3,798 matches
-
capanne de lemn Înșirate pe țărm pentru vilegiaturiștii somptuosului stabiliment evocau vara altui timp și altor timpuri. Nu era imposibil de imaginat zumzetul convorbirilor amicale ale turiștilor de altădată, pe veranda acestor bizare cabane, glumele, bârfele, flirtul, parada modei estivale, veselia copiilor În jurul castelelor baroce de nisip, vânzătorii pitorești de scoici și fructe și dulciuri pe care Îi contemplase Aschenbach. Eram deja mai În vârstă decât eroul lui Thomas Mann, nu atinsesem celebritatea sa, nici titlul de „von”... Complicitatea noastră melancolică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
0 după amiază caldă și luminoasă de sfârșit de iunie. Prin oraș lumea ieșise să se bucure de vremea frumoasă, în haine ușoare și curate de vară. Erau aceeași oameni pe care plăcerile vieții de toate zilele îi mână spre veselie și divertisment. leșiți din Sibiu și în fuga mașinii, am urcat, până bați din palme, dealul prelungit și chel din față și am ajuns în Perii Dăii. În urmă rămânea valea Ciobanului, cu satele înșirate ca mărgele pe ea. Alături
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o nouă formă de îndrumare și valorificare critică, să zicem pe tema împământenirii românești a miturilor eline... D. CARACOSTEA În mediile erudite s-au fabricat clasici „travestiți”. Pentru ca cineva să râdă de parodierea Eladei, trebuie să cunoască pe Homer. Încât veselia e rezervată numai oamenilor de bibliotecă, P. Dumitriu a făcut ceva în felul lui Topîrceanu, alegându-și ca pretext pagini clasicizante. Pentru un începător chiar astfel de jocuri sunt senzabile și tânărul nostru autor, care pare a avea o pregătire
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Iași, pe care uneori le onora cu prezența sa, partea a patra a Amintirilor din copilărie, tipărită postum. Își petrece puținul timp rămas punând „rânduială în cele însemnări” și glumind cu vizitatorii, tineri intelectuali ieșeni. Nici urmă de râs și veselie însă într-o scrisoare din 2 iulie 1889 adresată părintelui Gheorghe Creangă. Ultima lui zi de viață a fost foarte sugestiv evocată de profesorul pensionar Ștefan Drăghici, într-o convorbire cu C. Săteanu, care a consemnat relatarea și a publicat
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
ies singure la suprafață, devin bătătoare la ochi. E vorba, desigur, de ochiul cititorului matur, tot atât de necesar în acest caz ca și pentru sesizarea rafinamentului, a subtilităților stilistice ale marelui povestitor. Râsul „gros” (pe care îl distinge G. Călinescu), acea „veselie de zei” (pe care o invocă Vladimir Streinu), „tonul și viziunea umoristică” (la care se referă George Munteanu) nu reușesc întotdeauna să acopere, aurind, înăbușind, transfigurând, temperând, manifestările și vocile răului din operă, acea „uricioasă întristare” ce se degajă uneori
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
generale a învățătorilor și învățătoarelor din România”, „Revista noastră” și „Viața literară”. Cu proză, versuri, articole, C. - care semnează Florian Cristescu de prin 1904 - va mai colabora la „Prezentul”, „Viața literară și artistică”, „Șezătoarea săteanului”, „Evenimentul”, „Lupta”, „Trebnicul”, „Tribuna poporului”, „Veselia”, „Foaia interesantă”, „Cosinzeana”, „Amicul școalelor”, „Gazeta țăranilor”, „Lumea copiilor”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Dimineața copiilor”, „Lumina poporului”, „Țăranul” „Crizantema”, „Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul copiilor”, „Muncitorul național român” ș.a. A fost
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
situație, o psihologie, o mentalitate din câteva trăsături. Ca și în ziaristică, observă esențialul și îl narează direct, rapid, sugestiv. Cantitatea de informație pe unitatea de descriere e maximă. Câteva volume cu schițe magic-fantastic-ironice, Personaje de rezervă (1985), Povestitorii (1988), Veselia generală (1992), au fost clasificate drept literatură satirică și implicit eliminate din discuțiile serioase despre raportul dintre autor și textul produs de el. Lumea văzută de un român rupt în fund (1996) aplică tehnica eliberării de complexe la relatările de
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
din perioada proletcultistă, întemeiată pe lectura completă a presei epocii. Amână însă publicarea în volum a celor 1400 de pagini redactate. SCRIERI: Personaje de rezervă, București, 1985; Lumea literaturii, București, 1986; Povestitorii, București, 1988; Punct și de la capăt, București, 1991; Veselia generală, București, 1992; Lumea văzută de un român rupt în fund, București, 1996; Un pesimist la sfârșit de mileniu, București, 1999; Singur împotriva tuturor. Pamflete politice. 1990-1999, București, 1999; Prizonier în închisoarea cărților, București, 2001; Dialog cu Ion Cristoiu, realizat
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
spre realitatea obiectivă care se oferă observației și studiului, nu spre atmosfera lăuntrică, insinuată în dominanta cromatică (Faptul zilei). O sensibilitate mai ales auditivă susține semnele înserării, cu respirația și liniștea nocturnă a satului, în Noapte de vară. Iar zarva, veselia, joaca fără griji a copiilor compun în Iarna pe uliță un fundal sonor și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
cu o prefață de Mihail Sadoveanu. Despre călător, toți câți l-au cunoscut vorbesc la unison: omul planturos, expansiv, un fel de tarasconez din munții Neamțului, se manifesta în natură ca un contemplativ, un romantic deschis clipei de sublim. Cum veselia lui era zgomotoasă, iar râsul izbucnea în hohote homerice, latura gravă a personalității i-a fost mai puțin observată. Mai e de reținut și un alt aspect: scriitorul a vrut să urmeze lecția de simplitate a naturii, ceea ce a determinat
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
în 1957. Redactor la „Gazeta literară” (1964-1968) și la Televiziune (1969), din 1970 nu se mai angajează nicăieri. A folosit și pseudonimele Iordan C. Galați și Giordano Rossi. Încă din ultimii ani de liceu (1941-1944) colaborează la reviste de satiră („Veselia”, „Epigrama”, „Gluma”) și scrie proză umoristică absurdă. Împreună cu câțiva colegi, printre care Gheorghe Ursu, asasinat de Securitate mai târziu, și Camil Baciu, viitor prozator SF, participă la un grup de contestare politică a realităților românești din timpul războiului, ceea ce îi
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
stabilă, niciun reper fix al ființei, numai moduri de a fi, comportamente și aspecte instituite temporar pentru a fi imediat expuse uitării. Ființa se șterge sub stilul mișcării, consistența ei corporală se estompează și se absoarbe în propriul gest: ...și veselia, ochii ce schinteia în toate părțile eclipsea și lustruri și brilianturi! Cine ar mai putea să-și aducă aminte tot farmecul astui marș cadențat, de la pavilion până la căpătâiul uliței, unde o candelă mare de argint ardea cu untdelemn înaintea famosului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ura sau sarcasmul. Expresia lui denunță o bunătate fără margini. Tănase nu e numai comic, e și vesel, ceea ce e aproape, dacă nu cu totul altceva. E vesel și bun. E vesel, pentru că e bun. Bunătatea e totdeauna simpatică, iar veselia, izvorâtă din ea, contagioasă. Aici se ascunde, după a mea părere, secretul marelui succes, de care se bucură acest mare actor, față de marele public: le public est bon enfant. Am convingerea că omul căruia Tănase i-ar putea fi antipatic
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un volum nu cu litere de tipar, ci cu scrisul Dumneavoastră, și cu desenele. E.B. Da, eu mă tot gândesc cum să scot un volum cu toate dedicațiile pe care le-am dat, pentru că, domnule, dădeam dedicații într-o dulce veselie, și la necunoscuți! Necunoscute, necunoscuți, îmi apărea câte o carte și dădeam dedicații și în versuri, pe vremea aia. Acum îmi vine foarte greu, nu-mi mai place să dau dedicații. I.H. Eu am, pe volumul " Dintr-o scorbură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
măritată bine, după un master la Coimbra, că se simt ca acasă. Pe Raul și Fernando îi vedeți în fotografia de pe net, dar conversația noastră n-o puteți auzi. Cum nu auziți nici ce hard porno românesc îi recită cu veselie un cântăreț ambulant portughez-portughez lui Robert, imediat după episodul constănțean, pe aceeași terasă, când află că suntem din patria lui Coștel (așa, cu ș). Evident că nu înțelege nimic din ce spune, evident că vrea să-i facă lui Robert
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
repede dar, dacă a învățat ceva greșit de la început, cu greu poate fi corectat. Studiul personalității și al capacității de adaptare Temperamental, Vlad este un sangvinic: exteriorizat, ener gic, vioi, mobil, ușor adaptabil, vorbăreț. Dispoziția afectivă predominantă este cea de veselie și optimism. Este ne-emotiv, îndrăzneț chiar. Spontan, își expri mă opiniile, sentimentele, dorințele, are spirit critic și autocri tic, este sincer față de alții și față de sine, își recunoaște greșelile și își autoapreciază calitățile, își exprimă expansiv bucuria și sta
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
omenesc este alcătuit din: cap, trunchi și membre. Să începem cu descrierea capului. Acesta este format din cra niu și față. Craniul adăpostește creierul mic și creierul mare, cu ajutorul căruia gândim. Fața ajută la exprimarea sentimentelor. Acestea sunt: bucuria, supărarea, veselia, tristețea. Fața adăpostește: ochii, nasul, gura și urechile. Ochii folosesc la vederea mediului înconjurător. Cu nasul pu tem mirosi. Mirosurile frumoase fac bine la organism, iar mirosurile urâte fac rău la organism. De aceea trebuie să ne ferim de mirosurile
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
este legat de psihologia umană, de maximizare a profiturilor în ,,vremurile bune" și în același timp de fugă, de retragere, de părăsire a scenei, atunci când ,,vremurile nu mai sunt bune". Economia reală antrenează sistemul bancar în acest cerc vicios al ,,veseliei" sau ,,tristeții", inevitabil de altfel, dacă vom ține cont de modul de manifestare a ciclului economic. O criză economică este punctul final al unui ciclu economic. Acest decalaj dintre sectorul real al economiei și cel monetar se află atât la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fenomen 33 în contextul posibilităților pe care le oferă teoria ciclului în general și teoria ciclului economic în special. O criză economică este parte a unui ciclu economic, partea cea mai viu disputată și discutată deoarece este momentul care întrerupe ,,veselia" și în care răul își face apariția. O criză economică atrage în mod special atenția deoarece oamenii sunt prea puțin încântați de efectele sale și doresc, întotdeauna, oprirea sa cât mai rapidă. Spuneam că ciclicitatea universală induce ciclicitatea socială și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
boala, așa cum spuneam. De aceea spunem că politicile anti-ciclice nu sunt decât teorii false și vorbe în vânt. Singura politică anti-ciclică este seriozitatea și determinarea managementului macroeconomic de a gestiona corect economia și nu de a cădea în plasa unei veselii contaminatoare sau în plasa unei panici și tristeți fără margini. Numai că pentru asta un guvern trebuie să știe exact în ce fază a ciclului economic se află. Pentru un tratament de succes al combaterii crizei, managementul macroeconomic trebuie să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este legat de psihologia umană, de maximizare a profiturilor în ,,vremurile bune" și în același timp de fugă, de retragere, de părăsire a scenei, atunci când ,,vremurile nu mai sunt bune". Economia reală antrenează sistemul bancar în acest cerc vicios al ,,veseliei" sau ,,tristeții", inevitabil de altfel, dacă vom ține cont de modul de manifestare a ciclului economic. Acest decalaj dintre sectorul real al economiei și cel monetar se află atât la baza instalării euforiei, cât și la baza instalării panicii. Când
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dumitru Hurubă Un dispozitiv secret declanșează în noi, uneori greu explicabil, o stare de liniște, chiar de bună dispoziție. Stai la televizor, privești vreo emisiune insipidă anunțată cu optimism și veselie zile în șir, din care nu pricepi mare lucru, și te trezești din senin că simți nevoia să fii iertător cu toată lumea, să-ți îmbrățișezi cu efuziune colegul care te-a săpat ani de zile pentru ca funcția ta să fie
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
mari albaștri, în apele cărora jucau lumini". Și mai plină de interes este relatarea modului cum îl evocă E. Lovinescu pe poetul Oltului din anii tinereții lor pariziene: "Cel mai agitat dintre noi era Goga. Ne cucerea pe toți cu veselia lui. Știa să povestească și să improvizeze, să imite ticurile unuia sau ale altuia, să descrețească frunțile celor mai morocănoși dintre noi." Portretistica lui I. Peltz culminează la "Sburătorul", cenaclu pe care l-a frecventat asiduu. Iată cum îl vedea
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
mioarei năzdrăvane de pe-un colț de rai, liniștita Tita și copilăroasa Ilinca, Guica, imagine sfredelitoare a răutății, bestecăind la ghemul ei de lână neagră, Birică îndrăgostit și cântând dumnezeiește, Polina vorbind tăios și înalt, în timp ce ochii îi sticlesc a veselie, Bălosu cu ceafa lui albă, nearsă de soare și stăpân peste patruzeci de pogoane de pământ, voiajorul Victor, cu glasul lui ,spălat" și obrazul ,de porc", luminosul Dumitru lui Nae, cumsecade tocmai pentru că e așa de puternic, și aprigul Țugurlan
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
drumului" Lentilă), memoria face loc anarhiei mentale care e demența: "și în timp ce se anunțau premiile academiei franceze/ un fel de uitare dementă a toate/ căreia eu nu-i mai țin piept" ( Duminică de toamnă, luminoasă), unui gol de-o sumbră veselie: Mereu înapoia mea, sub un nor vesel// Și nebunia cu gura în U ondulînd urechile mari" ( Această obstinantă urmăire). Numai că e vorba de limite de ordin teoretic, deoarece, de facto, Ioan Moldovan e capabil a-și administra lirismul în
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]