14,383 matches
-
era precum aerul care circulă prin Încăperi fără pereți despărțitori. În prezent, Japonia cunoaște mari bulversări, situație valabilă și pentru metodele tradiționale ale schimbului de cunoștințe. Angajarea pe viață, care făcea ca toată lumea să fie pentru totdeauna În aceeași barcă, tinde să dispară. Astăzi, În societatea cunoașterii, indivizii Își schimbă locurile de muncă, cunoștințele se perimează rapid, iar capitalul social se distruge În restructurărilor. În opinia unora, toate acestea ar trebui să conducă la o Împărtășire a cunoașterii pe o bază
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și de transformare nu mai cunoaște aceleași scale, nici aceleași consecințe. În marginea poluării, a epuizării solului și a Încălzirii mărilor și oceanelor, supraproducția generalizată declasează și exclude omul, pe motiv de nerentabilitate industrială! Actualizarea pervertită a acelui cogito cartezian tinde să se transforme Într-un „Gândesc, deci Înlătur” ceea ce mă Încurcă, fără să-mi pese de mediul natural și uman; cât despre viitor, e treaba celorlalți... nu a eului! Cultura japoneză se fundamentează pe un alt tip de relație. În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acest model postulează existența unor ansambluri conceptuale complexe, provenite din experiența umană, cu ajutorul cărora omul organizează cunoașterea. Structura conceptelor e văzută în perspectiva probabilistica: categoriile se formează în interiorul unui continuum categorial, la intersecția unui număr oarecare de proprietăți „tipice”. Acestea tind să coincidă statistic, dar nu coincid niciodată în mod absolut. Domeniul de intersectare a proprietăților reprezintă spațiul în care se dispune „cel mai tipic” membru al categoriei, prototipul. Asociat unei expresii lingvistice, prototipul „rezumă” proprietățile predominanțe ale categoriei. Apartenența la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
alcătuită din două substantive legate prin conjuncție, cvasi-sinonimă cu tò Alpha kaì tò Ä méga. Ambele se potențează reciproc în Ap 21,6. Sinonimia nu e perfectă întrucât aici cuvântul télos, „țel”, adaugă o nuanță de „scop final spre care tind toate”. Singura diferență între traducerile românești este utilizarea sau neutilizarea majusculelor la aceste nume. După opinia noastră, solemnitatea textului le impune. Semnificație: preexistent creației, dăinuie pururi și e scopul ultim a toate. 3.2.1.4. Unic 3.2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la transfer sunt și metaforele antropomorfe care țin strict de realitatea socială a Antichității ebraice, cum ar fi go’el (3.1.16.2.) sau metonimiile de tipul hilasmós (3.2.2.13.4.). Semitismele constituie o problemă aparte: ele tind să fie păstrate cu atat mai mult cu cât tradiția de traducere a textelor sacre este mai veche într-o anumită limba. Autoritatea textului sacru a determinat multă vreme strădania spre traducerea literala, iar rolul jucat de traducerile Bibliei în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
scurs de la prima ediție și până la cea de-a patra, metodologia didactică s-a schimbat foarte mult. Și se schimbă În continuare. În mod inevitabil progresul În sistemul valorilor, al conținutului muncii școlare se Înregistrează și În sistemul metodelor ce tinde să caracterizeze activitatea școlii la acest Început de secol. Așa Încât Înnoirea procedurilor de predare/Învățare a devenit unul dintre obiectivele majore ale reformei Învățământului de pretutindeni. Căci de schimbarea metodelor se leagă schimbarea practicilor școlare. În aceste condiții devine legitimă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
coparticipant lucid, direct și activ la opera propriei sale formații; cu atât mai mult există șansa ca, din „obiect” al instrucției (educației), elevul să devină „subiectul” propriei sale transformări. Cu cât funcția, care la Început esteîmpărțită Între profesor și elev, tinde să devină o funcție ce aparține cu precădere elevului, cu atât mai mult actul de instruire Înclină să se convertească Într-unul de autoinstruire, cel de educație - În autoeducație. Astfel, acțiunile celor doi „subiecți” - cea a profesorului și cea a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
relațiilor interpersonale, activitatea instructivă (educativă) se traduce Într-un fapt de modelare fină și necontenită, de transformare cumulativă a diferitelor laturi ale personalității celui care Învață. Acesta este un climat propice unei adevărate umanizări, adică a cultivării În copilul care tinde să devină om, a ceea ce este omenesc, specific speciei umane, ajutându-l să reproducă În mintea și aptitudinile sale individuale, o parte din cunoștințele și inteligența, din imaginația și inventivitatea, din sensibilitatea și aptitudinile Înmagazinate de geniul uman În valorile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În memorie a noilor informații etc. Pe scurt, intervine ca o formă concretă de organizare a cunoașterii individuale, a Învățării (J. Bruner). În același timp, metoda reprezintă pentru profesor un anumit mod de a proceda care, așa cum am mai subliniat, tinde să plaseze elevul Într-o situație (problematizantă) de Învățare, mai mult sau mai puțin dirijată, ajungându-se până la una similară celei de explorare, de urmărire și descoperire prin experiență proprie a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adecvate de lucru. e) Funcția normativă, de optimizare a acțiunii. Definindu-se ca o cale indispensabilă de realizare a unei acțiuni instructive, metoda rămâne subordonată acesteia; nu se identifică cu acțiunea propriu-zisă, dar se supune legităților ei. Cum această acțiune tinde Întotdeauna să capete o formă optimală de organizare, premisă esențială (dar nu singură) a obținerii unor rezultate maxime și de prevenire a insucceselor școlare, metoda evidențiază tocmai un asemenea efort desoluționare În cele mai bune condiții a unei probleme instructive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Îmbracă forma povestirii sau a descrierii faptice și concrete pentru elevii claselor mici, sau a prelegerii și expunerii pentru vârstele mai mari.) Însăși alternanța metodelor și procedeelor, durata utilizării lor În clasă etc. țin seama de o psihologie diferențiată care tinde să conducă spre o metodologie individualizată. Gândirea concretă a școlarului din clasele I-IV, bazată pe elemente intuitive, ca și fluctuația atenției lui, vor impune utilizarea unui material intuitiv bogat și variat, un apel mai frecvent la metoda demonstrației, precum și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
intră, În prezent, un Întreg complex „multimedia” care Își poate asuma funcții didactice și educative dintre cele mai felurite; de comunicare propriu-zisă a noilor cunoștințe, de demonstrație, de simulare, de documentare, de motivație, de evaluare a progreselor școlare etc. Ele tind sălimiteze la maximum pierderile de timp și de energie, să se ajungă la un Învățământ intensiv, mai viu și mai atractiv. Estimarea și alegerea mijloacelor sunt fondate și ele pe postulatul eficienței, ceea ce este condiționat nu numai de calitatea lor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
legic se petrece și astăzi, cu o vigoare incomparabil mai puternică decât oricând altădată. Și astăzi, progresul multilateral al vieții socioculturale se Înregistrează nu numai În sistemul valorilor promovate prin intermediul școlii, ci și În metodele și mijloacele de Învățământ care tind să caracterizeze activitatea școlară specifică acestui Început de secol XXI. În deceniile din urmă, nu se cunoaște nici un proiect de reformă sau de reorganizare a Învățământului care să nu fie vizat, În modul cel mai hotărât, de necesitatea unei perfecționări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În materie de metodologie este stimulată de cercetare și nu atât de activitatea de predare sau instruire. Cu justificarea că predarea și instruirea sunt, În mod obișnuit, activități conformiste (și adesea repetitive), că prea de multe ori cei de la catedră tind să se bazeze pe ceea ce au făcut Înainte, În loc de a Încerca să descopere noi abordări, noi modalități de acțiune sau că, fiind prea aglomerați, sunt prea puțin motivați pentru a-și schimba metodele de predare, pentru a recurge la noi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
facă din acesta un actor, un participant activ În procesul Învățării, pregătit să-și Însușească cunoștințele pe calea activității proprii, a unei angajări optime a gândirii, a mobilizării tuturor funcțiilor intelectuale și energiilor emoțional-motivaționale În raport cu sarcina de Învățare dată. Ele tind să concentreze efortul propriu de Învățare până la identificarea subiectului cu situația de Învățare În care acesta este antrenat. Se apreciază că numai atingerea unui asemenea grad de Încordare mintală și de tensiune afectiv-emoțională este În măsură să transforme „subiectul” Învățării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
opusă Învățării dirijate În detaliu. Deseori tehnicile de realizare a Învățării prin descoperire pot să Încorporeze folosirea unor Întrebări ajutătoare (Gagné, Brigs, 1977, p. 57) care să dea un impuls subtil mersului pe această cale. Un asemenea mod de activitate tinde să capete pentru elev semnificația unui act de adevărată ucenicie a științei și a tehnicii, o ucenicie efectivă pentru viață. Învățarea prin descoperire denotă un mai mare grad de eficiență intelectuală, dezvoltă facultățile cognitive necesare cercetării și organizării cunoștințelor de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
posibilități sporite de interînvățare” (Dave, 1991, p. 417). Așa cum se arată În unul dintre Rapoartele UNESCO (1972), această autodidaxie asistată Începe să aibă valoare de neînlocuit În orice sistem de educație, semn al unei etici noi a educației, aceea care tinde să facă din individ stăpânul și autorul propriului său progres cultural, cultivându-i În același timp și responsabilitatea necesară. Bineînțeles, autodidaxia, Învățarea autodirijată, este purtătoarea unor forme, metode și tehnici noi de Învățare activă și interactivă, de autocunoaștere și de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
literare, antologii, enciclopedii, reviste, biblioteci, ziare, televiziune, radio, lecții programate etc.) puse la Îndemână de civilizația noastră pentru a se deprinde astfel să rămână mereu În contact cu progresele continue ale culturii, ale științei și tehnicii. În acest sens, Învățământul tinde să devină din ce În ce mai mult ucenicie În Însușirea tehnicilor de studiu, de autoformare. În concluzie, de la metodele practicate În școală se așteaptă o mai bună pregătire a absolvenților pentru un efort neîntrerupt de autoinstruire și autocultivare În cele mai variate condiții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
face să nu o desprindem de restul metodelor de comunicare). Așa după cum am enunțat deja, școala modernă nu se poate limita numai la instrucția Întemeiată pe experiența socială a umanității, realizată cu precădere prin metode verbale și livrești, ci va tinde să cultive În măsură crescândă interesul și pentru acele forme de Învățare care Își găsesc obârșia În acțiunea sistematică de explorare sau investigație proprie a Însăși realității naturale și socio-umane. Potrivit acestui model „empirio-centric” o pondere sporită vor deține așa-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
material absolut nou pentru elevi, cum ar fi, de exemplu, anumite date, nume, denumiri, fapte, Întâmplări, fenomene, procese etc. (specifice diferitelor discipline) despre care nu posedă Însă nici un fel de informație anterioară. Înțeleasă și aplicată În acest spirit, conversația euristică tinde să se apropie de semnificația inițială pe care Socrate (469-399 Î.Hr.) o atribuia dialogului folosit la timpul lui pentru a-și conduce discipolii și adepții la descoperirea unor lucruri de mare adâncime și Înțelepciune. (De aici și numele de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unei discuții pe larg și amănunțite a unor probleme adeseori controversate și rămase deschise (dezbatere cu caracter polemic), urmărindu-se influențarea convingerilor, atitudinilor și conduitei participanților. Necesitatea discuției decurge din natura problemelor sau temelor supuseatenției colective; „...cu cât o problemă tinde mai mult spre construcții intelectuale noi, cu atât mai bine se potrivește cu discuția În comun și cu cât o chestiune se apropie mai mult de problemele de aplicație, cu atât mai bine se potrivește cu munca În echipă” (Aebli
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
128) Predarea materiei prin punere de probleme, prin „problematizare” Înseamnă, așadar, mai Înainte de orice, crearea unor asemenea „conflicte” de cunoaștere În cadrul procesului de Învățământ și conștientizare a lor, a dezacordului dintre un nivel de cunoaștere și altul, spre care se tinde să se ajungă. Sesizarea contradicției, conștientizarea ei, trezește la elevi o necesitate interioară de noi cunoștințe „...și nu de cunoștințe În sine, ci de cunoștințe ca mijloc de rezolvare a unei probleme” (N. Volkov). Învățarea prin rezolvare de probleme este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care Întâmpină unele dificultăți. c) Lectura - tehnică de informare și de documentaretc "c) Lectura - tehnică de informare și de documentare" În epoca exploziei informaționale, lectura rămâne nu numai o activitate strict literar-culturală și o metodă esențială de Învățare (instruire), ci tinde, În mod necesar, să devină și o tehnică indispensabilă de informare și de documentare, operațiuni absolut utile În activitatea omului modern, evoluție de care pedagogia modernă nu poate să nu țină seama. (A se vedea În această privință subcapitolul 3
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o tehnică de acțiune mintală la care omul inteligent recurge În mod curent. În general, problemele complexe cer o capacitate superioară de reflecție și de sinteză. Aceeași realitate a zilelor noastre, cu supraabundența ei de informații și surse de comunicare tinde să creeze, oarecum, o situație paradoxală pentru mulți dintre tinerii de astăzi. Și anume, cu cât aceștia sunt tentați să acumuleze mai multe și mai variate cunoștințe, pe diverse căi, cu atât mai mult apare riscul să știe mai puțin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de suficiente structuri cognitive și operaționale premergătoare noilor achiziții, este evident Însă că el nu va putea primi noile structuri; căutările și cercetările În care se Încearcă a fi antrenat nu vor duce la rezultatele așteptate. Folosind asemenea modalități, școala tinde să imite sau să respecte, oarecum, metodele proprii procesului de cercetare științifică, să pună elevul, sub aspectul psihologic vorbind, Într-o situație asemănătoare aceleia În care se află omul de știință, cercetătorul, luând În considerație, bineînțeles, posibilitățile limitate ale celui
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]