6,447 matches
-
va spune că aceste țări urmăresc realizarea intereselor proprii și, până la un punct, afirmația își găsește justificare, dar când îți cauți interesele în „Bazinul Carpatic”, sintagmă scumpă revizionismului unguresc, vezi că denumirea acoperă geografic Ungaria Mare, atât de mare încât ungurii rămân minoritari în teritoriul cu pricina. Că avem, cu îngăduința organelor noastre de siguranță națională, o gardă maghiară care-și zornăie pintenii în Ardeal și un Lásló Tökés, vicepreședinte în Parlamentul European, pus să apere interesele României, vin să ne
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ridicol nu-i decât un pas!) știa jocul, știa să manipuleze cu exagerările și neadevărurile. Apoi, pe toate canalele și prin toate mijloace , au început să curgă: drepturile omului ă emigrația evreilor și germanilor, problema maghiară (placa veche, interbelică a ungurilor de toate gradele, desnaționalizarea, lipsa drepturilor), programul de sistematizare din care s-a făcut „Ceușescu demolează satele” ă Se dădeau exemple de sate ungurești demolate prin interviuri mixate în studiourile de la Europa Liberă (știe Emil Hurezeanu despre buldozerele care dărâmau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ă să determine o amplă campanie de stabilire a adevărului în legătură atât cu Ținutul, cât și cu oamenii care-l locuiesc. În loc să avem o continuitate în a susține unitatea statului, prin combaterea iredentismului, naționalismului, antiromânismului și a tuturor provocărilor ungurilor de gradul II, acompaniați de ungurii de gradul I, o campanie făcută de istorici, politologi, sociologi etc., ne complacem în a avea în presă câteva atitudini critice, stinse după apariția altor evenimente, considerate de actualitate. Pastorul Tökés, agent al spionajului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de stabilire a adevărului în legătură atât cu Ținutul, cât și cu oamenii care-l locuiesc. În loc să avem o continuitate în a susține unitatea statului, prin combaterea iredentismului, naționalismului, antiromânismului și a tuturor provocărilor ungurilor de gradul II, acompaniați de ungurii de gradul I, o campanie făcută de istorici, politologi, sociologi etc., ne complacem în a avea în presă câteva atitudini critice, stinse după apariția altor evenimente, considerate de actualitate. Pastorul Tökés, agent al spionajului unguresc, numai pe naivi îi mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și buna înțelegere dintre români și maghiari, urmărirea unor interese politice, electorale și de altă natură. Amintiți-vă cum sărea toată intelectualitatea subțire la gâtul lui Vadim care, cu păcatele lui, exagera în multe privințe, dar, în legătură cu ce înseamnă șovin ungur, nu, nu greșea. Chiar și după lansarea chemării la manifestații de stradă, tembelismul intelectualului de cafenea, prin neimplicare și pasivitate se manifestă plenar. Am auzit următorul „argument”: „eu am fost la Sfântu Gheorghe și mi s-a dat o pâine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ce-ar fi trebuit să fie comemorarea unui simbol al unității de simțire și de neam, este o boală mai veche la români, atitudine care a avut urmări tragice asupra dăinuirii noastre ca popor. Suntem jalnici și de râsul lumii! Ungurii fac din fiecare criminal, prigonitor și omorâtor de români, un erou, noi n-am învățat încă să cântăm din fluierul Iancului, ne batem joc de ceea ce ar trebui să avem ca sfânt în zestrea noastră ca popor. Acum e de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au condus unitățile militare de lăncieri, ca tribuni și prefecți (Buteanu, Papiu, Dobra, Andreica, Balint, Moga, Axente etc.) au la Țebea un singur nume: Avram Iancu, conducătorul incontestabil, nu al revoluției românilor din Transilvania, ci al războiului purtat împotriva asupritorilor unguri, atât cei din Ardeal cât și împotriva celor din Ungaria. Chiar în timpul evenimentelor sângeroase din anii 18481849, mințile lucide și-au dat seama că cel care vor profita de pe urma luptelor dintre români și unguri va fi Imperiul habsburgic. Dar ungurii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ci al războiului purtat împotriva asupritorilor unguri, atât cei din Ardeal cât și împotriva celor din Ungaria. Chiar în timpul evenimentelor sângeroase din anii 18481849, mințile lucide și-au dat seama că cel care vor profita de pe urma luptelor dintre români și unguri va fi Imperiul habsburgic. Dar ungurii, cu Dieta lor, cu guvernul lor condus de Kossuth, nu ofereau românilor decât o mare patrie maghiară, o singură limbă - cea maghiară -, or românii voiau recunoașterea politică a națiunii române. A făcut Avram Iancu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
unguri, atât cei din Ardeal cât și împotriva celor din Ungaria. Chiar în timpul evenimentelor sângeroase din anii 18481849, mințile lucide și-au dat seama că cel care vor profita de pe urma luptelor dintre români și unguri va fi Imperiul habsburgic. Dar ungurii, cu Dieta lor, cu guvernul lor condus de Kossuth, nu ofereau românilor decât o mare patrie maghiară, o singură limbă - cea maghiară -, or românii voiau recunoașterea politică a națiunii române. A făcut Avram Iancu și toți românii din Ardeal jocul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Dacă se răspunde cu da sau cu nu, fără să se țină seama de condițiile complexe din timpul revoluției și războiului, înseamnă a ne limita în a pune o etichetă. Un lucru rămâne sigur: românii ardeleni n-au făcut jocul ungurilor, ceea ce s-a vădit chiar de la începutul revoluției, în cadrul Adunărilor Naționale, în cea de la Blaj, din 3-15 mai 1848, unde s-a fixat programul revoluției române. Veți fi crezând poate că sintagma „Nu ne vindem țara” de care niște gură-cască
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
române. Veți fi crezând poate că sintagma „Nu ne vindem țara” de care niște gură-cască și linge-blide râdeau prostește, a apărut după evenimentele din decembrie 1989. Ei bine, nu! Era formula tineretului studios român din Ardeal ca răspuns la „chemarea” ungurilor de a colabora cu revoluția lor. Ceea ce se știe mai bine este că acolo, la Blaj, s-a strigat sus și tare: „Noi vrem să ne unim cu țara!”, ceea ce a reprezentat și mai reprezintă încă esența programului politic românesc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
s-a strigat sus și tare: „Noi vrem să ne unim cu țara!”, ceea ce a reprezentat și mai reprezintă încă esența programului politic românesc. Este greșit să se creadă că Avram Iancu și toți fruntașii românilor au refuzat colaborarea cu ungurii. Pentru colaborare stau mărturie scrisorile adresate conducătorilor guvernului maghiar, discuțiile purtate cu șefii militari și politici și cu refugiații politici din Moldova și Țara Românească. Însă Avram Iancu vroia colaborare pe bază de egalitate, pe recunoașterea națiunii române, pe anularea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
refugiații politici din Moldova și Țara Românească. Însă Avram Iancu vroia colaborare pe bază de egalitate, pe recunoașterea națiunii române, pe anularea unirii forțate a Transilvaniei cu Ungaria. În absența unor garanții, la forță s-a răspuns cu forță, iar ungurii, armata lor, au simțit din plin forța legiunilor românești din Munții Apuseni. Când ungurii, prin conducătorii lor, au fost nevoiți să-și calce pe inimă și să promită niște nimicuri politice românilor (erau presați militar de habsburgi și de ruși
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de egalitate, pe recunoașterea națiunii române, pe anularea unirii forțate a Transilvaniei cu Ungaria. În absența unor garanții, la forță s-a răspuns cu forță, iar ungurii, armata lor, au simțit din plin forța legiunilor românești din Munții Apuseni. Când ungurii, prin conducătorii lor, au fost nevoiți să-și calce pe inimă și să promită niște nimicuri politice românilor (erau presați militar de habsburgi și de ruși), tot Avram Iancu, plin de amărăciune, a răspuns cu înțelepciune: „Prea puțin și prea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
păsări, vaci, oi, capre. Să ni se acorde o zi pe săptămână în care să putem lucra la particulari, în satele din jur, beneficiul acestor munci rămânând în exclusivitate deținuților. 5. Pentru cazare (coloniile, situate pe foste moșii ale grofilor unguri, aveau pe domeniu un castel nelocuit și alte dependințe: grajduri, magazii etc.; proprietățile fuseseră cumpărate de români în urma „procesului optanților” din 1925) vor merge unii dintre noi la fața locului să constate starea de salubritate a clădirilor. 6. Vom lucra
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că mergi până la Roica. Vezi fumul acela care se ridică peste culmile împădurite? Da, văd, am crezut că-i ceață. Nu, nu e ceață. Tot satul a fost anunțat de ieri seara să ieșim cu toții să stingem pădurile incendiate de unguri. Și fiecare trebuie să ne prezentăm acolo unde avem parcelate locurile. Eu am de la părinți pe culmile din spatele comunei Mogoș și acolo mă duc. (Sovieticii au lansat știrea că ungurii au dat foc pădurilor, pentru a menține conflictul cu românii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ieri seara să ieșim cu toții să stingem pădurile incendiate de unguri. Și fiecare trebuie să ne prezentăm acolo unde avem parcelate locurile. Eu am de la părinți pe culmile din spatele comunei Mogoș și acolo mă duc. (Sovieticii au lansat știrea că ungurii au dat foc pădurilor, pentru a menține conflictul cu românii.) I-am îmbrățișat. I-am spus să-și ducă copilul la doctor, că-i bolnav de plămâni și să-l hrănească bine că are cu ce. Mi-a promis că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sufletelor lor. Altă întâlnire de bucurie La sfârșitul lui Noiembrie, Paul Vilescu și Stan Marin, care se ocupau cu angajarea muncilor în satele din jur, ne-au anunțat că vom tăia de toamnă zece iugăre de vie ale unui proprietar ungur. Terenul se afla între comunele Bucerdea și Ighiu. Ca să nu întârziem prea mult cu lucrarea și să nu ne creeze frigul probleme, am tăbărât cu toții; în trei-patru zile, am terminat. De pe dealuri sătenii care îngropau viile sau scoteau aracii vechi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
uriaș, sub care localnicii spuneau că însuși Horia, venit în ajutorul fiului său, a luat masa. În legătură cu acest castel circulau în regiune mulțime de povești și legende. Se spune că judecata lui Horea, Cloșca și Crișan s-a făcut de către unguri în acest castel, iar la Alba Iulia a fost numai scena. Sala mare de pe aripa dinspre sat, spuneau bătrânii, era sala de consiliu și judecare a proceselor intentate românilor. Cei condamnați erau duși după pronunțarea sentinței la închisoarea în care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Notarul avea un fiu și un ginere, prizonieri în URSS; își alina durerea sufletească împărtășindu-ne gândurile și speranțele lui. Tot satul îl stima și îl iubea pentru că înainte de 1916 se făcuse folositor neamului, ocrotind pe români. Fusese amenințat de unguri, iar în câteva rânduri a fost anchetat cu intenția de a fi condamnat. Războiul din 1916-18 și întregirea l-a salvat. De la dânsul am aflat în linii mari cum a fost cu problema „optanților”. Problema optanților unguri Primul război mondial
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
exploatatorul ăsta, care a supt sângele poporului, împreună cu tot neamul lui. Domnul Marinică fusese cuzist. Cuziștii aveau și manifestări scandaloase, spărgeau geamurile magazinelor evreiești, dădeau foc la ziare etc. Domnule Marinică, aici nu mai suntem nici români, nici jidani, nici unguri, nici ortodocși, nici catolici, nici protestanți, doar oameni în suferință. Acum se dă pe față cine știe să iubească pe aproapele său. Cum, domnule, mă pui în aceeași cofă cu toți nemernicii? Auziți, domnilor! Aici are curajul să mă înfrunte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cam așa făceau toți. Pe fețele lor se citea spaima și groaza. Dar după vreo trei săptămâni situația s-a liniștit. Sovieticii au restabilit ordinea cu tancurile. Am aflat apoi că românii ar fi fost gata să intervină în ajutorul ungurilor, dar sovieticii au instigat o parte din maghiari să ceară Ardealul. Un milițian În urma unui nou melange, am avut bucuria să stau în celulă cu avocatul Muscalu din Brașov, cu inginerul Virgil Maniu, cu doctorul dermatolog Jula de la Cluj, om
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
viața lui. La un moment dat un milițian s-a aplecat asupra lui. A leșinat!, a zis. Imediat l-au eliberat din strânsoare și doctorul a aruncat pe el o găleată de apă. A venit și ofițerul politic, care era ungur. Ei, Luca, mai ești legionar? Da, mai sunt, a răspuns Luca. Și a fost băgat iarăși în cămașa de forță. În curs de trei ore de patru ori s-a repetat supliciul. Înaintea ultimei tranșe, ofițerul a deschis ușa celulei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu ți-am spus, ca la armată! Da, zise, dându-și seama că-l mint. Prin câte nu trece omul... Eu am intrat din militărie direct în războiul din’ 16, apoi am fost concentrat până la Budapesta, i-am scăpat pe unguri de comunism, am fost rănit. Și câte n-am pățit acum cu voi? Și dacă a vrut Dumnezeu, am scăpat din toate. Bun e Dumnezeu, o să ne scape El și de ăștia. Are El grijă! Eliberarea câinilor și baia Spre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mi-am înălțat glasul, am încercat să susțin cauza națiunilor slabe sau pe cea a națiunilor care speră să învie. Este adevărat, am murit cu asemenea cuvinte pe buze. Dar acum sînt îngropat în Italia, la Veneția, în Polonia, alături de unguri și români. Dacă se va vorbi despre patria mea sau despre locul meu de odihnă, oamenii de bună credință trebuie să-și amintească de mine în felul acesta... "2. Deși Iorga a idealizat (prin interpretarea aceasta) renașterea națiunii, cuvintele lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]