4,737 matches
-
că "dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele ca soluția dată de o manieră definitivă în orice litigiu de către instanțe să nu mai fie repusă în discuție. În baza acestui principiu, niciuna dintre părți nu este abilitată să
DECIZIE nr. 431 din 26 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210655_a_211984]
-
fiscale: a) scutire de impozit pe veniturile din salarii și indemnizații de natură salarială." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 1 alin. (5) care impune obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, textul de lege criticat
DECIZIE nr. 320 din 23 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 lit. a) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222158_a_223487]
-
fondului litigiului dedus judecății prin stabilirea temeiului legal aplicabil. Or, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", Curtea Constituțională, în calitate de "garant al supremației Constituției" și de "unică autoritate de jurisdicție constituțională în România", nefăcând parte dintre acestea. Curtea mai constată că, prin Decizia nr. 300 din 3 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 26 martie 2009
DECIZIE nr. 311 din 23 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222154_a_223483]
-
de pensii, contribuabili și beneficiari, nu sunt de natură să justifice adoptarea unui act normativ în această materie, întrucât există deja o reglementare care asigură o egalitate și echitate socială în materia pensiilor. Prin urmare, se încalcă principiul constituțional al supremației legii. În egală măsură, întrucât actul normativ criticat desființează un drept câștigat, respectiv dreptul la pensie, sunt încălcate și prevederile art. 47 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală. II.2. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor
DECIZIE nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223580_a_224909]
-
condițiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege." Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai și dreptul la
DECIZIE nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223580_a_224909]
-
alin. (2) și (3) ale aceluiași articol la acest alineat au rămas fără obiect. Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți, precum și ale art. 115
DECIZIE nr. 713 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223591_a_224920]
-
în cursul anului 2010, în condițiile Legii-cadru nr. 330/2009 , precum și cu respectarea prevederilor legii bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011". Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției și obligativitatea respectării legilor, ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul
DECIZIE nr. 874 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223579_a_224908]
-
nr. 846 din 14 decembrie 2012. Articolul 15 (1) Ministrul poate adresa mesaje publice pe teme generale de justiție, de politică legislativă a statului, constituționale sau de politică generală, din perspectiva funcționării sistemului judiciar ca serviciu public și a asigurării supremației legii și bunei funcționări a statului de drept. ... (2) Ministrul poate acorda diplome, premii și distincții stabilite prin ordin, pentru merite în activitatea judiciară, în practicarea unei profesii juridice sau pentru orice altă performanță profesională în domeniul juridic. Secțiunea a
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212805_a_214134]
-
care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente." Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind caracterul statului, respectiv obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 26 alin. (2) privind viața intimă, familială și privată și ale art. 56 alin. (1) și (3) privind contribuțiile financiare. De asemenea, implicit, din motivarea excepției rezultă că autorul acesteia înțelege să invoce în
DECIZIE nr. 658 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (3) lit. e) şi art. 215 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212886_a_214215]
-
octombrie-decembrie 2008» din cadrul anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 și 3." Autorii excepției susțin că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligativitatea respectării supremației Constituției și a legilor, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială, ale art. 61 alin. (1) referitoare la rolul Parlamentului, ale art.
DECIZIE nr. 60 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, ale art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar şi a celor ale art. 1, art. 2 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220395_a_221724]
-
orice ingerință în folosirea proprietății trebuie să respecte criteriul de proporționalitate. 31. Art. 1 din Protocolul nr. 1 prevede, înainte de toate și în mod special, ca o ingerință a autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor să fie legală. Supremația dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societăți democratice, este inerentă tuturor articolelor din Convenție (Iatridis împotriva Greciei [MC], nr. 31.107/96, § 58, CEDO 1999-II). Principiul legalității înseamnă existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și
HOTĂRÂRE din 2 iunie 2009 în Cauza Silviu Marin împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219771_a_221100]
-
putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative. Articolul 71 Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparentă deciziei și supremația interesului public. Secțiunea a 2-a Conflictul de interese în exercitarea funcției de membru al Guvernului și a altor funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală Conflictul de interese în exercitarea funcției de membru al Guvernului și
LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 (*actualizată*) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219531_a_220860]
-
tardivitatea acțiunii reclamantei. 21. Reclamanta contestă punctul de vedere al Guvernului. 22. Curtea reamintește că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 §1 din Convenție, trebuie să fie interpretat în lumina preambulului Convenției, care definește supremația legii ca parte a patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care dispune, printre altele, ca o hotărâre definitivă pronunțată de un tribunal într-o cauză să nu mai fie
HOTĂR��RE din 26 mai 2009 în Cauza Societatea Comercială Aledani - S.R.L. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220006_a_221335]
-
dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 §1 din Convenție, trebuie să fie interpretat în lumina preambulului Convenției, care definește supremația legii ca parte a patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care dispune, printre altele, ca o hotărâre definitivă pronunțată de un tribunal într-o cauză să nu mai fie repusă în discuție (Brumărescu, citată anterior, § 61). Conform acestui principiu, niciuna dintre părți nu are
HOTĂR��RE din 26 mai 2009 în Cauza Societatea Comercială Aledani - S.R.L. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220006_a_221335]
-
2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , arată că instanța de contencios constituțional este o autoritate politico-jurisdicțională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătorești, rolul său fiind acela de a asigura supremația Constituției. În plus, legiuitorul este îndreptățit să reglementeze competența și atribuțiile Curții Constituționale în mod diferit de acelea ale instanțelor de judecată, fiind vorba de instituții cu natură juridică și funcții diferite, în deplin acord cu prevederile art. 1 alin
DECIZIE nr. 30 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 şi art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220669_a_221998]
-
la sesizare, în temeiul art. 146 lit. a), consider că se impunea analizarea relației dintre dreptul intern (incluzând dispozițiile Constituției) și dreptul Uniunii Europene. În opinia mea, în această examinare trebuie să se țină cont de următoarele aspecte: 1. Principiul supremației Constituției este consacrat în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Având în vedere poziția supremă a Constituției în ierarhia actelor juridice care formează ordinea juridică
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
Constituției) și dreptul Uniunii Europene. În opinia mea, în această examinare trebuie să se țină cont de următoarele aspecte: 1. Principiul supremației Constituției este consacrat în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Având în vedere poziția supremă a Constituției în ierarhia actelor juridice care formează ordinea juridică internă, neconcordanța dintre o normă infraconstituțională și o normă constituțională se sancționează de către Curtea Constituțională - unică autoritate de jurisdicție
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
obligatorie". Având în vedere poziția supremă a Constituției în ierarhia actelor juridice care formează ordinea juridică internă, neconcordanța dintre o normă infraconstituțională și o normă constituțională se sancționează de către Curtea Constituțională - unică autoritate de jurisdicție constituțională din România și garantul supremației Constituției - prin constatarea ca neconstituțională a normei juridice, decizie care are ca efect suspendarea aplicării acesteia pe o perioadă de 45 de zile, perioadă în care Guvernul sau Parlamentul, după caz, trebuie să o pună de acord cu decizia Curții
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
prioritatea dreptului european cu caracter obligatoriu se aplică și asupra normelor constituționale. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a României nu a analizat încă raportul dintre dreptul constituțional și dreptul Uniunii Europene. 3. Constituția României folosește două concepte distincte, și anume "supremația Constituției" și "prioritatea de aplicare a dreptului comunitar". Astfel, în ierarhia actelor juridice interne, Constituția este supremă și toate normele juridice trebuie să se conformeze cu litera și spiritul său. În ordinea juridică internă, putem vorbi despre o ierarhie, ceea ce
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
teritoriul respectivului stat. În speță, tribunalul german care a sesizat Curtea de Justiție a Comunităților Europene a apreciat că sistemul de garanții este contrar anumitor principii structurale ale dreptului constituțional național, care trebuie să fie protejate în cadrul dreptului comunitar, astfel încât supremația dreptului supranațional să cedeze în fața principiilor Legii fundamentale germane. Prin aceeași hotărâre, Curtea a mai reținut că, într-adevăr, respectarea drepturilor fundamentale face parte integrantă din principiile generale de drept a căror respectare este asigurată de Curtea de Justiție. Protejarea
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
legislației Uniunii converge în domeniul juridic european. 6. În concluzie, ordinea juridică a Uniunii Europene și ordinea constituțională internă constituie seturi complementare de norme juridice, iar relația dintre ele nu se bazează pe o ierarhie a normelor, astfel încât conceptul de "supremație" este înlocuit de conceptul de "prioritate". De altfel, nici Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa nu folosește conceptul de ordine juridică superioară sau inferioară. Judecător, prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc ---------
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
suferit prin condamnare în cuantum de până la: [...]." ... Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de autor al excepției de neconstituționalitate, consideră că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) conform cărora "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", ale art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiționare, ale art. 52 alin. (3) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 74 alin. (3) referitoare la inițiativa legislativă și ale
DECIZIE nr. 1.552*) din 7 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229443_a_230772]
-
aferent, strategia MAI împotriva crimei organizate. Proiectul are, de asemenea, scopul de a completa rezultatele proiectelor anticorupție anterioare. Acest proiect oferă sprijin pentru activitățile destinate să crească eficiența și eficacitatea organelor de aplicare a legii din cadrul MAI, deoarece corupția subminează supremația legii și compromite lupta împotriva crimei organizate. Activitățile proiectului includ spoturi video anticorupție, stickere, pliante, mesaje în presă. Partenerii proiectului: din partea română, MAI/DGA; din partea elvețiană, specialiști în domeniu. Durata: 2 ani. Finanțare: contribuție elvețiană: 170.000 CHF; cofinanțare românească
ACORD-CADRU din 7 septembrie 2010 între Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227006_a_228335]
-
cauze penale având ca obiect infracțiuni de corupție. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia Petre Trandafir susține că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2005 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 73 alin. (3) lit. l) referitoare la reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Ministerului Public și ale art. 115 alin. (4) și (6) privind condițiile și domeniul de reglementare prin ordonanțe de
DECIZIE nr. 1.137 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale art. 1, art. 13^2, art. 16, art. 29 alin. (1) şi art. 33 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227101_a_228430]
-
Haret" în dosarul de mai sus având drept obiect o acțiune în contencios administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în drepturi a cetățenilor, ale art. 32 alin. (6) referitoare la garantarea autonomiei universitare, ale art. 53 referitoare la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]