17,513 matches
-
prin combinația: mai puține femei, valoarea forței de muncă masculine, păstrarea integrității gospodăriei și pământului. Relațiile dintre factorii mai sus menționați sunt mult mai complexe, iar în schema globală a explicării monogamiei și îndeosebi a poligamiei trebuie introduse și alte variabile. Se incriminează, de exemplu, ca factor explicativ tabuul sexual postnatal (postpartum sex taboo). În unele societăți, cuplului nu îi este permis să aibă relații sexuale cel puțin un an de la nașterea copilului. La rândul ei, respectiva interdicție se datorează faptului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este încă marcantă. Investigațiile întreprinse în SUA cu câteva decenii în urmă (Hollingshead, 1964) indică un coeficient de corelație de 0
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în libera alegere. Tendinței de selectivitate homogamică multicriterială (etnie comună, religie comună, vârstă apropiată, categorie socioprofesională identică) i se opune însă ceea ce am putea numi încrucișarea criteriilor. Adică, dacă pe lângă „trimiterile” homogamice (de ordin sociocultural), avem în vedere și intervenția variabilelor și a mecanismelor psihologice (vezi 5.3.) în procesul de selecție a partenerului, e greu de găsit o persoană (concretă, și nu abstractă) care să îndeplinească toate condițiile. În unul și același individ se pot întâlni statute și calități contradictorii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
costurilor și beneficiilor. Abordarea microeconomică a rolurilor din familie nu numai că pune un accent deosebit pe importanța aspectelor economice ale grupului domestic (avere, venituri etc.), dar încearcă să descrie și să explice așteptările și comportamentele de rol cu ajutorul unor variabile economice și, mai ales, după modelul comportamentului microeconomic, în termenii maximizării beneficiului (fie el material sau psihospiritual). În acest context paradigmatic, segregarea de roluri este în funcție de diferența de investiție de capital dintre cei doi soți în capitalul marital (comun). La
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maximizării beneficiului (fie el material sau psihospiritual). În acest context paradigmatic, segregarea de roluri este în funcție de diferența de investiție de capital dintre cei doi soți în capitalul marital (comun). La rândul lui, capitalul personal investit depinde de o serie de variabile, cum ar fi averea prealabilă, salariul și alte venituri, școlaritatea. B. Lemennicier (1978) a construit un tablou al comportamentelor de rol în familie în care a introdus două variabile economice și mai multe variabile sociodemografice: vârsta, numărul de copii, mărimea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
La rândul lui, capitalul personal investit depinde de o serie de variabile, cum ar fi averea prealabilă, salariul și alte venituri, școlaritatea. B. Lemennicier (1978) a construit un tablou al comportamentelor de rol în familie în care a introdus două variabile economice și mai multe variabile sociodemografice: vârsta, numărul de copii, mărimea localității, frecvența certurilor, presiunea familială și socială a rețelei. Cele două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
investit depinde de o serie de variabile, cum ar fi averea prealabilă, salariul și alte venituri, școlaritatea. B. Lemennicier (1978) a construit un tablou al comportamentelor de rol în familie în care a introdus două variabile economice și mai multe variabile sociodemografice: vârsta, numărul de copii, mărimea localității, frecvența certurilor, presiunea familială și socială a rețelei. Cele două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Lemennicier (1978) a construit un tablou al comportamentelor de rol în familie în care a introdus două variabile economice și mai multe variabile sociodemografice: vârsta, numărul de copii, mărimea localității, frecvența certurilor, presiunea familială și socială a rețelei. Cele două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de ani de școlaritate ai soțului supra numărul de ani de școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
două variabile economice au fost: raportul costurilor de oportunitate (salariul soțului supra salariului potențial al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de ani de școlaritate ai soțului supra numărul de ani de școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la timpul alocat treburilor profesionale și celor casnice, autorul găsește că cele două variabile de natură economică evidențiază tot atât de bine, dacă nu mai bine decât explicațiile psihosociale, diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală. Se pot face și observații pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al soției); raportul de dotare în capital uman (numărul de ani de școlaritate ai soțului supra numărul de ani de școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la timpul alocat treburilor profesionale și celor casnice, autorul găsește că cele două variabile de natură economică evidențiază tot atât de bine, dacă nu mai bine decât explicațiile psihosociale, diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală. Se pot face și observații pe marginea acestui model (Segalen, 1987): cum se construiește un indice reprezentativ al „certurilor” din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din chestionare se referă la reprezentările și atitudinile populației față de această chestiune. Iată răspunsurile la astfel de itemi pe un eșantion reprezentativ din România (apud Popescu, 2003, p. 44): Figura 12. Opinii privind rolurile de gen în context domestic Între variabile există o asociere semnificativă. c2 = 14,0 pentru n = 2 grade de libertate și nivelul de semnificație de 0,000. Sursa: Baza de date Barometrul de gen, 2000 Se poate constata ușor o atitudine mai puțin conservatoare la vârstele tinere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familial" Analiza bugetelor (bănești) ale familiilor i-a preocupat intens pe analiștii vieții economico-sociale încă din secolul al XIX-lea. Sintetizând asemenea cercetări, statisticianul Ernest Engel a formulat în jurul anului 1835 două ipoteze importante (apud Damian, 1972): 1. Dintre toate variabilele care influențează comportamentul consumatorilor, venitul este factorul cel mai important. 2. Cu cât o familie este mai săracă, cu atât afectează o parte mai mare din buget hranei și mijloacelor de subzistență în general. Aceste ipoteze au o mare valabilitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
existența copiilor și numărul lor în familie; tipul de întreprinderi, firme sau instituții unde lucrează soțul sau soția (sigure și prospere, salariul se plătește săptămânal, lunar, sau sub alte forme, de stat sau private). La aceștia, unii autori adaugă ca variabile independente atitudinea față de familie, valorile tradiționale sau moderne, factorii de specific cultural. Diferențe atitudinale interculturale există desigur și în această privință, dar se pare că ele sunt variabile dependente de factorii economici, sociali și environmentali. În cadrul grupului domestic, cel puțin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alte forme, de stat sau private). La aceștia, unii autori adaugă ca variabile independente atitudinea față de familie, valorile tradiționale sau moderne, factorii de specific cultural. Diferențe atitudinale interculturale există desigur și în această privință, dar se pare că ele sunt variabile dependente de factorii economici, sociali și environmentali. În cadrul grupului domestic, cel puțin în cultura europeană bazată pe munca salariată, gestionarea cade în mare parte în sarcina femeii. A. Michel (1974) constată cum (tabelul 6) pe lângă diferențele marcante dintre soț și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
chiar dacă nu atât de accentuat și vizibil. De aceea au și divorțat. Altfel spus, indivizii greu adaptabili, înclinați spre o viață boemă (și dezordonată) se însoară mai greu și rezistă mai puțin în mariaj decât cei echilibrați. Controlându-se însă variabilele de acest fel între cele două grupe („bine adaptați”-„rău adaptați”), inclusiv prin studii longitudinale, s-a demonstrat că aproximativ 50% din diferența de bunăstare fizică și mentală se datorează mariajului în sine, care pare a fi cel mai bun
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
speță, a femeilor), în centrul lui ar sta „lipsa sentimentelor de dragoste”. Acest lucru contează foarte mult, mai ales la cuplurile tinere, dar chiar și aici ea apare mai degrabă ca un efect al altor cauze, și nu ca o variabilă independentă. În incriminările făcute de femei, cu deosebire când se referă la bărbați, sindromul are în centru, ca factor mai specific, consumul (exagerat) de alcool, care înseamnă de cele mai multe ori cheltuirea banilor, distribuirea inechitabilă a sarcinilor, gelozie nejustificată și violență
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
șomaj, boală. În același timp, „discuțiile contradictorii” pot fi un efect al neînțelegerilor pe teme de participare la sarcinile casnice. În propunerea mea de nuclee sindromice, am avut în vedere mai ales factori ce pot fi sub controlul celor doi, variabile ce țin de interiorul familiei, și mai puțin de exterior. Deși aflate în conexiune, problemele cu care se confruntă familia - dintre care în țările mai puțin dezvoltate, lipsa banilor - nu trebuie confundate cu motivele grave de neînțelegere. Potențialul tensional este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
recurgă la compromisuri discutând intens cu partenerul, într-un cuvânt, să îmbunătățească relația cu celălalt. Această reacție este tipică în cazul partenerilor care până atunci au avut satisfacție în viața de cuplu, au investit mult în ea și, în afara acestor variabile, se pare că este mai frecventă la femei. • Loialitatea (loyalty) înseamnă un mod pasiv, dar optimist de a aștepta să se îmbunătățească situația. Persoana loială partenerului său și statutului său marital speră și, eventual, se roagă ca lucrurile să se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
era de la sine înțeleasă, nevasta și copiii reprezentând un gen de bunuri pe care bărbatul le administra și admonesta fără protecția comunității, ea intervenind doar în circumstanțe extreme. Studiile de debut (în SUA) pe problema violenței s-au concentrat asupra variabilelor psihologice, a trăsăturilor de personalitate și comportamentale. În viziunea unor autori (Hess et al., 1985), acestea s-au oprit la blamarea persoanelor implicate: soți bețivi, mame necorespunzătoare, soții amenințătoare și rele. Cercetările ulterioare au arătat însă că violența familială este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la anumite condiții: sărăcia, lipsa de putere sociopolitică, promovarea în mass-media a violenței față de femei, ideologia dominației și a agresivității masculine etc. Desigur, toți acești factori „macro” contează foarte mult, și în mod îndreptățit studiile sociologice se focalizează asupra lor. Variabilele psihologice „de blamare” nu trebuie însă neglijate. Situațiile cotidiene, ca și investigațiile empirice ne arată că la aproximativ aceleași condiții sociale, oamenii se comportă diferit și în privința violenței. Într-o abordare mai concretă a violenței din grupul familial, și cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ne arată că la aproximativ aceleași condiții sociale, oamenii se comportă diferit și în privința violenței. Într-o abordare mai concretă a violenței din grupul familial, și cu deosebire în munca de asistență socială, alături de factorii macrosociali sunt imperios operante și variabilele de personalitate și de context. În acest sens s-au elaborat mai multe modele care încearcă să explice violența domestică, a căror descriere succintă arată astfel (apud Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 454-455): • Modelul psihiatric, care prezumă ca factori principali
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este însă nicidecum o relicvă istorică, nici măcar în democrațiile avansate, ci, transparent sau mascat, operează din plin și în zilele noastre. • Modelul situației sociale combină ideile celor două modele anterioare, incriminând drept cauze hotărâtoare ale violenței domestice două seturi de variabile: 1.presiunile structurale (venituri mici, șomaj, boală etc.); și 2. normele culturale transcrise în zicale, cum ar fi „bătaia e ruptă din rai”. În engleză, echivalentul este „spare the rod and spoil the child”, adică „cruță bățul și răsfeți copilul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
caracteristici sunt atât de interdependente, încât formează un sindrom al incapacității de conviețuire normală care duce, în marea majoritate a cazurilor, la disoluția familială. În acest spirit, violența familială poate fi considerată o cauză directă a divorțului, dar și o variabilă intermediară, în sensul că ea cumulează efectele unor factori sociali și psihologici (situație materială precară, incompatibilitate de statut educațional, consum de alcool, lipsă de afectivitate, mentalitate de dominanță etc.), fiind rezultatul unor grave neînțelegeri pe care le întreține și le
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care le pot provoca, mergând pe ideea „se mai întâmplă, ce mare lucru că i-am dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan (2003) prezintă și alte tipologii ale părinților agresivi, stăruind asupra variabilelor psihologice și psihopatologice, cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea palmelor cu bățul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familie. Vom vedea însă pe parcursul celor ce urmează că explicația este mai complexă. Amândouă teoriile mai sus menționate au fost confirmate, la nivelul datelor empirice, doar parțial. Aceasta și datorită faptului că există serioase dificultăți în stabilirea raportului cauzal dintre variabile în cazul divorțialității. De exemplu, o asociere statistică ridicată între statutul căsătorit-divorțat și valoarea bunurilor materiale nu spune aproape nimic despre relația de cauzalitate dintre ele, chiar dacă putem controla efectul altor variabile (cum ar fi vârsta și școlaritatea). Analiza longitudinală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]