4,158 matches
-
a modernismului și postmodernismului, semnalând scindarea în „voci“, ruptura de nivel sau ironia, parodia, intertextualitatea. Mărci textuale: limbaj banal, prozaic, alături de cel retoric/emfatic, de exemplu; lexic eterogen, alăturând arhaisme și neologisme; mijloace expresive în contrast etc. Simetria constă în structurarea unui text sau a unui discurs pe principiul analogiei sau pe cel al recurenței. Se manifestă mai frecvent la nivel sintactic și la nivel stilistic. Mărci lingvistice: construcție simetrică a propozițiilor sau a frazelor; laitmotive sau refrenul în poezie (în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de ritm, rime complexe etc., este dublat de nivelul grafematic (versul alb, versul spațial etc.); - nivelul lexical orientează deliberat limbajul spre polisemie maximă, conferind un carac ter deschis semnificațiilor; rețele lexicale tematice, câmpuri semantice, termeni cu ocurență rară; - nivelul sintactic: structurarea riguroasă a textului, astfel încât fiecare secvență textuală participă la relevanța estetică a creației; procedeele și figurile de construcție au rol definitoriu în producerea semnificației (recurența, simetria, dislocarea, elipsa, opoziția); - la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semne. Textul literar se structurează pe mai multe niveluri: fonetic, lexicosemantic, morfosintactic, stilistic, imagistic, tematic. Fiecare creație literară este o operă deschisă, permițând mai multe interpretări, diferite de la o epocă la alta, de la un lector la altul. 2. ELEMENTE DE STRUCTURARE A UNIVERSULUI FICȚIONAL 2.1. Teme și motive literare Tema operei literare (fr. thème, lat. thema - „subiect“) este un concept vizând aspecte generale ale realității, transfigurate în creația artistică. În accepție modernă, tema reprezintă o schemă foarte generală spre care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
geniului creator) - rețeaua de simboluri/motive/metafore pe care se structurează viziunea artistică (ex.: simbolurile și motivele thanatice în Plumb de G. Bacovia sugerează tema eșecului existențial/tema morții). Motivul literar este o componentă a imaginarului artistic, un element de structurare și de semnificare a textului literar, prin care se concretizează tema operei. Motivul este o structurală minimală a discursului artistic și poate reprezenta: - elemente ale naturii: izvorul, lacul, marea, codrul, muntele, luna, soarele, steaua, ploaia, zăpada, floarea, copacul etc./elemente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dezvoltă motive cromatice, motivul instrumentelor muzicale/al muzicii, al călătoriei, al târgului provincial etc. Laitmotivul (germ. Leitmotiv - „motiv conducător“) este motivul central al operei literare, impus prin repetiție. El are rol de reliefare a mesajului/a ideii poetice și de structurare a textului (în poezie, conferă simetrie/circularitate, precum în rondel). 2.2. Viziune artistică, viziune despre lume. Idee și mesaj artistic Viziunea artistică (fr. vision - „privire de ansamblu“) este modul particular în care opera reflectă concepțiile și reprezentările scriitorului despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vei fi cerul răsfrânt, / eu voi fi soarele negru, pământul. (Șt. Augustin Doinaș); Doar steaua neagră a pă rului tău scurt/Îmi atingea cu clinchet stins, un umăr (N. Stănescu). - metafora implicită (in absentia) este percepută ca fiind element de structurare a imaginarului poetic și element de diferențiere a discursului liric. Criteriul structurii lingvistice permite clasificarea metaforelor propriuzise în: metaforă substantivală (metafora modernă interferează frecvent cu oximoronul sau cu metonimia - simbolul substituie obiectul simbolizat): Așas de negri ochii tăi, / lumina mea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tropi (metasememe), care vizează numai spațiul interior al limbajului, metalogismele se definesc prin raportarea discursului la referentul real, operând o modificare expresivă a relației dintre semn (cuvânt/sintagmă/enunț) și „obiectul“ semnificat. De aceea, figurile de gândire, cu rol de structurare a viziunii artistice (pro cedee stilistice), pot dubla tropii sau pot face abstracție de aceștia. De exemplu, perso nificarea se poate realiza printrun epitet personificator (Luna blândă ține strajă), printro comparație (luna ca o regină a nopții), printro metaforă (Trece
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune, un sentiment. - Uneori, are rol de structurare a întregului text poetic, ca în poezia Numi presimți? de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
marchează astfel secvențele. Modernitatea se manifestă și prin discursul continuu, astrofic. În cazul acesta, diferențierea secvențelor se operează la nivelul sintaxei poetice: fiecare enunț (propoziție sau frază) alcătuiește o unitate ideatică și stilistică, așadar, o secvență poetică. 3. ELEMENTE DE STRUCTURARE A OPEREI LITERARE 3.1. Curente literare Curentul literar este definit ca o manifestare literară de o anumită amploare, care impune un canon estetic întro perioadă istorică a evoluției literaturii. Curentul literar presupune o conștiință estetică a unui grup de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă prin: - mutații în sfera problematicii (substituirea problematicii sociale și morale cu dome niul psihologicului și cu problematica existențialistă) - inovarea formulelor estetice, abandonarea tiparelor narative tradiționale (narațiu nea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului etc.); proza modernă cultivă introspecția și retrospecția, analiza conștientului și a zonelor abisale ale ființei (subconștientul, inconștientul) - canonul modernității: o literatură a autenticității care adoptă frecvent persoana I narativă, principiul memoriei involuntare, pluriperspectivismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care se idealizează modelul existențial arhaic - comunitatea rustică, civilizația pastorală, ocrotitoare a valorilor neamului și a valorilor creștinortodoxe, apărând un cod de valori morale, ființând în comuniune cu natura, în ritmuri cosmice etc. - tiparele narative tradiționale: narațiunea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului, principii compoziționale clasice (simetria, circularitatea etc.) - limbaj care valorifică expresivitatea registrului popular, arhaic, regional, oral, simbolic etc. tipologia poeziei tradiționaliste: - cultivarea speciilor cu relevanță tradițională: lirica religioasă, poezia bucolică și panteistă, poezia chtoniană
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a momentelor subiectului. 3.2.8. Specii ale genului epic Specia literară desemnează, în cadrul fiecărui gen (epic, liric și dramatic), o categorie de opere literare reunite pe baza unor criterii diverse. Pentru genul epic, criteriile vizează mai ales modul de structurare a viziunii artistice și a discursului diegetic, precum și categoria estetică dominantă (miticul, fabulosul, fantasticul, comicul etc.). Ca și în cazul genurilor, speciile literare se pot întrepătrunde sau suprapune. Speciile genului epic pot fi în versuri - epopeea, balada, poemul eroic, fabula
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de identitate sau de valori (Camil Pe trescu, Turnul de fildeș, Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri etc.). - Acțiunea se caracterizează printrun ritm mai lent, fiindcă episoadele narative alternează cu pauze descriptiv analitice, sondând viața interioară a eroilor. - Specifică nuvelei psihologice este structurarea imaginarului artistic pe un plan narativ exterior, centrat pe relația dintre protagonist și celelalte personaje, și pe un plan analitic, interior, în care sunt surprinse dileme morale, stări psihice și afective. Acestora li se adaugă un plancadru în care se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că veșnicia s a născut la sat. - L. Blaga etc.) sau doar sugerate (prin imagini artistice, prin simboluri, prin metaforizare: Deal meu propriu vis mistuit mă vaiet, / Peal meu propriu rug, mă topesc în flăcări - M. Eminescu). 3.4.2. Structurarea textului poetic Textul poetic este o structură complexă, „o unitate formală de sine stătătoare, care poartă un conținut imaginar și dă naștere unei expresii [...] care este funcția textului, ceea ce face din el un poem concret, singular și nerepetabil, manifestare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin simboluri poetice ale condiției existen țiale diferite: efemer/etern, limitat/ilimitat, devenire/nemurire, dionisiac/apolinic. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Toate aceste perechi contrastive determină structurarea viziunii artistice pe două planuri ale imaginarului poetic. Prima strofă concretizează condiția existențială a lumii comune, pusă sub semnul devenirii, al efemerității și al derizoriului. Imaginea vieții văzute ca mare trecere spre neființă este reliefată semantic (trecătoare, se trec) și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
contrastivă tema destinului etern al poetului și cea a condiției umane efemere, tema vieții și a morții, a creației și creatorului. Mai mult chiar, mi se pare evident faptul că această rețea te matică polarizată prin antiteză este susținută prin structurarea semnificativă a discursu lui poetic. În primul rând, viziunea eminesciană originală asupra menirii artistului se concretizează într un discurs gnomic ce disimulează prezența eului liric sub „masca“ impersonală a persoanei a IIIa (el, poetul). În al doilea rând, tiparele diferite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
didascaliilor, prin care se precizează elemente ale spectacolului teatral. Deși în număr redus, indicațiile scenice apar și în fragmentul citat: tulburat de această dăruire exaltată a ei, o privește totuși cu un zâmbet neînduplecat. O altă particularitate a genului este structurarea textului în unități compoziționale specifice - acte, tablouri, scene. De exemplu, fragmentul dat a fost selectat din Actul III, Tabloul XII, Scena II. Caracteristică creației teatrale este și predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere. Fragmentul citat, de pildă, alcătuit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și al trăirilor interioare. Astfel, poezia Saștept? evidențiază prezența eului liric prin verbe și pronume ale persoanei I (S aștept să mi sentoarcă...), prin mărci ale subiectivității, precum interogațiile retorice sau topica afectivă. Cea dea doua caracteristică este reliefată prin structurarea poeziei ca monolog liric ce urmărește fluxul unor stări de conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase versuri concentrează mesajul poeziei argheziene, evidențiind tema existențialistă a limitelor condiției umane
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cuminte și naivă), imediat contrazisă prin enunțul final. Încăpățânarea nemaipomenită vizează ființa revoltată, eul care se afirmă, în ruptură cu ceilalți. Prin toate aceste contraste, Zenobia devine purtătoare a unor valori etice și estetice, portretul ei având și o funcție de structurare a imaginarului artistic. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Însemnătatea educației primite în familie Familia este un microunivers în care cel mai frumos lucru este venirea pe lume a copiilor și creșterea lor sub privirile ocrotitoare ale părinților. Desigur, imaginea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului creator. Apelând la un discurs poetic ambiguu, la un limbaj voit banal „turnat“ întrun tipar prozodic modern, Arghezi își înscrie poezia în sfera curentului modernist. Caracteristicile acestui curent sunt evidente și în structurarea unei viziuni originale asupra creației, asupra menirii creatorului în lumea contemporană. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Sub semnul metaforeisimbol din titlu, Tudor Arghezi își structurează viziunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
elementelor paraverbale și nonverbale ale discursului (zâmbind obosit, îi vor bește ușor, fără ură)/detalierea limbajelor scenice și a comportamentului scenic al actorilor. 8. Genul dramatic are multiple trăsături definitorii: prezența didascaliilor, predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere, structurarea textului în unități compoziționale specifice (acte, scene), precum și prezența limbajelor scenice, specifice artei dramatice (decor, sunet și lumini, jocul scenic al actorilor etc.). Toate aceste caracteristici sunt ilustrate și în textul citat. Astfel, fragmentul selectat din Actul I, Scena II
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reiterate pentru a contracara forța constantă și distrugătoare cu care ne lăsăm distrași". (Botton, 2013, p. 123) Jocul ca modalitate de explorare oferă o sugestie importantă pentru aceste repetiții: inventivitatea profesorului este decisivă în reușita repetițiilor, dar și modul de structurare a conținuturilor pe parcursul școlarizării (reluarea cunoștințelor în ani mai mari în forme diferite, la obiecte de studiu diferite, cu scopuri științifice și educaționale diferite etc.). Regulile patru și cinci nu fac decât să concretizeze elementele legate de repetiții: pentru a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
adică prin simplul fapt că o persoană face parte din grupul subdominaților (Desond Morris) sau a admiratorilor unui lider. 7.9. Arhitectura grupurilor de copii în școală De observat că analiza noastră nu a luat în discuție principiul complementar de structurare a grupurilor umane, principiul cooperării, care are drept efect temperarea posibilelor (și probabilelor) excese ale liderilor autoritari. Dar temperarea nu înseamnă eliminare, chiar dacă șansele de a accede într-o poziție de lider sunt mai mari. Democrația presupune în ultimă instanță
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cooperării, care are drept efect temperarea posibilelor (și probabilelor) excese ale liderilor autoritari. Dar temperarea nu înseamnă eliminare, chiar dacă șansele de a accede într-o poziție de lider sunt mai mari. Democrația presupune în ultimă instanță un compromis inteligent între structurarea ierarhică a comunității și necesitatea cooperării, deci a egalizării șanselor (dacă nu a pozițiilor) fiecăruia de a ajunge să ocupe un loc care contează în ierarhie. Acest compromis se realizează în timp și presupune fie preeminența ierarhiei, fie preeminența egalității
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]