9,719 matches
-
folclorice și realitatea istoircă (pe baza folclorului haiducesc) (1966). A fost distins cu titlul onorific „Om emerit” (1990) și cu Premiul „Dacia”, iar în 1995, cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române. B. a desfășurat o amplă activitate de culegător, traducător, editor și cercetător al folclorului literar. A înregistrat texte folclorice în satele din Republica Moldova, în localitățile românești din regiunile Odesa, Cernăuți, Nikolaev, Kirovograd, Caucazul de Nord ș.a. S-a consacrat culegerii textelor de proză populară. Editează prima colecție de folclor
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
, György (pseudonim al lui Jakob György; 9.III.1913, Bezid, j. Mureș - 25.XI.1989, Budapesta), prozator, poet și traducător. Face studii medii la Cluj și studii universitare mai întâi la Teologie, apoi la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere a Universității din Cluj. Este ziarist la „Ellenzék” și „Keleti Újság”, redactor-responsabil la ziarul „Székely Szó” din Târgu
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
perioada interbelică publică lucrări de sociologie (cu un puternic ecou critic), romane, nuvele, basme populare maghiare culese din satul său natal. În 1939 obține premiul literar „Baumgarten” (Budapesta). Ca istoric și traducător se afirmă doar după 1944. Preferințele sale ca traducător se îndreaptă spre proza românească a secolului al XX-lea, a cărei ambianță socială este apropiată propriei sale creații. În versiunea maghiară dată de B. apar astfel Dulăii lui Zaharia Stancu, Bărăgan de V. Em. Galan, Pădurea spânzuraților de Liviu
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
BRĂDESCU, Faust (14.IV.1914, București - 2000, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Mariei (n. Bechniț) și al lui Ion Brădescu, avocat. Urmează cursurile Liceului „Matei Basarab” și ale Facultății de Drept din București, apoi face studii la Paris, fiind diplomat la École des Hautes Études Internationales, unde obține
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
, Eugen (18.II.1885, Tecuci - 28.XI.1971, București), prozator și traducător. Este fiul Zoiței (n. Galery) și al lui Gheorghe Boureanul, ofițer. A absolvit liceul la Tecuci, apoi, în 1903, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Drept din Iași. În 1906, locuia la București, unde
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
, Gheorghe (1645, Ineu - 19.XII.1711, Cheb, azi Eger, Cehia), cronicar și traducător. B., care își crease o falsă genealogie de urmaș al vechilor despoți sârbi, era unul dintre numeroșii copii ai Mariei și ai lui Ioan Rácz, descendenții unor vechi luptători antiotomani, colonizați în comitatele românești. Fire ambițioasă de aventurier îndrăzneț și
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
cântece”, „romanțe”, „sonete”). A dat o versiune cuminte unor stanțe de Ch.-Ad. Cantacuzène. În fine, a tradus două sonete de Shakespeare, dar marea probă la care s-a supus este Hamlet. Alți dramaturgi de care s-a apropiat ca traducător sunt Calderón de la Barca ( Viața e un vis), Ibsen (Strigoii și Micul Eyolf), precum și Eugène Labiche și Ed. Martin, Henri Lavedan, Georges Feydeau, Max Maurey, Jacques Nathansen, Maurice Magre. Doar câțiva prieteni binevoitori au părut că apreciază producția lirică a
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
BOTEZ, Ioachim (13.VI.1884, Bistricioara, j. Neamț - 12.VI.1956, București), prozator, traducător și publicist. Tatăl lui B. a fost șef de pădurari. Din cauza unui incendiu, familia se mută la București, unde copilul face clasele primare, fiind înscris apoi la Liceul „Cantemir Vodă”. La șaptesprezece ani părăsește școala și își câștigă existența ca
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Baudelaire, A. P. Cehov, N. V. Gogol, H. Heine, Jean Lorrain, Paul Morand, Peter Rosegger, Saphyr, Fr. Schiller, August Strindberg, Villiers de l’Isle Adam, Paul Verlaine. În broșuri i-au apărut în deceniul al treilea și alte tălmăciri. Izbânzile lui ca traducător sunt versiunile pe care le realizează din Charles de Coster (Legenda și întâmplările vitejești, vesele și glorioase ale lui Ulenspiegel și Lamme Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, 1947), Aleko Konstantinov (Bai Ganiu, 1955), Alphonse Daudet (Tartarin în Alpi, 1956
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
BOTEZ-RAREȘ, George Emil (20.IV.1877, Roman - 16.IX.1935, București), traducător și publicist. Este, probabil, fiul natural al Anei Botez. Pentru a-și întreține familia, se apucă de traduceri, lucrate la repezeală, lăsându-se pe mâna unor editori avizi de câștig. A semnat mai ales George B. Rareș, dar în periodice
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
2, București, f.a.; Carl Ewald, Povești alese. Din viața plantelor și animalelor, București, f.a.; Charles Dickens, Povești de Crăciun, București, 1935, Strigoii. Povestiri de Crăciun, București, 1938. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Traduceri, L, 1918, 1; Nicolae Crevedia, Puneți mâna pe traducători, „Calendarul”, 1933, 316; Paul I. Papadopol, Traduceri, U, 1933, 234; Paul I. Papadopol, George B. Rareș, RAZ, 1934, 12; Barbu Lăzăreanu, George Em. Botez, ADV, 1935, 15 851; Paul Teodorescu, George B. Rareș, RAZ, 1935, 25; Geo Borzea, George B.
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
, Radu (9.III.1906, București - 5.IX.1997, București), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. Este descendentul unei vechi familii moldovenești; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918, era autor de tratate de tactică și pedagogie, poet amator eminescizant, tatăl - Eugen Boureanul, avocat și scriitor, mama - Jeanne Boureanul (n. Michel, de origine franceză), profesoară
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
, Andrei (14.XI.1934, București), eseist, prozator și traducător. Este fiul Adinei (n. Assan) și al lui Barbu Brezianu, scriitor și critic de artă; Dominic Brezianu este fratele lui mai mic. Este căsătorit cu scriitoarea Alexandra Târziu. A urmat Liceul Francez (1945-1948), apoi Liceul „I. L. Caragiale” din București (1948-1952
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
BREZIANU, Barbu (18.III.1909, București), poet, traducător, prozator și eseist. Este fiul Ioanei (n. Ulescu) și al lui Barbu Brezianu, magistrat. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” din București și a Facultății de Drept (1932), devine șef de cabinet în Ministerul de Interne. Între 1943 și 1949, va
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
, Ion (8.XI.1929, Pănade, j. Alba), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este cel mai mare dintre numeroșii copii ai Corneliei (n. Barna) și ai lui Traian Brad, țărani. Urmează Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (1940-1948), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1948-1952). Debutează ca poet în revista
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
apărător al identității naționale a românilor în confruntarea cu Imperiul. B. este și autorul unei monografii, Emil Isac, un tribun al ideilor noi (1972), scrisă simpatetic, cu abundență deliberată de citate, menite a reconstitui mai autentic „fluxul vieții” și operei. Traducătorul s-a remarcat îndeosebi prin tălmăciri din lirica greacă modernă. A abordat, în ultima vreme, cu succes, și genul memorialistic, evocându-și cu deosebire cariera diplomatică. Un volum intitulat Monologuri paralele (1999) și cuprinzând un dialog epistolar cu Monica Anton
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
, A.[natol] E.[milian] (16.VI.1925, Cofa-Hotin - 4.III.1977, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Liubei (n. Marian), învățătoare, și al lui Eftimie Baconschi, preot, amândoi descendenți ai unor vechi familii de răzeși moldoveni din ținuturile Lăpușnei și ale Orheiului (patronimul Marian al familiei mamei este atestat încă din 1633). Este frate cu
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
BALȘ, Teodor (pseudonim al lui Emil Bălășescu; 9.II.1924, București - 27. VII. 1983, București), poet și traducător. Este fiul Mariei și al lui Dumitru Bălășescu, funcționar. Urmează, la București, Liceul „Mihai Viteazul”, apoi Facultatea de Litere și Filosofie. A fost șef al secției de poezie a Casei Centrale a Creației Populare (1954-1956), redactor la „Luceafărul” (1958-1962, 1972-1982
BALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
BĂNESCU, Florin (28.III.1939, Armeniș, j. Caraș-Severin), prozator și traducător. Este fiul Elenei-Brândușa și al lui Marcu Bănescu, preot. A urmat liceul la Timișoara (1953-1956), apoi Facultatea de Medicină, absolvită în același oraș (1962). Își practică meseria de medic în Dobrogea (Medgidia, Cogealac), apoi la Hunedoara și Arad, la Centrul
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
BANTAȘ, Andrei (30.XI.1930, Iași - 17.I.1997, București), traducător. Este fiul Angelicăi (n. Constantinescu) și al lui Mihail Bantaș, profesor, traducător al poeziei lui Eminescu. B. urmează cursurile Liceului Internat din orașul natal și ale Colegiului „Sf. Sava” din București, absolvind în 1947, când devine student al Facultății de
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
BANTAȘ, Andrei (30.XI.1930, Iași - 17.I.1997, București), traducător. Este fiul Angelicăi (n. Constantinescu) și al lui Mihail Bantaș, profesor, traducător al poeziei lui Eminescu. B. urmează cursurile Liceului Internat din orașul natal și ale Colegiului „Sf. Sava” din București, absolvind în 1947, când devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, încheiată în 1951. Face carieră universitară
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
, Ioan (1776 sau 1777, Alămor, j. Sibiu - 12.VII.1848, Brașov), traducător și versificator. Fiu de preot, își face studiile liceale la Aiud, iar pe cele superioare, juridice, la Cluj. Învățător mai întâi la Avrig, apoi la Brașov (unde devine colegul, iar mai târziu ginerele filologului Radu Tempea), profesând un timp ca
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
iar pe cele superioare, juridice, la Cluj. Învățător mai întâi la Avrig, apoi la Brașov (unde devine colegul, iar mai târziu ginerele filologului Radu Tempea), profesând un timp ca avocat, B. ocupă, din 1805 până la moarte, funcția de „magistratual translator” - traducător pentru limbile maghiară și germană - la Primăria din Brașov. Încă din tinerețe și-a manifestat preocuparea pentru studiul limbii și literaturii maghiare, al limbilor germană și latină, pentru poezie și folclor, preocupare care avea să se concretizeze într-o importantă
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
maghiară și germană - la Primăria din Brașov. Încă din tinerețe și-a manifestat preocuparea pentru studiul limbii și literaturii maghiare, al limbilor germană și latină, pentru poezie și folclor, preocupare care avea să se concretizeze într-o importantă activitate de traducător și animator cultural. Pe lângă elaborarea unor apreciate versiuni sau prelucrări (majoritatea în versuri) ale unor opere celebre sau doar la modă în epocă, s-a afirmat și în calitate de redactor la „Foaia duminecii” (1837) sau de colaborator la „Foaie pentru minte
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
, Camil (pseudonim al lui Leibu Goldstein; 25.VIII.1902, Mera, j. Vrancea - 27.IV.1977, București), poet, publicist, memorialist și traducător. Este fiul chiristigiului Herman Fischer Goldstein. Absolvent a patru clase de liceu în particular, probabil la Brăila și Focșani, B. prestează diferite meserii pentru a-și câștiga existența. Gazetăria îi oferă șansa de a-și descoperi adevărata vocație. Debutează în
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]