3,843 matches
-
Odată ajuns înaintea judecătorului și mărturisindu-și credința cu și mai mare râvnă Marinus a fost dus așa cum era la locul de osândă și a murit ca martir. Continuându-și relatarea, Eusebiu ne spune că: Tot așa s-a făcut vestit pentru îndrăzneala sa în credință și Astirius, un bărbat din Roma promovat în rândurile senatorilor și ajuns în mare vază în fața împăraților, ca unul ce era cunoscut de toți pentru originea lui nobilă și pentru marea lui bogăție. El se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în scena revederii tragice dintre Nina și Kostia: aici, nici o precauție nu mai e posibilă, ușa „nu are încuietoare” și trebuie blocată cu un fotoliu. Pragul nu mai este un scut, el nu mai protejează. Răsturnarea ludicătc "Răsturnarea ludică" În vestitele lor concursuri, grecii alternau comedia cu tragedia pentru a evita domnia autoritară a unui unic registru dramatic și pentru a asigura invariabila lor succesiune. Viața înseamnă trecerea de la o tonalitate la alta, viața este un carusel care interzice posibilitatea imobilizării
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
în Dosarul Bacovia, I(p. 112-113), am reținut mărturia lui Grigore Tabacaru despre lecturile comune din el („Prin 1903 am citit împreună «Fecioara în alb» de Petică”) și despre muzica pe care a adaptat o pentru „Era odată un prinț vestit” și cea compusă pentru „O ceasul trist al renunțării”. Le-am lăsat însă deoparte pe cele ale lui Constantin Doboș, care sînt anterioare și, pe deasupra, una conține informația că Bacovia s-a întreținut cu poetul „cu ochi albaștri” născut la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
printre cadavre, ca să înspăimînte pe un coleg deal lor care se lăudase că va petrece noaptea acolo... Pe atunci toți poeții, citeam cu frenezie pe Rollinat și Baudelaire și fantezia lui Lecca fu apreciată și făcu zgomot. Cenaclul de la «Fialkowski», vestita cafenea-cofetărie, primi cu aplauze vestea și poetul Mircea Demetriade o sărbători în mii de paradoxuri, - iar poetul Alexandru Obedenaru o răspîndi la «Naționala», cealaltă cafenea a scriitorilor”.2) Ororile - au încercat și unii mai tineri s-o demonstreze - pot fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sala pașilor pierduți, pîndind clienți. Bacovia folosește despre Eminescu vorbe măritoare. Recurge (fapt ce, cînd admirăm ceva sau pe cineva, ni se întîmplă tuturor), la formule de împrumut: „Ecce homo”, prin care îi evocă suferința și „Era odată un prinț vestit...”, prin care îi exaltă frumusețea. Astfel, îi vine mai ușor să marcheze asemănarea sa (psihică) și diferența (fizică) de cel situat deja în legendă. Pentru că în epocă exista titlul de „prințul poeților”, putem, desigur, să ne întrebăm dacă autorul Plumbului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
clasicist și traducător. Provine dintr-o familie de mici meseriași de origine aromână. Student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, discipol al lui V. Pârvan, B. a studiat apoi la Berlin. A venit în contact cu vestiți cercetători ai Antichității, ca Ulrich von Willamowitz-Moellendorff și Eduard Norden. La intrarea României în primul război mondial, se refugiază în Danemarca. În 1919, este numit agregat stagiar pentru limba și literatura greacă la Facultatea de Litere din Cluj. Treizeci de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că, "în povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu, Pintea). Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului de Baia-Mare în ce constă toată puterea sa, și anume, într-o încărcătură miraculoasă de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dat dracului. Ș-a venit ș-a făcut contract cu tata; la douăzăci de ani să vie să m-aducă-aici la Balta Verde." Și în Povestea florii soarelui [Chițimia] ni se relatează un caz asemănător celor de mai înainte. "Un împărat vestit care avea de toate - dar un lucru tot îi lipsea și-l ustura în suflet și pe el și pe împărăteasă: că nu aveau nici un prunc. Că-i grea, știți dumneavoastră, grija asta care-l apasă pe om, că mâni-poimâni
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se încheie însă cu nunta celor doi. Ciobanul își întreabă nevasta cu care între timp "făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul", de unde provine numele de nord ("care era totodată și un vestit magician, de vreme ce știa dinainte tot ce avea să se petreacă"), când fiul său era de patru ani, răsfoiește "Cartea Destinului", pentru a vedea ce i-a pregătit viitorul. Tatăl descoperă că fiul său se va căsători cu o slujnică nevoiașă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lumina zilei înainte de a împlini cincisprezece ani, acest lucru o va costa, poate, viața." Pentru a zădărnici ursirea nefastă, celelalte zâne au înălțat un palat fără ferestre și uși, cu o intrare subterană. Portretul prințesei a ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț a-ndrăgit atât de mult chipul prințesei, încât nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. "Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici [Ispirescu] narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, în care să intre toți trei frații; după ce se vor îmbrăca cu ea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poate fi socotită de unii un eșec, iar de către alții o veritabilă reușită. Aceasta nu i-a împiedicat însă pe antici să recurgă la diverse forme de divinație. "Oracolul din Delfi nu ar fi fost niciodată atât de frecventat și vestit, nici nu ar fi fost încărcat de ofrandele atâtor neamuri de regi, dacă fiecare generație nu s-ar fi convins de adevărul profețiilor sale"36. Indiferent de veridicitatea predicțiilor făcute, ceea ce merită să fie reținut este că acestea au călăuzit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ca șef de clinică și ca medic primar șef de secție. Județean “Ștefan cel Mare” din Vaslui, secția de artă contemporană, în anul 1987. În loc să fie recompensat material și moral, regimul comunist l-a arestat, pentru proveniența ilegală a bunurilor (vestita Lege 18) și timp de 2 ani a trecut prin 6 penitenciare, din care 2 de maximă siguranță. O situație inedită se petrece în 1997 (exact la 10 ani și în același minister) când înființează colecția de artă contemporană la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pretenția că am epuizat toate izvoarele documentare promitem că vom reface, la o nouă ediție, fresca personalităților deosebite. Menționăm câteva date inedite reieșite din documentele vremii: La începutul secolului al XX lea intendentul Spitalului Drăghici a fost Neculai Teodoru, tatăl vestitei actrițe de mai târziu Aglae Pruteanu. Tot în aceeași perioadă, Ion Tănase, tatăl viitorului actor Constantin Tănase, era laborant la unica farmacie din centrul orașului. În timpul primului război mondial când țara era ocupată de germani în proporție de 2/3
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
politic conservator și un om de cultură, scriitor de limbă română și limbă franceză și director general al teatrelor din România. Totodată a fost efor al Eforiei spitalelor civile din București. Mama ei Elena a fost fiica lui Apostol Arsaki vestit medic al Bucureștilor de altă dată, cu studii la Halle în Germania și om politic conservator. A fost consilier al lui Caragea Vodă, ministru și prim ministru pe vremea lui Cuza și senator sub Carol I. A primit o educație
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
rezumat al faptelor vrednice de ținut minte, numit Liber Memorialis, și în capitolul Vl zice că: ,, Cele mai vrednice popoare din Asia sînt: indienii, serii, perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, grecii, italienii, galii și spaniolii. În Libia popoarele cele mai vestite: etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanții, nasamonii și egiptenii”. Textul arată că nebunia iudaică nu o lua
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
indienii, serii, perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, grecii, italienii, galii și spaniolii. În Libia popoarele cele mai vestite: etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanții, nasamonii și egiptenii”. Textul arată că nebunia iudaică nu o lua nimeni în seamă în secolul ll chiar dacă răcneau că este trimisă de Iahwe, autorul nu-i amintește pe ivriții damblagiți de atîtea revelații
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
-i da înainte și apa se ducea. Era nebun Iliuță, da, vorba, era activ? Era." Nu este scutit reputatul istoric nici de exercițiile epigramatice ale lui Caragiale: în Savant, este imaginat că "în savantu-i cap de dascăl" are o "...bibliotecă vestită / Așa plină, că-n zadar / Am dori să mai încapă / Și un bibliotecar." La rîndu-i, Iorga s-a arătat profund dezamăgit de spectacolul jubiliar Povestea neamului unde domnia lui Carol I era înfățișată "printr-o femeie în căruță cu patru
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Sinaia, Gh. Matheescu: patronul îl aproviziona cu icre negre, pastramă, halva; Caragiale îi făcea publicitate în versuri pe care le publica în propriile reviste pe motive de... rafinament artistic descoperit la cel care va ajunge primar al pomenitului oraș: "Filosofu-antic, vestitul Epicur, om rafinat, Iubitor de trai cuminte, De-ar fi trăit și aflat Că-n piața veche-n centru La Sinaia, a deschis Eminentul Matheescu Magazinul Paradis Cu familia în grabă La Sinaia-ar fi venit Și pe tot sezonul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
grotescă a unui balcanic Chimiță, Pena poate fi un nume derivat de la cel al zeiței romane a săracilor și cerșetorilor Penia, Pomponel poate fi o replică decăzută în viciile perversiunii a celebrei dansatoare Rose Pompon din perioada de glorie a vestitului local parizian Bal-Mabille, Papura Jilava ascunde într-o nominalizare aproape denigratoare antipatia lui Mateiu față de Fanny Szeculics, aflată în grațiile curții regale și care a semnat cu pseudonimul Bucura Dumbravă romanele Haiducul și Pandurul. Prenumele plebeian Gore (Gorică) pare a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
aprecierile autorului față de propriile personaje sunt contradictorii: "Uite-i ce drăguți sunt!" versus "Îi urăsc, mă!" În imaginarea celebrului personaj Rică Venturiano, Caragiale a avut în memorie atît experiența ziaristică a lui C. A. Rosetti la ziarul Românul unde "inventează vestitul său limbaj italo-macaronic" cît și propriile sale aventuri de tînăr amorez dezvăluite la persoana a III-a într-o scrisoare către Zarifopol: "Aventura lui Rică V. i s-a întâmplat lui Caragiale însuși. (Mă, Rică sunt eu...!). A fost bătut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Viața și activitatea..., p. 17. footnote>. Apoi, Sfântul Vasile și-a continuat educația în școlile din Cezareea Capadociei, unde l-a cunoscut pe Sfântul Grigorie Teologul, pe urmă în școlile din Constantinopol și, în fine, la Atena. A avut profesori vestiți: pe Libaniu, Proheresiu și Himeriu. A închegat o prietenie vestită cu Sfântul Grigorie de Nazianz. Viața lor studențească e model pentru teologii de totdeauna. Cunoșteau doar două drumuri: al școlii și al Bisericii. În Atena de aur, pentru colegii lui
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
diriez deux femmes" (Physiologie de la toilette). 396 În realitate, Worth inventatorul defileurilor, al manechinelor, al țesăturilor lucioase și al ornamentelor grațioase care personalizează toaletă. Creațiile sale feerice și facturile importante care le însoțesc sunt celebre prin aroganță lor. Cele mai vestite Pariziene fac coadă în anticamera să. Mai mult decât orice poet sau pictor, Charles Worth, stilist renumit din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, reușește să creeze aură modei și să o promoveze la rang de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la rebut, deoarece spectatorul sovietic a crescut, cerințele și nevoile sale culturale s-au mărit. [...] Talentații actori sovietici au creat o întreagă galerie de figuri ale minunaților noștri contemporani. Oțelarul fruntaș și modesta învățătoare de la țară, curajosul aviator sovietic și vestitul savant patriot, colhoznicii din Cuban și tinerii eroi din Crasnodon, înfățișați veridic pe ecran, au devenit prietenii noștri, întipărindu-ni-se în minte pentru mulți ani. Spre cinematografia sovietică - cea mai înaintată și cu cel mai înaintat nivel ideologic - își
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și unității. Încă din debutul analizei sale istorice a Românilor sub Mihai Viteazul, Bălcescu își propune să arate permanența, intensitatea, sacrificiile și vitejia presupuse de "acele lupte uriașe pentru libertatea și unitatea națională, cu care Românii, sub povața celui mai vestit și mai mare din Voievozii lor, încheiară veacul al XVI-lea" (Bălcescu, 1894, p. 52) [1851]. Dezideratul unității neamului și spațiului românești, al cărei simbol suprem este Mihai Viteazul, este proiectat adânc în trecut, ajungând până în secolul al XIV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]