3,775 matches
-
dintre cele mai mare stațiuni de băi termale din Japonia, spre care se îndreaptă bolnavi din toată țara. Excursioniștii de sfârșit de săptâmână poposesc în oraș pentru o baie în izvoarele fierbinți, venind chiar de la Tokio sau Kyoto. Cele mai vestite izvoare, numite jigoku („iad”, în japoneză) arată ca niște fântâni arteziene cu apă fierbinte, de culoarea laptelui. Conform ultimelor date oficiale, peste 13.000.000 de japonezi sosesc anual la Beppu pentru a profita de proprietățile curative ale apelor. Izvoarele
Kyūshū () [Corola-website/Science/315161_a_316490]
-
Într-o noapte Baez l-a văzut pe New sărutând o altă fată. Relația celor doi rămâne neatinsă până când cei doi se mută în California. Baez l-a întâlnit prima oară pe Bob Dylan la Gerde's Folk City în vestitul Greenwich Village din New York. La acea vreme, Baez își lansase deja albmul de debut, iar cariera sa ca viitoare regină a folkului se afla în plină ascensiune. Baez nu a fost impresionată de Dylan la început, dar i-a plăcut
Joan Baez () [Corola-website/Science/315176_a_316505]
-
la expoziții românești și internaționale din : Praga , Paris (Muzeul Marmottan); Stockholom (1980); Londra, Madrid, Barcelona, Palmă de Mallorca, Veneția, Monaco, Moscova, Damasc Teheran, New York, Cagnes -Sur - Mer /Franța ; Midelsborough, New Delhi etc. Maestrul are tablouri în colecții particulare și în vestite muzee de artă din Franța, Anglia, ("Țațe Gallery" din Londra); Italia, Germania, Spania, Austria, Elveția, Olanda, Suedia, Norvegia, Portugalia, Grecia, Rusia - (Muzeul Pușkin ), Iran, Turcia, Polonia, S.U.A etc. De asemenea, domnia sa are tablouri în colecții regale, în mari
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
este un vestit han turistic din municipiul Iași, aflat de-a lungul Șoselei Bucium. Denumirea hanului provine de la faptul că trecătorii intrați în han erau serviți cu trei sarmale . Erau servite aici bucate alese și vinuri din Podgoria Bucium, dar și din alte
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
circa 1560, Suceava - d. 19 ianuarie 1629, Suceava) a fost mitropolit al Moldovei și unul dintre oamenii de cultură de la cumpăna secolelor al XVI-lea și al XVII-lea. era fiu de negustor bogat din Suceava, nepot de soră al vestiților boieri Stroicești posibil nepotul boierului Luca Stroici. Pe tatăl sau îl chemase Ion, iar pe mama sa Cristina (care a decedat la 14 decembrie 1594, fiind ingropată în bisericuța veche de la Pătrăuți de lângă Suceava). Născut aproximativ în jur de 1560
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
este un vestit han turistic situat de-a lungul unuia din principalele drumuri europene ce străbat România (E85), la o distanță de 27 km de municipiul Roman, înspre Suceava și la 350 km de București. Ca localizare, el se află în comuna Tupilați
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
este așezată pe strada Democrației, nr. 71, într-un vechi cartier muncitoresc din apropierea vestitei Uzine 1 Mai și a Gării de Sud, zonă în care populația a fost scoasă din starea patriarhală și urcată pe verticalele blocurilor construite în ultimele trei decenii, Biserica Sfântul Pantelimon, prin arhitectura sa tradițional românească, dar mai ales prin
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Poltava în Ucraina, pe atunci în Imperiul Rus într-o familie evreiască tradițională și sionistă. Tatăl său, Tuvia Shlonski era hasid Habad, adept al sionismului cultural al lui Ahad Haam, avea talent muzical și era autor, între altele, al unei vestite melodii pe textul unei poezii a lui Shaul Chernihovski iar mama sa Tzipora, avusese vederi socialiste în tinerețe. Poetul fusese numit Avraham în cinstea bunicului său, rabinul Avraham David Lavat din Mykolaiv. Sora sa, Vardina Shlonsky, a devenit pianistă și
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
(n. 1913, București - d. 1996, București), pe numele său real Dumitru Marinescu, a fost un țambalist virtuoz din România. Născut în 1913 în București, țambalist vestit în a doua jumătate a secolului XX, a fost un interpret de excepție al instrumentului său, posedând o tehnică și o expresivitate deosebită. Din 1920 începe să învețe să cânte la țambal, cu renumitul țimbalist Lică Ștefănescu. Tot de la acest
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
calea corectă, nu de a-l pedepsi. Astfel, un evreu care a fost supus la herem, dar care ulterior decide să își schimbe atitudinea, poate reveni la iudaism fără a fi necesară nici o procedură formală în acest sens. În 1656, vestitul filosof evreu Baruch d’Espinoza (cunoscut și ca "Spinoza") a fost atacat de un credincios evreu care i-a găurit haina cu o lovitură de cuțit. Drept cauză pentru acest incident au servit vizitele pe care filosoful le făcea unui
Excomunicare () [Corola-website/Science/321092_a_322421]
-
(n. 1 august 1905, satul Mielcești, comuna Merișani, județul Argeș — d. 27 august 1957, București) a fost un vestit violonist și cântăreț român de muzică populară, originar din Argeș. S-a născut pe 1 august 1905 în comuna Merișani, jud. Argeș. Învață vioara de la Stan Taloș, muzicant din satul apropiat Valea Mărului, și desfășoară încă de foarte tânăr o
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
muzicant din satul apropiat Valea Mărului, și desfășoară încă de foarte tânăr o intensă activitate de lăutar (inițial și de țambalist până în 1915) la clăci, nunți, hore țărănești ori în cârciumile și hanurile vremii. Din 1923 face parte din taraful vestitului Cantică Boeru din Stâlpeni, iar din 1927 cântă în numeroase localuri din București („11 iunie”, „La trei lei”, „Oituz”, „Cercul Militar”, „Bragadiru”, „Buzești”, „Calul bălan”). Debutează la Radio București, într-o emisiune în direct („pe viu”), în 1934, cu propriul
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
(n. 20 septembrie 1924 — d. ?) a fost o vestită solistă de muzică populară și lăutărească, al cărui nume se leagă de cel al tarafului unchiului său Ion Matache. Născută la data de 20 septembrie 1924 în satul Vâlcelele din comuna Merișani, județul Argeș, a început să cânte de la 14
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]
-
Colței. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf și cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Țării Românești între 1764 - 1815, scria despre cutremurul din 1802: "“s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”". Clopotul a căzut chiar peste un vânzător care se afla atunci în gangul clopotniței. Clopotul a fost dus la Mănăstirea Sinaia
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
de faptul că până la sfârșitul secolului al XIX-lea roțile carelor nu erau „încălțate” cu „rafuri”, ceea ce ducea la o uzură rapidă a acestora. Uneori, rotarii, confecționau și dricuri, loitre, ruzi, rotile precum și unele părți lemnoase ale uneltelor agricole. Rotari vestiți au fost: Gheorghe Foarcoș, Nicolae Zdrenghea, Ioan Săbăduș, Iosif Sîrbu, Pamfir Haiduc, Ioan Malea și Vasile Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine, trocuțe, furci, greble, uneori și
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine, trocuțe, furci, greble, uneori și jucării pentru copii. Fuse, linguri, mosoare, etc., erau făcute de către „regățenele” din Țara Loviștei. Rudari, băieși, vestiți au fost „Lia Damii”, „Mitiu' Rîpii” și Anghel Crucean. "Tâmplăritul", numit și „măsărit”, tâmplăritul a fost larg răspândit în sat, „măsarii” confecționând din cele mai vechi timpuri piese de mobilier țărănesc, uși, ferestre, porți, războaie de țesut, urzoaie, vărtelnițe, scaune
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
în Lercara Friddi, Sicilia, Italia, un oraș cunoscut în principal pentru minele de sulf. El a avut patru frați: Bartolomeo (n. 1890), Giuseppe (n. 1898), Filippia (n. 1901), si Concetta (n. 1903). El a rămas în istorie drept cel mai vestit "cap" al mafiei siciliene din Statele Unite ale Americii. Dar aria s-a de influență s-a extins și în Europa, si in Cuba. Peste tot a fost temut, în multe locuri a fost respectat; mulți l-au urât, insă s-
Lucky Luciano () [Corola-website/Science/320634_a_321963]
-
Scoția și din Canada și rom din Caraibe. Și, datorită legăturilor sale cu alte importante personaje din lumea interlopă, Luciano devenise un membru de seamă al mafiei din New York. În anii 20, Luciano devenise un soi de aghiotant al unui vestit "cap" mafiot, Giuseppe Masseria - "Joe the Boss". Acesta era un mafiot de modă veche, care ținea mult la păstrarea idelurilor de tradiție, onoare, respect și demnitate - lucruri importante în sisitemul de valori al mafioților italieni din vechea gardă. Nu lucra
Lucky Luciano () [Corola-website/Science/320634_a_321963]
-
mijloace, de exemplu prin desfășurarea de operațiuni sub acoperire, infiltrarea de agenți provocatori și violararea corespondenței („perlustration”). În sprijinul activităților Ohranei erau mobilizați chiar și diplomații ruși din străinătate. Ohrana a excelat în infiltrarea de agenți provocatori, printre cei mai vestiți fiind Evno Azef, Roman Malinovski și Dmitri Bogrov. Ohrana a încercat să compromită mișcarea sindicală prin crearea unor sindicate controlate de poliție, procedeu cunoscut ca "zubatovșcina". Un exemplu al unei astfel de acțiuni a fost așa-numita „Duminică însângerată”, o
Ohrana () [Corola-website/Science/320710_a_322039]
-
din 1835, „The Liberty Bell”, philadelphienii au fost acuzați că nu fac mai mult pentru cauza aboliționistă. După doi ani, o altă publicație a aceleiași asociații, ziarul "Liberty", a publicat pe frontispiciu o imagine cu clopotul, cu cuvintele "Proclaim Liberty" ("Vestiți slobozenia"). În 1839, Prietenii Libertății din Boston, o altă grupare aboliționistă, a intitulat publicația sa "The Liberty Bell". În același an, publicația anti-sclavie a lui William Lloyd Garrison "The Liberator" a retipărit un pamflet aboliționist de la Boston care conține o
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
în memoria contemporanilor ca cea mai strălucită stea pe care a dat-o Basarabia în acest gen de activitate, Eugenia Babad-Cioculescu - cântăreață de operă mezzo-soprană; acotrii - Vasterman, Ardatov, Zigmund Mărgulescu etc. Publicul bălțean i-a răsplătit cu aplauze furtunoase pe vestita Maria Tănase, marea actriță Maria Filotti, genialul George Enescu; „veșnicul tânăr” Gică Popescu. Scala a găzduit turneele „Ateneului popular” din Iași (conducător artistic Vasile Popovici), teatrul Cărăbuș (Constantin Tănase).Concomitent, lângă teatru au fost construite și două cinematografe „Modern” și
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
pe Weizmann în 1916, acesta din urmă i-a prezentat concepția sa cu privire repatrierea evreilor pe „pământul sfânt pe care ei îl făcuseră faimos”. Lloyd-George afirmă în continuare că aceasta a fost momentul în care s-au pus bazele vestitei declarații cu privire la căminul național evreiesc în Palestina și, că de îndată ce a ajuns să ocupe funcția de premier, a discutat această problemă cu Balfour, ministrul de externe al cabinetului. Această versiune a fost pusă la îndoială de unii istorici, care consideră
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici a studiat și a colecționat vestita sa colecție de fluturi (având peste 110.000 de exemplare). În primăvara anului 1944, principele Aristide Caradja a depus spre păstrare colecția sa de lepidoptere Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București. Dulapurile conținând cutii etanșe, cu fețe
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
Literaturii Române din Iași. După amenajarea casei ca muzeu memorial, ea a fost deschisă publicului începând cu anul 1984. În fața casei memoriale a fost amplasat în anul 1998 un bust de bronz al Veronicăi Micle, sculptat de Damian Popa, fiul vestitului meșter popular Neculai Popa de la Târpești. Sculptorul a realizat și două portrete în creion ale Veronicăi și Mihai Eminescu care au fost așezate pe pereții uneia dintre camere.
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
și strălucirea puterii tiranilor. Presiunea aristocraților se diminuează asupra demosului rural, atât prin susținerea lui economică, cât și printr-o justiție independența, garantată de judecătorii itineranți. Cetățile ionice au fost socotite că un teritoriu privilegiat al regimurilor tiranice. Cei mai vestiți tirani ai Ioniei îl includeau pe Policrat din Samos, care își dezvoltase cetatea într-o putere maritimă, ce a alimentat ideea unei tiranii plutocratice. Argos sau Corint sunt printre cele dinți care sunt supuse de tirani. Spre sfârșitul secolului VII
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]