4,979 matches
-
și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor maniabile, fie că nu mai are acces decît la un sacru adumbrit, camuflat în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din punct de vedere spiritual, ale modernității. Pe deasupra, omul, care, de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, beneficiază de libertate religioasă, nu este decît individul, omul redus la în anii '50, Gabriel Marcel vorbea despre tehnicile de înjosire prin care mașina totalitară (nazistă și comunistă) a fost capabilă să pătrundă în forul cel mai lăuntric al omului și să le înrobească unora conștiința. Acest pericol era, pentru filozof, dovada că pentru a-și menține libertatea în pofida oricăror constrîngeri omul trebuie să aibă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
interiorități. în secolul trecut, proiectul de societate al lui Platon a fost dur atacat de pe poziția liberalismului, a societății deschise, a demnității și libertății individului modern. Republica lui părea modelul neliniștitor, capul de serie pentru toate societățile totalizante sau chiar totalitare. Dar această critică era întreprinsă în orizontul obiectivării, din perspectiva individului autosuficient, aspect obiectivat al persoanei. Pentru critici, cetatea platoniciană nu era altceva decît un proiect de societate realizabilă sau utopică, puțin contează care înregimenta individul. Statutul ei de simbol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de ortopraxie, de afectivitate și voluntarism. Berdiaev a fulminat împotriva religiei adaptate la categoriile mundane, care blochează credința în zonele joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski arată ce chip totalitar poate lua religia atunci cînd spiritul ei se rezumă să răspundă nevoilor terestre ale colectivității. Simone Weil vorbea despre facultățile naturale ale ființei omenești care nu au dreptul să participe direct la viața propriu-zis spirituală, fiindcă ar reduce absolutul la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de natură cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul singur. Acest caracter totalitar descalifică fundamentalismele, pretind Almond, Sivan, Appleby 2, în ochii multor alți credincioși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul singur. Acest caracter totalitar descalifică fundamentalismele, pretind Almond, Sivan, Appleby 2, în ochii multor alți credincioși ai religiei în cauză. Pe de altă parte, e adevărat că ideologia extremistă exprimă/captează starea difuză de nemulțumire și dezorientare a unor largi pături de populație în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire plasează orice discurs care, folosind citate din Coran și Tradiție, e considerat a fi girat de autoritatea lor sacră, nu e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării, a alegerii, a diversității. Mai important decît toate, angajamentul față de credință și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pare prea puțin credibil ca istoria și eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul istoriei, precum două paralele care ar putea converge într-un punct aflat la infinit. Modernitatea clasică a decuplat orizontala istoriei de la transcendentul religios. Utopiile de tip totalitar, care au pretins să realizeze eschatonul în istorie, s-au dovedit criminale. Corelate, aceste două fapte au dus, în modernitatea tîrzie, la eliberarea transcendenței de continuitatea ei cu istoria. Așa stînd lucrurile, nu avem oare șanse să devenim mai disponibili
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și responsabilitatea actului-în-istorie ar fi atunci cuprinse într-o dublă mișcare, o mișcare în cruce. înlănțuirea și înaintarea actelor umanității pe orizontala istoriei ar constitui aspectul vizibil, exterior, ideologic al istoriei, el colorează în roz milenarismele dispărute, fie ele chiar totalitare. într-o recenzie la volumele lui Jean Delumeau privind istoria occidentală a milenarismului, J.-M. Sallman pretinde : astăzi, pericolul vine mai curînd din opera de deconstrucție întreprinsă de intelectualii occidentali ai secolului XX, care i-a privat pe indivizi de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă de care se bucură, diversitatea a devenit cuvînt de ordine, ideologie, drapel. Așa cum remarca Marcel Gauchet, în democrațiile tîrziu moderne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
capacitățile umane orientate, de la rațiune în jos, spre exterior : spre univers, istorie, societate, față de care interiorul uman rămîne doar locul unde se elaborează reprezentările celor trei. Mai mult, pînă în modernitatea tîrzie, tradițiile nu au avut niciodată experiența unei lumi totalitare, unde omul poate deveni număr impersonal într-un colectiv, unitate cenușie într-un proiect istoric care nu îi aparține, element anonim al unei mașini sociale fără transcendență. Secolul XX a avut din plin aceste experiențe. Iată de ce, probabil, tema omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un efort de articulare a opuselor. Există, în modernitatea tîrzie, destul exercițiu public al polarelor în tensiune, iar soluțiile de armonizare nu au, din principiu, caracter definitiv și omogenizant. Modernitatea tîrzie nu mai acceptă obiectivări ale unității (stat, partid, ideologie totalitară) care să anuleze ori să-și subsumeze contrariile în tensiune. Religia însăși nu mai adoptă un chip public înglobant, ci un chip polarizat : de prezență în societate, de retragere din totalitățile sociale. Pentru o conștiință atentă la sugestiile simbolice ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la locul ce li se cuvine, le putem lua perindarea pestriță, în ansamblul ei, drept material simbolic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
au construit transcendența ca rezultat al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din forța nudă o pseudo-transcendență. Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
așadar pe mărginirea lor reciprocă. Desigur, în rafinata mecanică politică a lui Montesquieu, moderația nu se obținea prin consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții, cît și societatea civilă au interiorizat principiul moderației, l-au acceptat ca pe un dat inevitabil al existenței împreună. Indivizii și instituțiile societății liberale se definesc prin refuzul comun al puterii nelimitate. în expresia lui H.-R. Patapievici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
individuale în regimurile constituțional pluraliste. Libertatea personală nu e asigurată decît dacă toți actorii sociali consimt să fie egali în fața legii, așadar în fața limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
N. Mohov afirma că „în România se publică un mare număr de lucrări în care problema națională este abordată într-un asemenea mod, cu care noi nu putem fi de acord”. Ca urmare a politicii „agresive” șovine a României, statul totalitar sovietic a acționat metodic, cu străduință, pentru inocularea în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în seamă tot siajul criticii, așa cum arată o atare urmă după 1989 pînă azi, evoluția atitudinii criticului în fața unui produs cultural, dar și reacția celorlalți față de critică, ambele au însemnat un fel de corsi e ricorsi. Făcut terci de regimul totalitar, setat mental pe mecanismul suicidar-orwellian al gîndirii duble, operînd cu criteriile kitsch-ului cînd receptează, de-a valma, nu doar valorile spațiului nostru spiritual, consumatorul român de cultură, pentru a folosi acest barbarism, s-a văzut astfel în deceniile din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
istoria mai veche sau mai recentă l-a (re)confirmat de atîtea ori cu asupra de măsură. Și, lucrul cel mai curios, un adevăr care va face parte (mai puțin îndemnul de la sfîrșit) și din alcătuirea canceroasă a unui regim totalitar. Un mecanism, însă, acesta din urmă, cu enorme posibilități de falsificare a comportamentului uman, cu crearea iluziei de compatibilitate cu spiritul timpului modern, aici unde acuzația aproapelui poate lua chipul "acuzației de la depărtare", ca să folosim sintagma lui Noica: "Lupta de la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
apoi în cartea cu același titlu (1970). Reactiva în acest mod originile unor cuvinte, potența rolul limbii de stăpînă asupra celei mai importante părți din noi, o punea la adăpost de agresivitatea devastatoare a limbii de lemn construită de ideologia totalitară, mai exact o ferea de contaminarea cu virusul numit newspeak, o realitate lingvistică în care omul devine cuminte, vorbește excesiv cu trebuie și nu mai judecă, ci prejudecă. Nu trebuie să ne mire faptul că apropierea lui Noica de miezul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la care ne pot supune fantomele postume ale acestuia. În acest registru simbolic (pentru semnificațiile termenului, trimitem la Pierre Bourdieu) s-a petrecut, de pildă, fenomenul exilării, al decapitării statuilor care aminteau de cei ce au elaborat și instrumentat ideologia totalitară. Figura cioplită a lui Stalin, care mai rezista anacronic la Ulan Bator, sau a lui Lenin, dezmoștenit pînă și în propria țară dar și aiurea. În imanența sa, judecînd grav lucrurile, spectacolul (dramatic, descifrat cu grila lui Erving Goffman) îndepărtării
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Eliade, punte între Orient și Occident, dar amenințată, crede Cioran, de tragedia culturilor mici, unde eticul și esteticul au ilustrat metabolismul unei conjuncții aparte ("estetic"-ul, cu cratima Monicăi Lovinescu), o țară cu un mental colectiv tributar maladiilor balcanice și totalitare (țara lui "da-da", "bine- bine", lasă-lasă", zice Sorin Pavel, autorul celebrului și insolitului Manifest al Revoluției Naționale, lansat la Sighișoara în 1935). Ce înseamnă azi a fi român reprezintă o sintagmă care, cel puțin de la Dinicu Golescu încoace, are
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a proliferat mitologia intelectualului de stînga, locuri în care însă devianța, id est: disidența, avea să constituie celălalt braț al balanței (totdeauna dezechilibrate), cel ce va produce, pînă la urmă alături de efectul de dinamită produs de mesajele Gulagului sucombarea ideologiei totalitare. Edgar Morin surprinde aici un fenomen subtil: prestația unor gînditori, oricît de abstractă le-ar fi opera, poate să ne dezvăluie o anume formă de complicitate cu politicul (lucrul acesta, să ne amintim, s-a întîmplat și în cazul Heidegger
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
putere și sinele unei etnii, această sfîntă treime a identității unui neam. Dacă ne abatem puțin în istorie, dincolo de maniheismul centripetal Est-Vest, vom constata că soarta intelectualilor nu a fost nicicînd ușor de suportat și nici simplu de descris. Regimurile totalitare le-au fost cel mai aprig calvar. Pe unii i-au atras și i-au cumpărat pentru a-și apăra și perpetua existența, și asta pînă cînd au reușit să-și formeze propriul detașament de intelectuali. Au apărut astfel ideologii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]