8,307 matches
-
era destul de consolidat la Pomponești, din nefericire pe un spațiu îngust. Firește, în casa lui Pomponescu veneau miniștri, deputați, intelectuali, însă intrau pentru notorietatea lui Pomponescu, nu din obligații intime. Lucrul se constata îndată ce Pomponescu ieșea din minister, când frecvența vizitatorilor scădea. Pe Pomponescu nu-l interesau vizitatorii din anticameră, oricât de importanți, ci familiarii permanenți, aceia care nu pot să denunțe legăturile. Ar fi vrut să aibă "rude" așa cum avea Gaittany, iar în sferă burgheză, Conțescu. În sentimentul lui pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe un spațiu îngust. Firește, în casa lui Pomponescu veneau miniștri, deputați, intelectuali, însă intrau pentru notorietatea lui Pomponescu, nu din obligații intime. Lucrul se constata îndată ce Pomponescu ieșea din minister, când frecvența vizitatorilor scădea. Pe Pomponescu nu-l interesau vizitatorii din anticameră, oricât de importanți, ci familiarii permanenți, aceia care nu pot să denunțe legăturile. Ar fi vrut să aibă "rude" așa cum avea Gaittany, iar în sferă burgheză, Conțescu. În sentimentul lui pentru Ioana intra mult din această apetiție. Oricât
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cavourilor și supraveghea aprovizionarea lor cu armament, instruind elementele capabile să opereze în acel spațiu. În fiecare cavou erau suficiente lămpi electrice de buzunar cu baterii de schimb. În general, depozitele fuseseră, cu câteva excepții, ascunse în cripte, încît un vizitator, grăbit întotdeauna în aceste locuri, n-ar fi bănuit nimic. Atâta material nu putuse intra în cimitir fără complicitatea unor paznici, oricâte subterfugii s-ar fi folosit (sicrie, căruțe cu ghivece de flori). Mai degrabă astfel de transporturi se făceau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
onorurile în lipsa soțului. . - E frumos asta, Jean, să dezertezi chiar azi? . - M-am plimbat la șosea, mărturisi Pomponescu. În maniera sa intra o poză ce-i devenise familiară, poza "simplității". Ceru voie să se așeze pe o canapea între alți vizitatori, printre care nu lipseau Gulimănescu, Hagienuș, Suflețel și Gonzalv Ionescu. Acesta din urmă încercă să strecoare o suplică sub formă de compliment: - Sperăm, domnule ministru, că prin venirea dumnea-voastră se vor încuraja elementele tinere. Pomponescu îl privi cu bunăvoință, însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tratative după termen. Sultana (care până atunci nu apărea în cercul prietenilor lui Saferian) intră în relații cu Gaittany și începu să înjghebe la Casa de Artă expoziții retrospective de interioare, pe care apoi le vindea, după ce la entuziasmul vreunui vizitator Gaittany se oferea să se intereseze dacă nu cumva împrumutătoarea mobilierului nu e dispusă a-l vinde. Câteva cadouri răsplăti concursul lui Gaittany. Sultana trimise pe Expertul acasă la Hagienuș, unde acela găsi prin odaie, săli și pivniță fragmente surprinzătoare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sus, înfiorat. . - Militar? . - Nu, un domn civil. . - Cum e la față, gras, slab? . - E scund și gras, un domn mai în vârstă. - Cum îl cheamă, n-ai întrebat? Spune-i că nu știi dacădoctorul permite, întreabă mai întîi de nume. Vizitatorul nu era altul decât Hagienuș. - Ce faci, domnule Suflețel, nu te mai scoli din pat? Ce Dumnezeu tânjești așa? Suflețel răspundea printr-o întrebare: . - Ce se aude cu procesul? . - I-a condamnat la moarte, pe dumnezeul meu! Când auzi acest
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se emoționa de copii, îi trata cu prăjituri și bomboane și se arăta foarte mulțumită în prezența lor. În fond, însă, Erminia avea putința să elimine orice tratative și să întoarcă astfel conversația încît ea să cadă numai asupra micilor vizitatori. - Văd, dragă domnișoară, zise de pildă Gonzalv, că copiii țin foarte mult la dumneata. - Și eu la ei! mărturisi Erminia. Copiii țin la celibatari. . - N-ar fi mai bine atunci să luăm o hotărâre cu privire laceea ce am vorbit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și Erminia aveau amândoi obsesia de a ține parchetul bine lustruit. Când aveau covoare mai multe, preocuparea era mai moderată. Acum, că parchetele erau goale, panica era în raport direct cu suprafața. Hergot zărea petele de praf lăsate de ghetele vizitatorilor și suferea vizibil. Conformitatea lui de caracter cu Erminia era așa de mare, încît nu mai trebuia să atragă atenția prin cuvinte sorei sale. Îi arăta numai mutește cu degetul locurile maculate, și atunci Erminia venea repede cu o flanelă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în dumneata; ai merita o situație mai bună decât aceea de conferențiar, după umila mea părere ai putea fi chiar agregat, poate chiar profesor. Și Conțescu sublinie cu intenție pe chiar și pe poate chiar, iar la ieșire, conducând pe vizitator, recidivă: - Repet: meriți să fii chiar agregat! Atât de mult ținea Conțescu la calitatea lui de profesor plin. Newton și Laplace n-ar fi inspirat geografului nostru o stimă mai mare fără titlurile cuvenite. Gonzalv cunoștea toate aceste mizerii și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
El era un om care nu putea nici să mănânce liniștit la masă dacă nu-l aștepta cineva în sala pentru musafiri. Oricât era de mizantrop, ex-ministrul nu se putea dispensa de oameni și era intrigat chiar când numai media vizitatorilor scădea. De la obișnuiții casei afla ce se petrece în lume, se G. Călinescu documenta fără a fi nevoit să intre în cafenele. Căci Pomponescu mergea la restaurante, la anume reuniuni, ca acelea ale lui Saferian, niciodată la cafenea. Nu-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suna servitoarea și întreba dacă ușa e deschisă, întrucît a auzit zgomot de pași. l se răspundea că nu fusese nimeni. Câteodată deschidea singur ușa de la birou și privea în anticameră, unde avea aproape întotdeauna neplăcerea să nu găsească nici un vizitator. Madam Pomponescu propuse, din motive de economie, să nu se mai încălzească vasta sală de primire, însă Pomponescu respinse ideea, deoarece, credea el, după un timp de zăpăceală lucrurile își vor lua aspectul lor normal. Ca să fie sigur că n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca și plafonul, schema ei geometrică în forma unui grătar de linii. De altfel mijlocul fusese acoperit cu covoare. Mobilele nu umpleau interiorul, ci ședeau ca niște ornamente de sine stătătoare, în grupuri. Dar detaliul esențial care producea impresie asupra vizitatorului era un vitraliu, care se întindea de la ușa exterioară de intrare a casei (făcută din fier și sticlă mată și părând relativ scundă) și până sub acoperiș, constituind astfel un perete translucid al scării de piatră și al vestibulului ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sistemul nervos nu e de sine stătător și nu poate să biruie mizeria fiziologică. Într-o zi Conțescu începu să strănute. Ai casei îi urară noroc, adevărul este că umbla o gripă destul de gravă, din cauza temperaturii prea ridicate și oscilante. Vizitatorii care se perindau prin camera sa îi aduseseră microbul. Conțescu începu să simtă o mare oboseală în membre, se plânse de dureri intercostale și la încheieturi și făcu o febră și mai acuzată. Cu mare greutate fenomenele pur gripale fură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
discret la preparative în eventualitatea decesului. Nepoata, de pildă, mai sărăcuță, își acomodă o rochie neagră și o împodobi clandestin cu crep. Unul dintre nepoți, publicist, redactă în linii sumare necrologul lui Conțescu, urmat de o bibliografie minimă a lucrărilor. Vizitatorii nu mai intrau în dormitorul bolnavului, care zăcea inconștient, vegheat de către o singură persoană, ci se adunau în sufrageria de alături. Acolo, după ce se informau pe scurt asupra stării muribundului, ședeau de vorbă despre cele mai variate subiecte, chiar și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să necesite aplicarea unui corset de ghips. Hergot trăsese pe tăcute de picior, fără a mai aștepta alte consultații, și osul își reluase la timp locul originar, lăsând numai o regiune inflamată și dureroasă. Bolnavul era privit și salutat de vizitatori și răspundea din privire. Lângă el ținea cu mâna dosarul cu rețete și analize. - Cum te mai simți? Îl întrebă Hagienuș. Conțescu făcu din cap o mișcare, comentată și de un semn cu mâna, în sensul: "Nu sunt bine, dar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și dorite, la prima vedere și la primul impuls). Acest tip de cultură organizațională se mai caracterizează și prin alte elemente, precum: • spațiul este organizat astfel încât să ajute angajații să-și facă treaba eficient; • spațiile nu sunt organizate pentru "șuete"; vizitatorii neinvitați tind să fie goniți dacă cineva este ocupat; • rămâne foarte puțin spațiu nefolosit. Pereții birourilor sunt decorați cu premii, diplome și trofee; • de obicei, comunicarea este scurtă, directă și focalizată pe probleme de muncă. Conflictele se rezolvă prin confruntări
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin măsurarea calității sale pe baza extensiei sociale. Expozițiile: un exemplu de mobilizare greoaie Marile expoziții necesită bugete tot mai astronomice. Totul a început în 1992, când Reuniunea Muzeelor Naționale (RMN) a lansat o serie cu Toulouse-Lautrec (700 000 de vizitatori), apoi Cézanne, la Grand Palais (22 de milioane de franci, o parte fiind finanțată prin mecenat). Posturile bugetare (care trimit la colective) se împart astfel: 30 % pentru asigurări, 25 % pentru transporturi, 25 % pentru serviciul de pază, 15 % pentru scenografie și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
joc, cel puțin de a recupera sumele de pornire. Strategia de marketing și comunicare devine sofisticată. Obiectivul este de a extinde la maximum evenimentul, dezvoltând produse cu valoare adăugată mare și vân-zându-le. Expoziția Barnes a atras peste un milion de vizitatori și a permis vânzarea a 17 000 de cataloage și a 11 000 de casete video. Există totodată un parteneriat cu anumite reviste (Télérama, Beaux Arts, Connaissance des Arts), care publică numere speciale cu ocazia marilor expoziții. • Colective întregi sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a fost nevoie de crearea unei legi (Legea Tasca din 2002) pentru a incita muzeele să se preocupe mai mult de această problemă: de acum, eticheta de "muzeu național" va fi atribuită instituțiilor care-și vor manifesta interesul practic față de vizitatorii colecțiilor. În realitate, puține sunt muzeele care le acordă o atenție aprofundată. Dacă nu luăm în considerare cele câteva mari instituții pariziene (Louvre, Orsay, Cité des Sciences, Grande Galérie de l'évolution), structurile mai mici nu investesc pentru a-și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bazată pe comparații referitoare la modul în care instituțiile își tratează publicul (Donnat și Octobre, 2001). O excepție: Muzeul de Artă și Istorie a Iudaismului Încă de la deschiderea sa pentru public, în 1998, MAHJ* a mizat pe cunoașterea aprofundată a vizitatorilor săi. Atitudinea este una originală printre instituțiile din categoria aceasta (100 000 de vizitatori pe an). Motivațiile echipei directoare sunt multiple: să știe cine sunt vizitatorii din punct de vedere socio-demografic (origine geografică, mediu social, vârstă, sex); să contureze legăturile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Octobre, 2001). O excepție: Muzeul de Artă și Istorie a Iudaismului Încă de la deschiderea sa pentru public, în 1998, MAHJ* a mizat pe cunoașterea aprofundată a vizitatorilor săi. Atitudinea este una originală printre instituțiile din categoria aceasta (100 000 de vizitatori pe an). Motivațiile echipei directoare sunt multiple: să știe cine sunt vizitatorii din punct de vedere socio-demografic (origine geografică, mediu social, vârstă, sex); să contureze legăturile pe care aceștia le stabilesc cu muzeul prin intermediul identităților lor religioasă, culturală, civică, al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de la deschiderea sa pentru public, în 1998, MAHJ* a mizat pe cunoașterea aprofundată a vizitatorilor săi. Atitudinea este una originală printre instituțiile din categoria aceasta (100 000 de vizitatori pe an). Motivațiile echipei directoare sunt multiple: să știe cine sunt vizitatorii din punct de vedere socio-demografic (origine geografică, mediu social, vârstă, sex); să contureze legăturile pe care aceștia le stabilesc cu muzeul prin intermediul identităților lor religioasă, culturală, civică, al cunoștințelor și al sociabilității lor; să determine raportarea lor practică și fizică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
raportarea lor practică și fizică la instituție, modul cum utilizează dispozitivele de mediere, parcursul. Să evalueze astfel funcționarea scenografiei (instalată temporar sau nu); să furnizeze organizatorilor un instrument de analiză a efectelor expoziției la nivelul reprezentărilor și să faciliteze accesul vizitatorilor la expoziții. Puse în balanță cu rezultatele evidente pe care le produc, mijloacele folosite sunt relativ modeste. De la deschiderea muzeului, o persoană angajată cu jumătate de normă, cu pregătire în domeniul muzeologiei, se ocupă de studierea publicului (buget: 15 000
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intervenții în medii profesionale) sau sensibile (ateliere) fac parte din această ofertă. • Muzeologia Este o formă specifică de interes față de publicuri, situată la frontiera dintre comunicare, științele educației, istorie și sociologie. Această știință recent apărută (anii 1930) contribuie la înregistrarea vizitatorilor la expoziții, la evaluarea dispozitivelor și la extragerea interpretărilor (cf. Paul Rasse, Les Musées à la lumière de l'espace public, L'Harmattan, Paris, 1999). Ea încearcă în principal să favorizeze "accesul" la obiectele și discursurile prezentate, ameliorând tehnicile de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să măsoare emoțiile, senzațiile. Se pot filma, înregistra și studia fenomene de consens, compromis, conflict; • observația in situ, care se apropie de etnografia clasică, este realizată prin urmărirea parcursului expozițiilor. Se ajunge la tipologii stabilite în funcție de statistica deplasărilor și atitudinilor vizitatorilor (Véron și Levasseur, 1983; Passeron și Pedler, 1991). Ea permite considerarea practicilor ca moduri de angajare a corpurilor (Hennion, 2000; Bessy și Chateauraynaud, 1995); • observația participantă. Este puțin dezvoltată. Unii sociologi tind totuși să descrie "din interior" dragostea de artă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]