11,843 matches
-
masă spasmodică de carne buhăită (animalizarea) sunt situațiile care declanșează resorturile sufletești esențiale, tipice chiaburului. Aici o Întreagă tehnică a nuvelisticii: Nu indivizi „stereotipi”, organici, de o simplitate biologică, ci implicarea autorului prin selectarea și autolimitarea, urmărind a Înfățișa caractere tipice prin situații reprezentative. Nuvela urmărește așadar a releva caractere punând personagiile În situații categorice, În care trăsăturile tipice ies la iveală”. * Așadar ce reține critica literară despre nuvela Dușmănie? Coroborate și cu celelalte păreri despre nuvelă, menționate de noi În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tehnică a nuvelisticii: Nu indivizi „stereotipi”, organici, de o simplitate biologică, ci implicarea autorului prin selectarea și autolimitarea, urmărind a Înfățișa caractere tipice prin situații reprezentative. Nuvela urmărește așadar a releva caractere punând personagiile În situații categorice, În care trăsăturile tipice ies la iveală”. * Așadar ce reține critica literară despre nuvela Dușmănie? Coroborate și cu celelalte păreri despre nuvelă, menționate de noi În capitolele anterioare, să sintetizăm: În primul rând că nuvela echivalează cu o ruptură definitivă de „gidismul putred” al
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deci, la rândul său va ști să producă alte „arme de luptă”, prin exercițiul critic cotidian: „Fiecare etapă În dezvoltarea societății omenești impune În literatură anumite teme și anumiți eroi, care-i definesc trăsăturile caracteristice. Astfel, Don Quijote rămâne un erou tipic pentru sfârșitul feudalismului, În vreme ce speculația financiară, banul, constituie o temă specifică pentru cea burgheză. Cervantes, În primul caz, Balzac, În al doilea, s-au situat pe o poziție realistă. Privind astfel problema vom Înțelege de ce Într-un sistem socialist munca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu numai structura cursului aceluia ci și tendințe ferme În „opera științifică”, de reinterpretare a moștenirii literare: „Istoria pentru istorie, cercetarea fenomenului literar pornită dintr-o puternică și dezinteresată dragoste pentru literatură, s-au dovedit a fi flori de stil tipic burgheze, ascunzând intenția limpede de denaturare a istoriei literaturii noastre, de interpretare a ei dintr-un punct de vedere reacționar. Fără a intra Într-o amănunțită critică de izvoare, vom arăta În ce fel istoria de până astăzi a literaturii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la urmă cele trei figuri feminine din care - Duduia Eleonora Smadoviceanu, moșiereasa de la Vădastra, doaman Elena Vorvoreanu, sora ei, și Elvira, fiica d-nei Vorvoreanu - a căror povestire constituie firul roșu al cărții. (Ă). Clasele sunt surprinse În ceea ce au ele tipic - deoparte lumea exploatatorilor, moșierimea, bancherii, cu armata și Întreg aparatul lor de Stat, la care se adaugă chiaburimea trădătoare (Înfățișează În carte prin personaje ca Geambașu, Chiriță, Melitaru); de altă parte, exploatații, țărănimea muncitoare, care Își recunoaște un singur aliat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În cuvinte, Întocmai ca un bun activist Însărcinat cu munca la țară - și acolo descoase pricinile și descâlcește ițele. Cartea aceasta e un Îndrumar pentru membrii de partid care lucrează la țară (și nu numai În Transilvania) pentru că prezintă situații tipice și de mască fără cruțare manevrele și metodele de luptă ale dușmanului de clasă. Dar cartea lui Asztalos e prețioasă și pentru alt motiv. În ea nu mai este prezentat satul, zguduit de lupta de clasă, În condițiile când poziția
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spune palpitantă - a unei idei și a unei vieți În plină desfășurare. Aceasta e arta cu adevărat realistă, În bunul și adâncul sens al cuvântului, pe care talentul lui Marin Preda o slujește: redarea cu mijloace artistice a unei realități tipice, În Împrejurări specifice. (Ă). Invităm cititorul s-o cumpere și s-o citească pe-ndelete. Și nu numai cititorul, dar și scriitorii noștri au de Învățat din această operă. Fiindcă nimic nu e de mântuială, nimic nu e convențional și totuși
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale eroinei sale. Trebuie Însă totodată să precizăm că Ana Roșculeț se află la Începutul nuvelei lui Marin Preda cu mult mai jos decât nivelul cultural și politic al muncitorului de azi din țara noastră. În loc să-și aleagă un personaj tipic, scriitorul a descris un caz de deosebită Înapoiere, nu numai pentru că Ana Roșculeț nu știe să citească și să scrie ci pentru că Întreaga ei viață de până acum a Împiedicat-o să vadă și să Înțeleagă ce se petrece În jurul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cea care cere vârfurilor de conducere din fabrică să fie ridicată. (Ă). Această imagine a unor conducători comuniști pasivi, citind comozi ziarele, pe care problemele muncitorilor Îi fac să tresară doar din când În când din comoditatea lor, nu este tipică, este de-a dreptul falsă; ea intră În contradicție cu prezentarea caldă pe care autorul o face președintelui de comitet sindical. În acest sens nu ni se pare pe deplin justificată aprecierea din Viața românească, unde Marin Preda este lăudat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin sublinierea deschisă, tovărășească a lipsurilor și greșelilor, prin combaterea elementelor nesănătoase ce se strecoară În opera dată. Și iată de ce: Cum am văzut, tema cărții - chiar dacă statistic vorbind, frecvența ei În viață n-are proporții de massă - e caracteristică, tipică, pentru că ea reprezintă ceea ce e nou, cu temeinice perspective de dezvoltare În viitor. Să vedem Însă, dacă În realitatea strictă a cărții, cazul particular al Anei Roșculeț oglindește cu fidelitate elementul tematic general pe care l-am considerat caracteristic, tipic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tipică, pentru că ea reprezintă ceea ce e nou, cu temeinice perspective de dezvoltare În viitor. Să vedem Însă, dacă În realitatea strictă a cărții, cazul particular al Anei Roșculeț oglindește cu fidelitate elementul tematic general pe care l-am considerat caracteristic, tipic - și ca atare dacă oglindește cu fidelitate viața. Este Ana Roșculeț și povestea ei, până la urmă, un caz tipic, realist, corespunzător realității societății noastre? Reușește nuvela să fie o pârghie mobilizatoare pentru creșterea a ceea ce e nou În conștiința oamenilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realitatea strictă a cărții, cazul particular al Anei Roșculeț oglindește cu fidelitate elementul tematic general pe care l-am considerat caracteristic, tipic - și ca atare dacă oglindește cu fidelitate viața. Este Ana Roșculeț și povestea ei, până la urmă, un caz tipic, realist, corespunzător realității societății noastre? Reușește nuvela să fie o pârghie mobilizatoare pentru creșterea a ceea ce e nou În conștiința oamenilor muncii din țara noastră? Eroina lui Marin Preda este de zece ani muncitoare textilistă la F.R.B., una din marile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vieții românești, prin recenzia semnată de Horia Stancu, se remarca apariția nuvelei. Arătând că În ceea ce privește construcția, nuvela «poate fi discutată», că «se poate obiecta că realitatea este Îngustă, sărăcită», că din când În cândă «scriitorul a trecut peste ceea ce este tipic, esențial». (Ă). Recenzia apărută sub semnătura lui J. Popper În Flacăra reia problema Anei Roșculeț: În loc să-și aleagă un personaj tipic, scriitorul a descris un caz de deosebită Înapoiere. (Ă). Dar toate aceste lipsuri ale nuvelei nu pot umbri meritele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se poate obiecta că realitatea este Îngustă, sărăcită», că din când În cândă «scriitorul a trecut peste ceea ce este tipic, esențial». (Ă). Recenzia apărută sub semnătura lui J. Popper În Flacăra reia problema Anei Roșculeț: În loc să-și aleagă un personaj tipic, scriitorul a descris un caz de deosebită Înapoiere. (Ă). Dar toate aceste lipsuri ale nuvelei nu pot umbri meritele ei». (Ă). Lucrarea este socotită exemplară pentru ceilalți scriitori. (Ă). Influența celor trei recenzii care au recomandat din ce În ce mai călduros cartea s-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ana Roșculeț nu e un element proletar. Mentalitatea ei este caracteristică elementelor retrograde ale țărănimii. (Ă). Prin toate aceste trăsături ale caracterului și prin felul de a se manifesta În fabrică și În afară, un asemenea personaj nu poate fi tipic pentru clasa muncitoare, nu poate deveni un erou pozitiv, nu poate constitui un exemplu pentru oamenii muncii. (Ă). Transformarea Anei, deși se petrece În perioada istorică a trecerii spre socialism, nu oglindește procesul ascuțirii luptei de clasă. Asistăm numai la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care capitaliștii din conducerea ministerului o lăsaseră În paragină imediat după Încetarea războiului? o masă imensă de rugină și zgură: «Curtea Întreagă: paragină nesfârșităă Buruieni, buruieni și iar buruieni. (Ă)». Conducerea În uzină o au elementele reacționare, sabotoare (Ă). Personaj tipic În această privință este inginerul Petru Zmeu, factotum sindical-economic-administrativ și tehnic. O parte din ceilalți ingineri sunt unelte ale sale sau elemente pe care burghezia le-a corupt, le-a otrăvit. În sânul muncitorilor era, de asemenea, o situație destul de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întreceri patriotice. Din păcate, rolul acestor personaje În roman e destul de șters, episodic și mai mult simbolic (Ă). Cum acționează toate aceste personaje, și mai ales În ce măsură a izbutit scriitorul să lege Într-o acțiune strânsă Întâmplări și fapte semnificative, tipice. (Ă)? (Ă). Înainte de toate, trebuie subliniat faptul că scriitorul a obținut remarcabile succese În prezentarea sau chiar numai creionarea unor tipuri, și mai ales, a tipurilor negative. Ceea ce trebuie iarăși subliniat e faptul că evenimentele relatate de scriitor În roman
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a tipurilor negative. Ceea ce trebuie iarăși subliniat e faptul că evenimentele relatate de scriitor În roman sunt privite prin prisma luptei de clasă (Ă). Aceste merite, și alte câteva, nu suplinesc totuși lipsurile romanului, care - În direcția relatării aspectelor esențiale, tipice, ale realității - sunt uneori deosebit de grave. În primul rând, romanul e lipsit de o coloană vertebrală, care să-i dea unitate și echilibru. Ținta romanului a fost aceea de a arăta creșterea uzinei și a oamenilor ei, ca o consecință
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
același timp materia epică, ce i-ar fi dat densitate. (Ă). În satul Mălini, organizația de partid e personificată de Ion Butnaru, secretarul organizației. Acesta e departe Însă de a Întruchipa În același timp și cele mai frumoase, cele mai tipice Însușiri ale unui bun comunist. El nu este un om cu inițiativă, clarvăzător, capabil să conducă masele cu pricepere și hotărâre; de aceea Întreaga organizație din satul Mălini are ea Însăși o existență destul de ambiguă. (Ă). Eroul pozitiv, comunistul tipic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tipice Însușiri ale unui bun comunist. El nu este un om cu inițiativă, clarvăzător, capabil să conducă masele cu pricepere și hotărâre; de aceea Întreaga organizație din satul Mălini are ea Însăși o existență destul de ambiguă. (Ă). Eroul pozitiv, comunistul tipic, cu bogăția sa sufletească, cu toate calitățile caracteristice lui lipsește În romanul Temelia. Dacă zugrăvindu-i pe cei doi activiști de partid - Ion Butnaru și Iordache - autorul n-a izbutit să creeze două figuri puternic conturate, două tipuri de comuniști
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și Caracostea. Nu lipsește nici Gamillschey, gauleiterul hitlerist al lingvisticii române, nici August Scriban, autorul dicționarului antisemit al limbii române, nici agentul antisovietic profesionist N.P. Smochină, nici ridicolul George Pascu. Nu lipsește nici lingvistul american Carnap, părintele idealismului semantic, expresia tipică a «culturii» inumane și putrede a oligarhiei financiare din America. Adevărată «sfântă alianță» a lingvisticii reacționare! (Ă). Colaboratorii Buletinului ignorează vădit opera științifică a ilustrului lingvist sovietic N.I. Marr, care a studiat problemele limbii În lumina materialismului istoric, ca și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Partidului Comunist (bolșevic) din U.R.S.S. și cu sprijinul puternic al guvernului sovietic, au putut ridica știința oftalmologică la un nivel care să facă posibilă rezolvarea acestei probleme” - redarea vederii - n.n. Concluziile Raportului sunt: „Revista de Oftalmologie este o imagine tipică a spiritului de ploconire slugarnică față de știința burgheză decadentă din Apus. Ea stă pe pozițiile cosmopolitismului, care slujește interesele trusturilor imperialiste din America, Anglia. Dr. N. Blatt, directorul revistei, a dovedit prin activitatea sa că nu este demn să educe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În timp ce eroii negativi trăiau intens, fiind puternic conturați de scriitor cei pozitivi apăreau mai stinși nediferențiați, Învăluiți În ceață. În Nopțile din Iunie nuvelistul a știut să depășească deficiența semnalată de critica noastră și să dea viață unor eroi pozitivi tipici pentru categoria socială ce o reprezintă, oamenii noi trăind prin toate acțiunile și vorbele lor prefacerile revoluționare ale vremii de azi. Un astfel de erou este Avram Saizu. (Ă). Credem că autorul Nopților de Iunie nu urmărește destul de consecvent Înfățișarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Proletcultiștii trâmbițau că proletariatul n-are ce Învăța de la marii scriitori din trecut, că proletariatul trebuie să-și făurească o cultură, o literatură cu totul nouă. Articolul citat mai sus duce În mod firesc la aceeași concluzie. Este o manifestare tipică de proletcultism. În numeroasele lucrări de reconsiderare scriitori ca Bălcescu, Boliac, Kogălniceanu, Alecsandri, Russo, Ghica, Negruzzi sunt „legați” În mod nemijlocit de burghezie, drumul lor, elementele lor pozitive sunt arătate a fi datorită drumului burgheziei. Așa sunt prezentați, cu rare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din munții Rodnei este Într-adevăr impresionant. (Ă). Se petrece aici un fenomen din care tânărul poet clujean și, În genere, poeții noștri, ar putea trage Învățăminte folositoare pentru lupta Împotriva formalismului. Căci, În fond, ne găsim În fața unui caz tipic de formalism. Imaginea, luată izolat este frumoasă, impresionantă. Dar, În loc de a servi conținutului de idei, Îl deservește. (Ă). Însuși procedeul de simbolizare prezintă serioase deficiențe, În primul rând pentru că omite elementul esențial: lupta. (Ă). Calitățile lui sunt pe muchie de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]