4,971 matches
-
într-adevăr, la Paris, în luna iulie, de când datează și însemnarea substanțială despre cercetările lui Wikander cu privire la originile studiilor de orientalistică și indo-europenistică în Europa: „Stig Wikander ne povestește lucruri pasionante despre istoria «arianismului» în Europa. A regăsit originea ideii superiorității arienilor în anticlericalismul lui Jules Michelet și Edgar Quinet. Pentru că ei voiau să deprecieze (direct sau indirect) creștinismul, Michelet sau Quinet exaltau Vedele și «înțelepciunea ariană». Antisemitismul lor și al admiratorilor lor nu era decât o răsfrângere a anticlericalismului lor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
au găsit oglindirea în literatură și artă decît în slabă măsură. Multe opere suferă de tendința de a simplifica realitatea, de a o prezenta în chip schematic, ceea ce se manifestă îndeosebi în prezentarea slabă din punct de vedere artistic a superiorității noului, a procesului de înfrîngere și lichidare a ceea ce este vechi. Lipsite de viață sînt în unele opere literare figurile făuritorilor noii societăți". Triumfalist, Mihai Beniuc citează autori (majoritatea dintre ei, la această oră, aflați în istoria literaturii la... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
simbrie, fericiți de a fi pe lângă un senior, dar Își iau În felul lor - o mie de feluri! - plata Înapoi, iar prima formă a acestei „despăgubiri” este nu numai „batjocura” cu care-și privesc stăpânii, dar și o anume, nestinsă, superioritate. Faptul că Îi Întrec pe maeștrii lor În spiritul mărunt practic ca și acela că, de obicei, tinerii lor stăpâni sunt lefteri, plini de datorii pe la tot felul de meseriași sau hangii!, le dă convingerea adâncă de a le fi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În ochii cărora, timp de câteva secole, eram ceea ce sunt azi țiganii În ochii unor Români primitivi, incapabili de a se valoriza prin ei Înșiși și care au mereu nevoie de „un altul”, evreu sau țigan, pentru a-și etala „superioritatea”! Reiau Încă o dată, până la sațietate, o idee expusă mai sus: unirea tuturor Românilor Într-un stat unitar și puternic - „rupând” din poalele mantiilor celor trei mari imperii, total antagonice, nu numai fâșii importante de teren, dar și „populații” care au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
știutori de carte: 38,1% (procentul general pe țară — 57%). Toate acestea plasau Basarabia Într-o poziție cu totul aparte. Oprimați mai Înainte, ca și după aceea, de ruși, basarabenii au avut motive să reproșeze și românilor o atitudine de superioritate și lipsă de interes față de problemele lor. Este și acesta un motiv care a contribuit la neintegrarea Basarabiei În România după dezmembrarea Uniunii Sovietice (alături, firește, de alți factori: importanta minoritate ruso-ucraineană, mai bine plasată economic și social decât românii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi pornit din Italia un amplu curent demografic spre Balcani și spre Dunăre. Mai Întâi, țăranii italieni i-au romanizat pe traci și pe iliri, apoi toți aceștia au extins romanitatea la nord de Dunăre, având, În Dacia romană, o superioritate numerică față de dacii rămași relativ puțini. Să privim și marea frescă a Ateneului Român din București, unul dintre monumentele emblematice ale Capitalei. Operă a pictorului Costin Petrescu, inaugurată În 1937, se Înfățișează ca o amplă istorie În imagini a românilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care se preconiza să depășească media mondială! O problemă interesantă a comunismului privește ritmurile dezvoltării economice. De la un an la altul, În toate țările comuniste, economia, industria Îndeosebi, creștea de câteva ori mai repede decât În Occident. Ideologia o pretindea: superioritatea comunismului față de capitalism! Pentru capitalism, o creștere anuală a industriei de 2-3 procente este satisfăcătoare, iar de 5 procente de-a dreptul excelentă; comuniștii aliniau, de regulă, procente de peste zece la sută! Cum reușeau? În parte, „umflând“ statisticile, iar Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
său a fost un Înalt demnitar al lui Ceaușescu. În timpul primului regim Iliescu, viitorul prim-ministru a ocupat funcția de ministru de externe, apoi de președinte al Camerei Deputaților. Iliescu exercita puterea discret, Năstase a exercitat-o ostentativ. Sentimentul de superioritate pe care-l afișează i-a atras chiar din partea lui Iliescu calificativul de „arogant“. Tensiunea dintre cei doi a cunoscut momente delicate. Încercarea lui Năstase de a impune alegeri anticipate (prin forțarea Constituției, dacă nu chiar prin Încălcarea ei) a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Înaintat În 2004 pe locul 60, Într-o poziție deja mai bună decât Rusia (65), Albania (73) și Ucraina (77), Însă mai puțin bună decât Bulgaria (54), fapt cam neplăcut pentru români, obișnuiți să-i privească cu un sentiment de superioritate pe vecinii de la sud de Dunăre. țările ex-comuniste din Europa Centrală sunt mult mai bine plasate: Polonia (37), Ungaria (35), Cehia (30), Slovenia (27). Comparația cu Grecia (poziția 24) este edificatoare (nu numai pentru România, dar și pentru fostele țări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1890), a fost premiat la Montpellier În 1878 pentru Cântecul gintei latine. „Latina gintă e regină / Într-ale lumii ginte mari / — spuneau versurile acestui poem — Ea merge-n capul altor ginte / Vărsând lumină În urma ei.“ Românii credeau Într-adevăr În superioritatea geniului latin, și nu numai al romanilor antici, dar și al moștenitorilor lor moderni. Însă față de ambiția proiectelor, o poezie și un premiu literar erau cam puțin! În urma Primului Război Mondial, Germania a pierdut puncte În România, iar Franța a câștigat. Situație
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ofteze. Uite, întâi de toate, ești căsătorit... - De numai trei luni! am scâncit eu. - Bret... M-am lipit din nou de ea, îngropându-mi fața în gâtul ei. - Bărbații căsătoriți trăiesc mai mult. - Nu există nici un studiu care să susțină superioritatea căsătoriei. M-am lăsat în genunchi până am ajuns să mă uit între pulpele ei desfăcute. I-am băgat mâna pe sub rochie, simțindu-i inelul buricului în mijlocul stomacului catifelat, bronzat. Mâna mi-a alunecat mai jos, în jurul coapselor. Mica adâncitură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dispoziție de care mai dispuneam s-a evaporat atunci când am realizat cât de puțin în comun aveam cu ei - tații carieriști, mămicile harnice și responsabile - simțindu-mă curând pătruns de teamă și singurătate. M-am concentrat asupra acelui sentiment de superioritate emanat de cei căsătoriți care plutea în aer - asumările împărtășite, dulcea și satisfăcătoarea apatie se infiltrau peste tot - în ciuda faptului că nu era nici o persoană necăsătorită în încăpere drept țintă pentru asta. Am conchis cu o finalitate dureroasă că toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
abandonat de francezi, care își camuflează anonimatul și se pitulează prin diverse obscure Alianțe, total ineficiente, mă mir că umila mea competență muzicală nu a „încremenit” în faza Joe Dassin și Mireille Mathieu, așa cum constat - cu stupoare și, vai, jalnică superioritate - la alții. 11 iunie, duminică VASILE GÂRNEȚ: Micul dejun - masă suedeză - la restaurantul hotelului. Un grup de turiști americani, care fumează pe întrerupte, stau alături de mine. Nu mănâncă nimic, beau cafea și apă, multă apă. E de presupus că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
precizez exact datele problemei și statutul meu mai puțin fast în raport cu cei care cunosc Parisul, au petrecut aici mai mult timp și îmi pot judeca însemnările pariziene cu aere de experți, numai pentru a-și reconfirma, dacă mai era nevoie, superioritatea la acest capitol. „Nu mă veți intimida!” - aș vrea să le spun. Doresc să adaug o mărturie personală, lipsită de pretenții, asupra Parisului, așa cum îl pot vedea și înțelege eu, nu mai mult, dar nici mai puțin. Acceptați convenția pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
palestinienilor. Nu sunt sionist, plec de la principiul că Israelul există, fie că asta ne place, fie că nu. Dacă așa a vrut Dumnezeu, accept acest dat și mă gândesc ce se poate face, începând de la această realitate, pentru arabii israelieni. Superioritatea intelectuală a israelienilor este un fapt. Un motiv în plus pentru a încerca să-i ajungem din urmă, ridicând nivelul de cultură al tinerilor arabi care vin aici. Lumea evreiască este dinamică. E un bun stimulent. La ce-ar servi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acest capitol, palestinienii sunt cei care au încălcat acordurile de la Oslo. În 2005 au fost mai mulți palestinieni uciși de alți palestinieni decât în cei trei ani precedenți. În privința numărului de victime de război, cei mai mulți cad victime israelienilor (dată fiind superioritatea mijloacelor, aceștia au, proporțional, mult mai puțini morți și răniți), dar pare a se apropia ziua când acest cazan sub presiune ruginit se va autodistruge. Rachetele Qassam, luările de ostateci, operațiunile sinucigașe și toate celelalte bricolaje de neoprit acum par
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
intitulat "islamul este soluția" nu-și pune probleme inutile și nu are pentru periferiile orașelor noastre, de unde te poți aproviziona cu gadgeturi utile, decât o severă condescendență. Sentimentul indiscutabil de inferioritate pe plan științific este larg compensat de complexul de superioritate morală. De unde, îmi imaginez, și această lipsă de atenție pentru alte locuri și alte timpuri. Pecetea finală a profeției a închis ciclul istoriei, e inutil să ne imaginăm acțiunea lui Dumnezeu în timp, va fi de-ajuns să aplicăm niște
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
scrisă ca să fie pricepută, și pe cei dinaintea noastră, dela începutul veacurilor până astăzi, maiștrii noștri pe care ne-am deprins a-i admira. Pentru novatori literatura începe dela dânșii. Spun asta și privesc în juru-le c-un zâmbet de superioritate și de milă. Noi ceilalți, fiind proști prin definiție, nu putem pricepe asemenea minune, ș-asemenea distrugere în bloc. Și pentrucă printre novatori se găsesc și băieți buni, consimt să ne dee oarecare deslușiri ei nouă. Înțelegând întrucâtva, căci sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
om de umanitate nu înrudire de sânge, nici de naștere, ci de participare la aceiași inteligență (și aspirație). Orice a putut să se întâmple prefaceri, revoluții, schimbări de religie măreția lui Marc-Aureliu a rămas fără scădere, deoarece se intemeiază pe superioritatea inimii. Dreptul strict trebuie să cedeze echității. Raționamentului uscat e de preferat dragostea de bine. Orice-ar fi trebuie să fii om al binelui.. Orice s-ar întâmpla smaragdul își păstrează coloarea. Răul e încarnarea ipocriziei, fanatismului și superstiției. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
socotită de sultan ca un act al cărei rezultat trebuia să fie cucerirea și supunerea Moldovei. În planurile lui Suleiman pașa, eventualitatea unui eșec turcesc era exclusă. Și această socoteală se baza pe mai multe considerente. În primul rând pe superioritatea numerică a oastei otomane, care, împreună cu oastea Țării Românești, se ridica la aproximativ 80.000-100.000 (Oastea turcă avea peste 30.000 de călăreți, o parte din trupele de ieniceri, azapii și achingiii din sudul Dunării). Pe de altă parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc cu totul nepotrivit pentru desfășurarea cavaleriei. Drumul urmează pe sub poala dealului firul de apă, care de multe ori îl întrerupe trecându-1 de pe un mal pe altul. Un dușman avantajat din punct de vedere numeric nu putea să exploateze această superioritate pe un asemenea teren și într-un loc atât de strâmt. Lunca Bârladului urma să fie apărată de cei 5.000 de secui, câți veniseră în ajutorul lui Ștefan și de un corp de oaste moldovenesc. După cum ne informează Dlugosz
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moldovenii, nu ies din pădure.” Aceasta reprezintă prima fază a bătăliei în timpul căreia secuii și moldovenii au încercat să-i oprească pe turci, provocându-le pierderi însemnate și uzând fizic și moral oastea turcă. Turcii nu puteau să profite de superioritatea lor numerică, iar terenul mocirlos și împădurit nu le îngăduia să organizeze atacul călăreților pe aripi, care să învăluie oastea moldovenească. Deși turcii se resimțeau după mersurile lungi, în condiții foarte grele, avantajul fizic pe care-l aveau moldovenii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Senatului venețian din 8 mai 1477, domnul informa că s-ar fi opus turcilor „la trecătoare și nu l-aș fi lăsat să treacă” (să treacă Dunărea), iar dacă n-ar fi izbutit, s-ar fi retras. Având în vedere superioritatea numerică a oastei otomane, o rezistență pe malul Dunării ar fi fost greu de realizat. Nefiind ajutat de nimeni „m-au înconjurat din trei părți și m-au găsit singur pe mine, cu toți ostașii mei împrăștiați, ca să-și apere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de care dispunea Imperiul Otoman, în momentul în care ataca Moldova. Ștefan își adunase oastea, care număra cel puțin 40.000 de oameni. Din Cetatea Albă ajungeau vești la Constantinopol, potrivit cărora domnul era hotărât să nu apere cetățile, din cauza superiorității numerice a adversarului, preferând să urmeze strategia tradițională românească: retragerea din fața dușmanului, pustiirea locurilor pe unde trecea acesta, hărțuirea lui și primirea luptei într-un loc întărit, pregătit dinainte. Este de presupus că Ștefan a încercat să le producă turcilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au influențat armamentul și, mai ales, tactica și strategia folosită de români în Evul Mediu. Inferioritatea în armament a acestora i-a făcut să o suplinească prin variatea procedeelor tactice și strategice, care să le asigure pe câmpul de luptă superioritatea numerică și materială. Unul dintre principiile strategice, de la care domnii români nu s-au abătut, a fost acela de a evita o confruntare decisivă în câmp deschis, unde inamicul ar fi fost superior dacă nu ca număr, cel puțin ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]