5,540 matches
-
va înclina totdeauna la politica de partid. Dar asupra tuturor acestora judecata ar fi prematură. [11 aprilie 1881] ["ȘI IARĂȘI BAT LA POARTĂ... "] Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
păstorească și pururea în migrațiune. În timpul verei mai nu rămâne suflet de om pentru păzirea caselor neîncuiate, a căror prădare ar și fi cam ingrată. Satele bine construite se populează abia în noiemvrie, când nomazii se-ntorc de la munte cu turmele, pentru a se coborî în șesurile mai călduroase și când se-ntorc din depărtata, străinătate părinții de familie cu săcușorul de bani pe cari i-au câștigat ca cârciumari pe drumurile mari ale Bulgariei, ca argintari și fabricanți de arme
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
succesul acestei afaceri. Lucrul fiind de astă dată foarte gingaș și bătîndu-se prea mulți patrioți pe împărțeala diferenței de opt milioane, d. C. A. Rosetti, reversibilul, onestul, sincerul, patriotul, se vede dator a intra asemenea în cabinet pentru a stâmpăra turma nemulțumiților. Daca ministeriul Dumitru Brătianu nu întîmpina nici simpatii nici antipatii, noul cabinet Ion Brătianu e de natură a trezi cea mai adâncă neplăcere a țării. Venit la putere numai în vederea unui gheșeft, neavând nici o țintă serioasă în afară ori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Caradale și de alți străini de ieri de alaltaieri cari s-au superpus poporului românesc, fără îndoială că d. C. A. Rosetti {EminescuOpXII 210} se bucură de încrederea lor, de vreme ce le face treburile. Adevăratul popor românesc a devenit însă o turmă exploatată și dată în prada morții fizice de multele și variile fericiri cari au năpustit asupra-i. Tocmai avem înainte-ne raportul general pe anul 1880, prezentat de dr. Flaișlen în numele cons. de igienă a orașului Iași, din care constatăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu regalitatea pățită la naștere, fu silit să ceară smerit mijlocirea Europei pentru a scăpa de soarta cu care-l amenința dreapta mânie a suzeraniului său. Când victorioasele trupe turcești se îndreptară spre capitală, gonind înainte-le ca lupul o turmă de oi cetele pline de spaimă ale țăranilor sârbi înarmați, Milan Obrenovici dovedi calitatea lăudabilă de a fi recunoscător pentru grațiare și se obligă îndată a fi liniștit pe viitor dacă i s-ar obținea de la sultan să-i acorde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvern și nu pot lucra altfel. Dar daca o țară se poate guverna astfel, daca prin săturarea unor serii de interese private se poate amorți și paraliza bătaia liberă a inimei ei, daca 'n locul deliberării poate veni stupiditatea unei turme conduse de bunul plac a doi-trei oameni, la ce mai trebuie atunci Parlament, la ce alegeri? Toate lucrurile câte se fac astăzi s-ar putea face fără aparatul costisitor al unor reprezentațiuni cari nu mai reprezintă nimic. [22 decembrie 1881
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mea ? Nu aveți ce căuta aici, plecați !” La acest ordin și din cauza loviturilor de toiag, călăreții au dispărut. Tânărul era milostivul Pantelimon care a alungat pe demo‑ nii ce veniseră deghizați În călăreți malefici pentru a fura un miel din turma sfântului, care era patronul spiritual al mănăstirii. Mielul, Azarie, a privit această viziune. Atunci tânărul s‑a Întors Întristat către Azarie și l‑a certat : „De ce 236 Suferința și creșterea spirituală nu Îmi oferi nici un fel de pace ? De ce mă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
în cei ce înțeleg și cei care nu înțeleg”. Iar Renato Poggioli adaugă că vechea opoziție dintre inițiați și neinițiați, dintre cunoaștere și ignoranță, e înlocuită în avangardă cu cea dintre „cultura celor mulți și cultura celor puțini, dintre cultura turmei și cultura celor singuri, dintre cei ce disprețuiesc și cei ce apreciază o valoare necunoscută mai înainte”. Militantul avangardist român confirmă aproape punct cu punct o atare distincție, deplângând, bunăoară, „căderea ș...ț de pe o platformă suspendată în azurul libertății
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
căderea ș...ț de pe o platformă suspendată în azurul libertății, sub cămașa de forță a formulelor utilitare, a înțelegerii unanime”. Și continuând: „Pierzania începe cu simptomul conștiinței nu a valorii în sine, ci a valorii raportate la numărul și înțelegerea turmei ș...ț”. E un „elitism” specific avangardei, pe care Voronca îl afirmă orgolios în această primă etapă a reflecției sale literare (ce se va nuanța și modifica pe parcurs), provocat de cvasigenerala ostilitate a „receptorilor” înscriși sub emblema conformismului burghez
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
niște resturi ale iernii defuncte”, „O viață nouă coboară din munții limpezi”, „un nor cu ugerul plin tropăia în curte”, „anotimpurile (sunt) amestecate ca niște polenuri / În gurile noastre devenite corole”, „Un geniu al apelor preschimba miresmele în luntri subțiri”, „Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată”, „Undițele au devenit harpe. Flintele flaute” etc. Într-un peisaj de empireu, amintind de viziunile extatice ale misticilor, mișcarea cuplului e pură levitație, „răpire” în zonele înalte ale spiritului: „Simți - îmi spuneai - prezența
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fost? / Tot eu? / Și tu? Și voi? / Și primăvara? Și iarna? / Și lumina ca o pădure cenușie?”), într-un univers el însuși transparent, oferindu-se până în străfunduri ochiului fascinat de miracole: Deveneam invizibili? Florile se-nălțau pe tulpinile lor firave, Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată, Prin munții depărtați ca o marmură roșiatică Se vedeau vinele de metal, izvoarele minerale ale aurorii. Tăceri eterne. Păduri eterne. Cântece eterne. (Minunata călătorie) Sub acest semn transfigurator se înscrie și mai vechiul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
înfățișărilor. Pe cine l-ai lăsat în urmă sau cine îți va ieși dinainte cu pâine și cu sare ca niște decorații pe perna defunctă a inimii? Un lujer își clatină talanga în șipcile de aer, un lujer vine cu turmele de oi până la tine. La fiecare popas deștepți un oraș ca un cântec care dormise în fluier sau ca o monedă pe care o descoperi în scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
naufragiu ar scoate deodată acorduri din loviturile de undă. ș...ț Toate avalanșele strânse în tine, de la bucuria frenetică până la tristețea neîmpărtășită, se vor șterge oare o dată cu pasul tău? Sau din ele și din memoria ta vor purcede plantele și turmele de mâine? ș...ț Sălbatecile herghelii de cai năpustite prin amintirea ta nu vor veni cu flăcări pe nări să ia parte la sărbătoarea poemului?” (Pădurile orchestre). Sau, tot aici, această viziune de muzicale metamorfoze, în care formula „vaselor comunicante
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
provocate de eros. Iată una, la întâmplare, din partea a 4-a a poemului: cristale de aer stau limpezi în ospățuri paharele-n dantelă cu chei de buruieni rupi sufletu-n privire și tâmplele ca hățuri când vorbele-n întoarceri ca turmele le-ndemni cu pulpa în ferigă urci dură din visare și mă cuprinzi ca-n trestii te-adun ca un năvod cu frunțile-n descreșteri și membrele în sare dar trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod te-apleci
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se revizuiască și să recunoască diversitățile rasiale și etnice. În 1971, tot UNESCO îl invită să conferențieze contra rasismului. De astă dată, savantul a scandalizat forurile internaționale ideologizate, Claude Lévi-Strauss fiind acuzat de "erezie", că ar fi "reintrodus lupul în turma de oi", cum se exprimă Alain Finkielkraut. Nu, lupul în turma de oi îl introduc întotdeauna ideologii, cei care ignoră că antitezele sunt viața. Națiunile nu sunt creații artificiale ale modernității, de la romantism încoace, cum acreditează ideologii postmodernității. Posibilitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
tot UNESCO îl invită să conferențieze contra rasismului. De astă dată, savantul a scandalizat forurile internaționale ideologizate, Claude Lévi-Strauss fiind acuzat de "erezie", că ar fi "reintrodus lupul în turma de oi", cum se exprimă Alain Finkielkraut. Nu, lupul în turma de oi îl introduc întotdeauna ideologii, cei care ignoră că antitezele sunt viața. Națiunile nu sunt creații artificiale ale modernității, de la romantism încoace, cum acreditează ideologii postmodernității. Posibilitățile de apariție ale diversităților etno-lingvistice sunt arheale, în planul creator al logosului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
limpezesc, acolo curg” (Căutați-mă). Se face simțită aici glisarea de la jubilația omului cetății către bucuriile mici, intime („o bucurie de dor, o bucurie de cuvânt”). Poetul își caută rădăcinile („M-aș întoarce spre culmi, în arbori și-nceput,/ dar turmele-n pietre și-n nisip s-au prefăcut”), dar nu mai găsește drumurile, nu mai găsește nici fântânile ca „rănile vârstei să-mi spele”. Alteori pământul natal ia proporțiile fabulosului boreal. Fiorul liric este autentic și câteva poeme despre iarnă
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
și publica, În 1759, o serie de instrucțiuni privitoare la obligațiile și statutul clerului, trasând pentru preoțimea ardeleană cadrul normativ al unei vieți duse În respectul strict al canoanelor. Prin aceste măsuri, episcopul nu urmărea altceva decât fortificarea morală a turmei ce Îi fusese Încredințată, ameliorarea condiției spirituale, dar și sociale a populației din cuprinsul diecezei sale. Luând În considerare și anii studiilor sale romane, am putea identifica drept surse de inspirație ale inițiativelor sale și tentativele similare ale jansenismului sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trai și de habitat - toate acestea au contribuit la conturarea unor stereotipii etnice solide Încă din Evul Mediu. Așa este cazul identificării românilor cu ciobanii, crescătorii de oi, clișeu care implică și alte conotații, relative la deplasarea lor perpetuă cu turmele, opusă caracterului statornic al maghiarilor, făuritori ai unei civilizații de tip occidental, feudală și citadină. Indiferent de realitatea economică și socială care stă sau nu În spatele acestei imagini, forța ei incontestabilă este dovedită de faptul că până astăzi istoricii români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca destin implacabil. Motivul testamentului ciobanului există În toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la Întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării omului cu limitele pe care le impune condiția sa de făptură creată. Practicile divinatorii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor În schimbul băiatului si Îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
tatăl băiatului; moare și copilul celor doi. La primul bocește, iar la celălalt cântă. Când o Întreabă de ce reacționează așa, ea Îi spune că dracii luau sufletul tatălui și-i era milă de el; dar pentru copil a venit o turmă de Îngeri care l-au luat și l-au dus drept la Dumnezeu, de aceea cânta și era veselă. Dar pentru aceea, că tu nu ai ținut cuvântul meu În seamă, cum te-am rugat, eu amu trebuie să mă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Soldații strigau în tăcerea lăsată: - Copiilor noștri o ducem, dar bea. Și dacă-i vom pierde prin locuri pustii, vom face acasă mai mândri copii... Așa, ridicat de pe șea, în văzduhuri, părea în văpaie un zeu torturat scăpând dintr-o turmă informă de duhuri în mână cu apa și coiful furat. Dar el se întoarse deodată, și-apoi comoara din coif le-o dădu înapoi. Atunci, călăreții strigară în cete, și stânci licărind repetară: - De-acum noi nu mai cunoaștem nici
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și ai acestei mostre de propagandă criminală. „O să rămânem singuri, Avrame !”, îi zice nevasta „orien tată” țăranului care vrea să se păstreze neutru, „de capul lui”. Ea nu spune : „E bine ce zic comuniștii ăștia !”, dar solicită alăturarea securizantă la turmă. Nu ieși din rând, nu te pune de- a curmezișul, mergi cu valul. Așa cum vom vedea, ani de-a rândul, acesta a fost mesajul - mai mult sau mai puțin explicit - livrat poporului de filmul românesc, ca și de literatură. A
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]