3,826 matches
-
a trecerii anilor, al meu. Stătea pe birou, neobservat, ca o prezență care nu mai mira pe nimeni. Am observat însă într-o zi că dispăruse; tot atât de neobservată, discretă, ca și viața lui, a fost și dispariția. Îmi amintesc de supărarea mea, pe care o supraestimam ca pe o nenorocire. Dar și nenorocirile se uită cu timpul. Odată, am visat că mi l-a trimis cineva, printr-o persoană mascată. Asta a fost ultima amintire despre clopoțel. Din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
scenă, depășesc rama și, dacă au vigoare, te duc cine știe unde; te dibuiesc, de fapt, oriunde te afli. Pe mine m-a ajuns aici, în Țicău, Balcicul în zăpezi. Simt tristețea acelui tablou și chemarea către nu știu ce. Simt și o mică supărare în acest tablou; poate că pictorul întârziase la Balcic fiindcă nu mai avea bani de drum. Zilele acestea, între Crăciun și Anul Nou, sunt speciale. Un soi de inactivitate cvasi-oficială pare a fi tacit recunoscută; zile periculoase pentru bărbați, înclinați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
alterat atât de repede, cum se vede din modul cu care sunt tratați copiii, bătuți, înjurați, blestemați, brutalizați de propriile mame. Totuși, vai de sufletul acestor nefericite mame lăsate în voia destinului... * Este ceva "special" cu destinul femeii, ca o supărare a divinității pe femeie, o supărare de lungă durată, ca o mocnita aversiune divină, ascunsă, ca o crispare interioară. La Luvru este o străveche sculptură, într-un lemn mâncat de vreme, provenind din cultura sumeriană. Este oarecum greu de observat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vede din modul cu care sunt tratați copiii, bătuți, înjurați, blestemați, brutalizați de propriile mame. Totuși, vai de sufletul acestor nefericite mame lăsate în voia destinului... * Este ceva "special" cu destinul femeii, ca o supărare a divinității pe femeie, o supărare de lungă durată, ca o mocnita aversiune divină, ascunsă, ca o crispare interioară. La Luvru este o străveche sculptură, într-un lemn mâncat de vreme, provenind din cultura sumeriană. Este oarecum greu de observat, fiind plasată, de când o știu, de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în spatele lui întreaga masă românească. Numai Horia Sima, în Septembrie 1940, la Brașov, puține zile după venirea la guvern, avusese curajul să vorbească fără înconjur și să spună răspicat că Ardealul este și trebuie să fie românesc, cu sau fără supărarea unora sau altora. Comparați acest discurs și pe acelea de la 1 Decembrie 1940, cu lamentabilele bâiguieli reticente și timorate din anii următori, și veți avea numaidecât în față deosebirea dintre felul cum vorbea conducătorul Legiunii, bizuindu-se pe întreaga suflare
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
amestec în niciun fel în atribuțiunile celorlalți camarazi, prin intervenții la alte Ministere, și nici chiar la Educație; în al doilea rând, să nu iau nicio măsură care ar putea fi interpretată drept o răzbunare împotriva acelor ce îmi pricinuiseră supărări oricât de serioase. Singura excepție în privința „demersurilor” am fă-[240]cut-o la Ministerul Sănătății, pentru soțul unei verișoare, medic refugiat din Transilvania și încadrat la un spital inferior acelui condus de el mai înainte. Intervenția mea n-a avut niciun
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
școală să învețe cu toții aceleași lucruri despre abstracții destrupate, vedeam aceleași programe la televizor, același număr de ore. Făceam lunar aceleași workshop-uri despre aceleași teme politico-ideologice. Puteam muri liniștiți și împăcați, fără nici un sentiment al ratării personale. Mă rog, cu supărările cotidiene pe faptul că nu ne ajungeau produsele, că ne era frig, că cei de sus nu reușeau să ne normeze și nevoile odată cu consumul. Până la urmă, marea noastră frustrare venea din ceva foarte irațional: încăpățânarea „inconștientă” de a mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a patronilor de la firmele și instituțiile profitabile, din cauza multelor slujbe și a efortului dincolo de limita rezistenței, îi face și pe ei candidați la protecție. Acest darwinism social ni-l aplicăm noi înșine, nouă înșine. Din când în când ne cuprinde supărarea pe contribuabilul occidental că nu ne preia și el sub aripa lui protectoare. Atunci ne amintim că noi suntem români și înjurăm politicile pro-occidentale (de ce le-am iubi dacă ei tot nu ne dau nimic?). Ne e greu să admitem
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
prin care a trecut feminismul românesc în ultimii treisprezece ani și conține principalele polemici care au însoțit evoluția în acest domeniu. Mihaela Miroiu dispune de o calitate, probabil esențială: are umor, ceea ce-i permite să fie lipsită de ranchiuni sau supărări inexplicabile. Umorul său îi asigură o anumită detașare: nu scrie încrâncenat și ofticos, nu atacă persoane, ci idei. Autoarea vrea, cu adevărat, să se modifice condiția femeilor în România de azi. Nu e doar o declarație de intenții, proclamată demagogic
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mormânt a domnitorului Bogdan al doilea, tatăl lui Ștefan cel Mare, pe care și-o dorea și Nicolaie Iorga, mai rapid, Vasile Ciurea a luat o birjă și-a adus piatra la muzeul său, fapt care a stârnit o mare supărare. Într-o conferință radiodifuzată în care prezenta lista muzeelor din țară, Iorga n-a mai inclus muzeul din Fălticeni deși, înființat în 1907, acesta era unul dintre primele muzee din vechiul regat. După 1946, fără drept de pensie, profesorul Vasile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
implicarea sa în viața politică a fost tratată de autor într-un subcapitol special. Despre acest aspect, precizează autorul, „nu s-a scris mai deloc” și adaugă, „însă se știe faptul că activitatea politică i-a adus multe necazuri și supărări”. Fiind senator de drept în Parlamentul României întregite, în legislaturile întâia și a treia, reprezentând Universitatea din Cernăuți, el a fost acuzat de către unii dintre contemporanii săi că promovarea sa în scaunul de la Cernăuți s-a făcut cu sprijinul liberalilor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
trebuințele și cerințele credincioșilor ortodocși și ale slujbașilor bisericii noastre bucovinene și a condus Arhidioceza bucovineană cu râvnă, bunăvoință și pricepere”. Boala, decesul și înmormântarea Viața Mitropolitului Nectarie a fost marcată de multe bucurii, dat totodată și de multe necazuri, supărări și suferințe. Mai întâi, pierderea celor doi copii și apoi a soției Aurora. Apoi supărările provocate de atacurile nedrepte din partea presei vremii, căci activitatea politică a mitropolitului i-a atras astfel de neplăceri, la care se adaugă și o boală
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
bucovineană cu râvnă, bunăvoință și pricepere”. Boala, decesul și înmormântarea Viața Mitropolitului Nectarie a fost marcată de multe bucurii, dat totodată și de multe necazuri, supărări și suferințe. Mai întâi, pierderea celor doi copii și apoi a soției Aurora. Apoi supărările provocate de atacurile nedrepte din partea presei vremii, căci activitatea politică a mitropolitului i-a atras astfel de neplăceri, la care se adaugă și o boală gravă la stomac. Toate acestea „au săpat la rădăcina trupului său până l-au doborât
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
separat din viața mitropolitului, separat de tot ceea ce înseamnă Biserică, separat de activitatea unui conducător al Bisericii. Despre Nectarie - omul politician, nu s-a scris mai deloc, însă se știe faptul că activitatea politică i-a adus multe necazuri și supărări, i-a făcut pe unii să aibă o altă părere despre Nectarie mitropolitul. De exemplu, părintele Adrian Bocca, îl caracteriza pe Nectarie ca fiind un om cult, învățat și bun, dar în același timp spunea: „Ca om, avea și acest
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a scăpat din mână tabloul care, căzând la pământ, sparse geamul acestuia în bucăți iar diploma s-a pătat iremediabil de cerneală. A ieșit plângând. Cu șorțul de lucru adunat sub braț, s-a dus direct acasă, gândindu-se la supărarea pe care i-ar fi provocat-o mamei. A intrat în casă în lacrimi, cu capul plecat. Mama călca. Văzându-l revenind acasă așa degrabă, a oftat. A sprijinit fierul de călcat pe o piatră și a scrutat băiatul întrebătoare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dat afară fără menajamente). A ajuns "generalissim" la sfîrșitul războiului din 1914-1918. Era un om mediocru, cu un aspect vulgar, amintind mai degrabă a decor de bucătărie. În familie era dominat de soție, înțepata Arhiducesă Izabela, căreia nu-i trecea supărarea de cînd moștenitorul tronului, venit să-i ia în căsătorie una dintre fiice, plecase logodit cu domnișoara ei de onoare, Sofia Chotek 74. După prăbușirea din 1918, ambiția a făcut-o să-și împingă fiul spre Coroana Sfîntului Ștefan, fără
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Nunțiul, monseniorul Granito de Belmonte (mort recent ca decan al Sfîntului Colegiu), aflînd cu neplăcere declarațiile cancelarului ofițer, ca o reacție de fost ofițer, își exprimă surprinderea în fața colegilor diplomați: "Nu știu ce mă reține să-i dau două palme!" Ecoul acestei supărări, reflectare a Vaticanului, și acuzația de minciună adusă lui Aehrenthal agravară raporturile dintre Arhiducele Moștenitor și Cancelar pe terenul conștiinței religioase. Pe terenul politicii externe, Franz Ferdiand considera indispensabilă o atitudine de bună vecinătate cu Serbia (voi avea ocazia, mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dar nu pot spune că am știut cum gîndește...". Apoi, într-o dimineață, a descoperit că un ajutor de bucătar de la palat, iscoadă plătită, se ducea să spună tot felul de lucruri despre el la Legația Franței. Cuprins de o supărare violentă, a decis să-l "execute" în mod public pe Paléologue, fără să știe că acesta, desemnat deja pentru Direcția politică de la Quai d'Orsay, nu mai avea ce risca la Sofia, care să poată dăuna în ascensiunea în carieră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al abdicării lui Napoleon al III-lea (2 septembrie 1870). 11 În 1870 Carol I nu devenise încă rege. 12 Xilogravuri populare cu care unele clase sociale (mica burghezie și țăranii) își împodobeau locuința. 13 "Aș trebui". Cuvinte ce evocă supărarea și amenințarea (din Eneida lui Virgiliu, care le pune în gura lui Neptun, mîniat de vînturile care se deslănțuiseră). 14 Clădirea în care se află Camera Deputaților, fostă reședință a Ducesei de Bourbon. 15 Strigăt prin care căpitanul d'Assas
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și eu decid. Primul sunt eu! a spus băiatu, fără ca măcar să-și privească sora. Fetița a început să plăngă în timp ce Emanuel s-a avântat pe derdeluș, chiuind de bucurie. Lăbuș s-a lipit tăcut de picioarele Ioanei, înțelegându-i parcă supărarea. La un hop, pe la jumătatea pârtiei, sania s-a răsturnat și băiatul s-a trezit aruncat cât colo într-un troian de zăpadă.Din vârful dealului , toți au văzut ce s-a întâmplat. Ioanei i-au înghețat lacrimile pe fața
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
care trec prin aceste locuri să nu facă nici un rău, nici copăceilor noștri, nici altor copaci din pădure. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * De ce sunt bucuroși Vlăduț și Teodora? * De ce sunt mândri copiii că bunicul lor e pădurar? * Ce motiv de supărare au avut ei când au ajuns în poiană? * Ce au aflat despre creșterea copăceilor? Cine pot distruge copăceii din pădure? * De ce trebuie să protejeze oamenii pădurile? 2) Schimbă litera inițială a cuvintelor următoare și obține cuvinte noi. Exemplu: var - far
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cu înțeles opus Concursul Ziua mult așteptată sosise. Concursul pentru care făcusem atât de mult antrenament urma să se desfășoare în sfârșit.Era o zi nu tocmai bună pentru un concurs de atletism. Cerul posomorât stătea gata-gata să-și reverse supărarea asupra pământului. Vântul își făcea de lucru printre crengile copacilor, nu prea grăbit, dar destul de rău prevestitor. - Ce facem? Mai mergem la concurs? am întrebat-o pe doamna învățătoare. Mergem, Iulian. Doar nu te-ai antrenat degeaba. Am plecat împreună cu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
capăt ceea ce ai început. Chiar dacă nu ești printre premianți, trebuie să continui să crezi în forțele tale și să muncești, pentru că succesul vine doar pentru cei care știu să-l caute cu perseverență. Când am plecat de la stadion, aproape uitasem supărarea. Ploaia lăsase deja loc vremii bune. Soarele se îndrepta spre asfințit, iar eu, obosit, abia așteptam să intru în împărăția lui Moș Ene. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce fel de concurs s-a antrenat Iulian? * De ce nu era “o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
elogios pentru critic, dar care n-a fost publicat spre a nu se mâhni cu o polemică oricât de amabilă un om pe pragul morții, repudiam judecata de mai sus: " Dar acum - ziceam - să destăinui domnului E. Lovinescu de unde vine supărarea dincolo de orice limită rezonabilă a celor despre care scriu, deși textele trebuie să pară celui în afară de chestiune extrem de inofensive. Vine din ruperea mea de orice relații personale, din absența mea din lume. Eu nu sunt un contemporan cu scriitorii contemporani
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupineasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminii să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintit, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au gândit. Prozatorul nu e mai puțin merituos. Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]