se dă curs nu o singură dată. Atrage atenția o adevărată schemă a dispunerii vizuale, întretăiată perpetuu de porți și împrejmuiri. Zidurile par a avea o organizare concentrică, atrăgînd invariabil interesul privirii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
va duce la Alin, a decis să iscodească imaginativ trecătorii întîmplători de pe poziția unei bănci dintr-un parc din centrul orașului, zonă pe care băieții din gașcă o evitau. Ei nu puneau niciodată piciorul în afara cartierului. Problema era că trei stropi de ploaie ce-au fost atrași de nasul, obrazul și ochiul lui i-au vestit că se apropia ploaia. 8 Mai era un motiv pentru care nu se ducea acasă, în afară de faptul că băieții sigur patrulau prin fața scării lui. Bătrînul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]