4,066 matches
-
catifelați, pielea transparentă tremura ușurel” iar mâinile sunt așezate ca să nu incomodeze. Eroina, cu atitudinea ei retrasă și ceremonială, se transformă într-un haiku vizual: „japoneza se alipise de geam ca o petală.” Pe fața ei mobilă eroul citește un surâs tragic, poate o invitație, dar idila se sfârșește pentru că japoneza coboară în stația următoare. Germanii, priviți ca o națiune în plină expansiune, prusacii cuceritori sunt puși în umbră de micuța japoneză, un exponent al unei civilizații cu un cult pentru
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
volum “Vinovat pentru aceste cuvinte” - 1972. Până În 1995 publică Încă șase cărți cu tema principală - anii dramatici a celularului. În anul 1996 tiparește la Bucuresti: “Poeme din iad pentru ingeri”, “Ceasuri fără minutare”, “Versuri pentru Ina” și “N-aveți un surâs În plus?” Anii infernului concentrățional sunt tablouri și stari sufletești sfâșietoare. Martirajul lagărelor și Închisorilor se aseamănă cu patimirile Cristice: “ Leat mă știu cu toată firea Ta, Leat cu fruntea ce-au pătruns-o spinii, Leat cu mână care se
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
decalog al unui grup de tineri voluntari care încearcă să construiască acum un grup permanent de slujire, mai ales în favoarea celor săraci; au această regulă care mi s-a părut foarte frumoasă: „A ști să ascunzi multe încercări cu un surâs”. Acesta este un lucru foarte mare, în timp ce noi suntem foarte nechibzuiți, facem sacrificii ,,când ne vine”, și când nu vrem devenim intoleranți și dăm altora de gândit. Aceasta nu este răbdare în căutarea lui Isus care încă e pe țărm
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Așadar, întrebarea este: „Știu să perseverez în a aștepta, chiar printr-un oarecare sacrificiu?” Adesea și în familie, în casă sau într-un grup se fac cele mai mari sacrificii de acest fel deoarece acolo trebuie să ascunzi cu un surâs încercările, lucrurile care nu merg, nemulțumirile, particularitățile. Uneori trăim împreună și nu ne înțelegem, ne agasăm unii pe alții până la a ajunge să ne rănim. Dacă cineva începe să se gândească la aceste lucruri înrăutățește situația; dacă, pe de altă
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
înțelegem, ne agasăm unii pe alții până la a ajunge să ne rănim. Dacă cineva începe să se gândească la aceste lucruri înrăutățește situația; dacă, pe de altă parte, încearcă să facă un gest curajos și simplu de a acorda un surâs, un cuvânt bun, un cuvânt prietenesc, jucând pe cărțile inimii (dar nu pe cele de pică), atunci poate a făcut un pas adevărat pentru cunoașterea lui Isus în viața sa. Aș vrea să mai spun un lucru, adică ce se
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
ani, iar Constantin Prezan 31 de ani, diferență de vârstă care, deși obișnuită în epocă, va stârni un șir întreg de invidii. Când a cunoscut-o Buhman, Olga era ,,o femeie tânără de tot, foarte frumușică și tare atrăgătoare, cu surâsul jucând în colțul buzelor roșii, o brună cu pielița obrazului mată și ochi frumoși, scânteietori...o fire năbădăioasă și o voință puternică, nu prea lesne de ghicit în statura plinuță și grațioasă ...’’ În perioada în care a fost ofițer-adjutant regal
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
specialitate și aproximativ 150 de studii în volume și în reviste cu profil psihologic și pedagogic. Volume apărute: Familia și Casa de Copii (1989), Pedagogie. Propedeutică. Didactică (1997), Prostituția între ignorare și mistificare (2005), Lucian Bologa. Viața și Opera (2005), Surâs, lacrimă, speranță. Publicistică psihologică și pedagogică. 1972-2005, vol. I-II (2006), Umorul în publicații astriste (2007), Tratat de Pedagogie. Propedeutică (2007), Educația și integrarea europeană (autor și coord. 2007), Țiganii / Romii. Realități și perspective (autor și coord., 2008), Pelerini în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
născut în anul 1644, într-o familie din mica nobilime provincială. A primit o educație aleasă. A crescut în castelul Blois. Nu era o frumusețe perfectă, dar atrăgea atenția prin finețe și distincție, prin părul blond, ochi albaștri și un surâs fermecător. Nu avea nici o inteligență sclipitoare dar și-o cultiva prin lecturi. La șaptesprezece ani a intrat în lumea regală ca domnișoară de onoare la Curtea Henriettei de Anglia, sortită ca soție lui Filip de Orléans, fratele lui Ludovic al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
următorului fragment din M. Duras: Tata bea și tace. Nici măcar nu știu dacă ascultă muzica pe care o cânt. Serile sunt ucigătoare, însă eu nu știu asta înainte de acea seară. Dușmanul își ridică capul către mine și abia schițează un surîs. Am senzația că fac o crimă. Închid obloanele, de parcă aș fi în fața unui spectacol abominabil. Tata dormitează pe fotoliu, ca de obicei. Pe masă încă sunt tacâmurile amândurora și vinul lui tata. În spatele obloanelor piața e ca marea, imensă. El
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un grup prepozițional sau cu o frază care să îi atribuie proprietăți specifice. Două mari tipuri sunt folosite: generalizările, plecând de la cazuri particulare: Persoanele care își petrec toată ziua pe bulevard, stând pe scaune [...] lăsau să le mijească pe față surâsul caracteristic al parizienilor, atât de plin de ironie, de batjocură sau de compătimire, surâs care nu apare însă, parizianul fiind blazat în privința tuturor înfățișărilor posibile, decât atunci când e vorba de foarte rare curiozități vii279. Datorită determinărilor pe care le asociază
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mari tipuri sunt folosite: generalizările, plecând de la cazuri particulare: Persoanele care își petrec toată ziua pe bulevard, stând pe scaune [...] lăsau să le mijească pe față surâsul caracteristic al parizienilor, atât de plin de ironie, de batjocură sau de compătimire, surâs care nu apare însă, parizianul fiind blazat în privința tuturor înfățișărilor posibile, decât atunci când e vorba de foarte rare curiozități vii279. Datorită determinărilor pe care le asociază substantivului, autorul face două lucruri în același timp: caracterizează un anumit obiect (în cazul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
împotriva/ mizerei condiții umane,/ visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă/ în scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și/ vulnerabile", Motto). Se descrie un univers terifiant, pe care moartea a pus stăpânire (coșciuge atârnă în pomi, femeia capătă paloarea morții, surâsul este unul de autopsie). Sașa Pană publică, imediat după 23 august 1944, o profesiune de credință antisuprarealistă, o dezicere de tot ceea ce scrisese în ultimii douăzeci de ani și o orientare spre poezia faptei ("Zvârl la gunoi cuvintele mătăsoase/ Parfumurile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pisici mângâiate pe spinare." (Steaua Venerei). Trimiterile mitologice conturează și ele imaginile acvaticului ca spațiu al nediferențierii, al ștergerii limitelor dintre adânc și înalt, apa somnolentă e una a retragerii din conștient în inconștientul caracterizat prin aceeași nediferențiere. Iubita cu surâs neutral se încadrează tot în seria poemelor de peregrinare imaginară, cu implicațiile erotismului exotizat care li se asociază. E aceeași mitologizare a elementului cotidian, banal: Uneori se trezește în mine Genovezul dar numai dimineața/ vrea să vadă urmărind șinele înzăpezite
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Celelalte titluri ale volumului sunt în mare parte descriptive, surprinzând un fenomen meteorologic (Ploaia, O mie de vânturi), un moment (Noapte, După-amiază, Amurg), un cadru (Grădina enigmă, Grădina publică, Maidanele galbene, Castelul), o ipostază umană (Prietena de departe, Iubita cu surâs neutral, Flămânzii, Femeia cafenie, Fanții, Salomeea), altele par a fi titluri desprinse din ziare (Fapt divers, Moment solemn) sau fac, pur și simplu, trimitere la o modalitate de creație (Proiect abandonat de madrigal, Conspect de toamnă, Cântec de hârtie, Preparative
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
generației "pierdute" anticipează orientarea din contemporaneitate spre un fel de antipoezie, adică anticipează o schimbare radicală a criteriului poeticului. Peste tot revine același univers simplu, "mobilat" cu elementele cotidianului, încărcat însă de o forță demonică. Poezia generației albatrosiste e, dincolo de surâsul ironic, extrem de gravă: "Ochii dracului, semafoarele;/ ne bălăcim în cercuri de fier,/ Traversele se succed fără rost;/ brațele se urcă toate la cer." (Rampă, Mircea Popovici). Se construiește adesea un univers halucinant. Dezarticularea realității se înscrie în coordonatele banalului, la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Fata morgana, 122 Filosofia materiei, 172 Filozofia materiei, 191 Finis coronat opus, 164 Fruntea Soarelui rece, 211 Grădina enigmă, 120 Grădina falsului Epicur, 124 Habanera, 184, 227 Hilda sau poveste de noapte, 124 Hirsuta, 176 Hocus-pocus, 124, 151 Iubita cu surâs neutral, 125, 165 Laudatur temporis acti, 162 Luna hieratică, 219 Maidane galbene, 211 Moartea primului amorez, 190 Moment solemn, 120, 165, 192 Morții, 171 Musca Tse-Tse, 123, 170 Noaptea feroviară, 124 Noembrie patetic, 185, 186 Noi doi, 193, 218, 227
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
castel, coroană, demon, Hyperion, insulele, marmoreele, ocean, orizont, palate, palid sunt de origine latină; bolți, bujori, colț, negrăit, odorul (de două ori), plutind, rochii, rude sunt de origine slavă; distrează, himeric, idealuri, Înclin, nimb, paj, sfera (de două ori), stepe, surâs sunt de origine franceză; catarg, haos, haosului ( de două ori) sunt grecești. Adjectivul Însumează 176 de cuvinte și aceasta pune În evidență faptul că În epoca apogeului creației sale, Eminescu Își desăvârșise În așa măsură expresia artistică, Încât epitetul și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne în exprimarea emoțiilor: Buna dispoziție, râsul și surâsul, de exemplu, se exprimă prin obrajii și buza superioară mult ridicate, prin crețurile transversale fine de pe pielea punții nasului, prin dezvelirea dinților anteriori ai maxilarului superior, prin formarea unei cute nazo-labiale foarte pronunțate (care unește aripa fiecărei nări cu colțul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sportivă, dar și mondenă, a curselor hipice. Gesturile de curtoazie și de uniune sunt redate armonios în cuplurile de dansatori din operele ,,Un bal la țară" și ,,Un bal la oraș" (vezi tablourile 70) de către pictorul impresionist Pierre Auguste Renoir. Surâsurile spontane și gesturile de tandrețe sunt aproape identic redate în cele două tablouri care redau lumi diferite (societatea măruntă și cea burgheză). În istoria artei, Renoir este cunoscut pentru lunga și strălucitoarea producție de portrete, în care copiii ocupă un
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ori, elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele dintre ele existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul). Cu ajutorul lor se pot transmite atât sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să fie influențată de mai mulți factori: • tipul de activitate desfășurată: dacă profesorul dorește să păstreze un climat de maximă concentrare asupra unei probleme, atunci sunt recomandate gesturile restrânse; • rolul întruchipat: dacă profesorul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b) exprimă atitudinea de cooperare, interes și încredere: - își orientează corpul sau își concentrează privirea în direcția elevului ales; - indică elevul prin înaintarea capului și schițarea unui surâs; - atinge pe umăr sau pe braț elevul ales. c) stopează comportamentul indezirabil al elevului într-un mod pedagogic: - își orientează corpul sau privirea către elevul indisciplinat; - se deplasează lent către elevul indisciplinat. d) reflectă relația de apropiere față de elevi: - înclină
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
15 15 30 2. înclină capul spre elev 5 10 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 11 2 13 4. arată cu un instrument de scris spre elev 4 3 7 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 8 9 6. își concentrează privirea spre elev 11 5 16 7. se deplasează către elevul indicat 2 3 5 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 4 5 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 7
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
13 11 24 2. înclină capul spre elev 3 8 11 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 12 3 15 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 4 11 5. înaintează capul și schițează un surâs 2 9 11 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 2 7 9 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 5 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 22
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
12 8 20 2. înclină capul spre elev 6 9 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 4 18 4. arată cu un instrument de scris spre elev 5 3 8 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 9 10 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 1 7 8 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 7 8 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 26
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]