3,815 matches
-
de mituri a momentului, el deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel de oportuniști sau negativiști dăunători și primejdioși. Oportuniști când, sub veghea unicului
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
de Vega, Calderón, Grillparzer, Ibsen, în materie de exegeză contribuția rămânând modestă. O replică la studiul lui Ibrăileanu din 1916 se vrea Poetul Brătescu-Voinești (1921). Dimensiunea acestuia contrastează atât cu cota valorică a scriitorului, cât și cu modicitatea propozițiilor critice vrednice de reținut. Izbutită ca monografie, prin descrierea exactă a operei cercetate, cartea validează o singură observație structurantă, dar una la îndemâna oricui, aceea că „poetul îmbrățișează tot ce, fiind ales și nobil, suferă și e ursit înfrângerii” și că, în consecință
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
și mi-au pus la cale / alunecarea-n zori.” De aici un continuu dialog cu Providența: „În mâna ta voi sta și nu voi ști/ Decât să-mi șterg la colțurile gurii / spuma roșcată, rana îndoită / de care spui că vrednic sunt, și sunt”, întocmai ca în Cartea lui Iov. Aceeași viziune a cosmosului în decădere și descompunere, în volumele Cele ce sunt (1974) și Versuri (1982). O atmosferă similară domină romanele Martorii (1968) și Cartea fiilor (1970), în care narațiunea
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
epic e mai degrabă static, se constituie ca o frescă (parțială) a societății românești din ajunul celui de-al doilea război mondial. Punctul forte îl formează descrierile de medii, de străzi, clădiri, mobilier (de exemplu, salonul lui Saferian), învederând un vrednic urmaș al lui Balzac, și mai ales portretul, gen în care C. excelase dintotdeauna. De astă dată însă portretul este șarjat până la caricatură. Mai toate personajele, în afară de majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt conformiști ca
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
cu mâna și cu capul lui. (10) Năravul din timp luat e ușor de vindecat. (10) Năravul din fire n-are lecuire. (11) Ruda la nevoie se cunoaște (= te ajută). (11) Ruda te pizmuiește mai mult ca străinul. (12) Omul vrednic se cunoaște după viță, ca pomul după sămânță. (12) Pomul se cunoaște după roade, iar omul după fapte (13) Fă-te frate cu dracul până treci puntea. (13) Dracului nu-i da nici un deget, că-ți ia mâna toată. (14
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
s-au apucat, sau la cap a scoate nu va putea, sau, de va putea, peste puțină vréme și lucrul să va strica și, în loc de laudă, asupră-și ură și hulă de la mulți va lua (că o mie de lucruri vrednice deabiia lauda dobândesc, iară numai unul scârnav în veci nespălată cinstei și numelui grozavă aduce pată). Carea prea târdziu sau nici odânăoară din gurile năroadelor și din șoptele gloatelor a o scoate nu va putea (căci din fire muritorilor aceasta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să nu cumva iasă, i-am șiruit, pre Ciacal în numărul jigăniilor nu-l numim, pre Căprioara sălbatecă ca cum duh viețuitoriu n-ar avea o socotim. Au nu sint acestea toate mai mult decât liliecii, au nu sint mai vrednice decât muștele? (Ce ochiul mândriii pe leu șoarece vădzind, mai pre urmă pre șoarece leu simpte.) De ieste dară la cineva începutul cu socoteala sfârșitului și sfârșitul cu chiteala începutului împreunată, dintr-aceste mai sus pomenite culeagă. Mă rog, lucrurilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îndemnărilor neprietinești nu te uita, ce până mâni de aicea slobod mă lasă, că până în dzuă veri binele, veri răul carile mi s-a tâmpla supt titulul numelui tău va rămânea. Iară de mâine încolea, nici răul să-mi faci vrednic vii fi, nici bine a-mi face de vii vrea prin mână îți va vini. Căci sau dulăii gonași chipul fortunii îmi vor muta, sau eu a lor nevoință voi strămuta (că de multe ori noaptea fată și dzua ține
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autonom, emancipat de interesul etnografic. El nu mai vinde doar documente istorice, ci și "flori de poezie", adică literatură în stare pură: "Aceste cântice au îndoitul merit de a cuprinde în sânul lor și notițe istorice, și flori de poezie vrednice de a atrage admirarea noastră"37. Putem vedea această schimbare de perspectivă urmărind felul în care cei doi autori susțin aprecierile estetice. În momentul în care se pune problema evaluării folclorului, Russo devine precaut, evitând afirmațiile tranșante. Sigur, poeziile populare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poată într-însa face verșuri cu dulceața carea se află în verșurile cele italienești? Eu nu vreau a hotărî, ci tăcând genia și plecarea cea mare a românilor spre a face verșuri, carea și pruncii mai tineri, despre lucrurile cele vrednice de luare aminte, ce cu neprevedere se întâmplă, deosebite verșuri cu lesnire scornind și cântând o adeverează", în V. Aaron et alii, Scrieri literare inedite (1820-1845), ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981, p. 18
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că am făcut seminarul "Veniamin Costachi", aș fi fost altfel. Ce fel de preoți sunt ăștia, domnule? Tu îmi distrugi mie bisericile și eu stau în parlament, în prezidiu? Tu razi bisericile din București și tu, preot, cânți foștilor comuniști Vrednic este? C. I.: Care a fost cea mai dureroasă experiență avută în detenție? D. B.: Foamea permanentă a fost cea mai dureroasă. Foamea m-a omorât aproape. Dacă nu eram tânăr... Nu mi-o puteam scoate din cap, te îmbolnăveai psihic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că Domnul are alt gând; și hotărăsc pe cel pârât sau a fi slobod sau îl judecă a fi vinovat. După ce s-au auzit gândurile tuturor, cunoscând pe unul a fi vinovat, întreabă Domnul pe Mitropolit de ce pedeapsă este acela vrednic după pravilele cele politicești și cele bisericești; iar Mitropolitul arată întâi hotărârea pravilelor și după aceea pune înainte mila Domnească, căreia nu poate judecata să-i pună hotar și făcând și boierii asemenea, pe urmă arată și Domnul gândul său
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
odoarele bisericii Slatina pentru a bate monedă și a-și plăti ostașii. Sobieschi, în drum spre Neamț a asediat mânăstirea, furând clopotele de bronz pentru tunuri, iar Ion Vodă cel Cumplit îl va îngropa de viu pe starețul Iacob cel Vrednic, pentru a afla unde e ascuns tezaurul, în timp ce turcii, la 1821, vor incendia chiliile călugărești, căutând să se răzbune pe Iordache Olimpiotul și alți conducători ai Eteriei... Astăzi cântecele celor 7 clopote din turla mânăstirii care răspândesc sonoritățile alămitelor, repetând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Comis al doilea... apoi m-a făcut vătav de copii etc. etc." Slujba copilăriei de casă stătea în a da dulceți la mosafiri, a aprinde ciubucile și narghiulelele; tinerii copii erau neteziți pe cap de boerii divaniți și câte scene vrednice de amintit nu s-ar fi petrecut în viața de copil de casă la diferiții noștri boeri, dar despre care istoria tace. - „Frumos băiat, e copilul d-tale de casă, a cui ficior este, Jupân logofete? - A boerului V. Cogălniceanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Praga (ales și el membru onorariu al Academiei Române la 7 iunie 1919). Mă simt oarecum îndreptățit s-o fac, de vreme ce în cei 4 ani din urmă am putut să constat râvna cea din cale afară de mare cu care acest vrednic bărbat s-a apucat de studiul limbii române. Și apoi lui nu i s-a părut de ajuns s-o stăpânească așa după cum se întrebuințează în vorbirea de toate zilele, nu, ci dorința lui cea mai fierbinte era chiar de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor, ci toți la mănăstire să șadă", dar să-și „păzească ruga, nu să fie văcari, au prisăcari, au păcurari, și alte ca acestea". Egumenii să fie aleși „cu scrisoare de la călugării mănăstirii", iar când nu se va afla „omu vrednic din mănăstirea lor, atunci să aleagă de aiurea". Egumenul fără cale (har, probabil), să nu se schimbe, ci să fie până la moartea sa. Se înțelege și din cele de mai sus, dar o spun expres și documentele ori cercetările, că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
voința Domniei a se lăsa de obiceiurile cele rele"; - Domnul dorea ca „atât preoții cât și norodul să-și schimbe conduita", iar ispravnicii să vegheze la aceasta; - ispravnicii erau îndatorați „a da tot concursul lor" Episcopilor de a pune protopopi vrednici care să fie trimiși la sate și în târguri să îndrume bisericile eparhiei, „să cerceteze abuzurile și să le îndrepteze": „Deci și dumneata, aflându-te dregătorul acelui ținut, să dai ajutorul ce va avea trebuință omul Arhiereului"... - pentru că preoțimea era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
civilă să-i vină în ajutor, că „dând cu îndărătnicia lor pildă rea și celorlalți" trebuiau să se „înfrâneze și să se îndrepte"; - ispravnicii să fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală a preoțimii de a fi ospitalieră, să nu fie abuzată de autorități slujbașii domnești și amploaiații ispravnicilorcare pretindeau „ca preoții să-i găzduiască în timpul petrecerii lor pe acolo": „dumneta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin ea nu aducea atingere averilor mănăstirești, care rămân „a se ocârmui de soborul lor", duce la demisia mitropolitului Veniamin Costachi. Retragerea lui din arhipăstoria Moldovei la 26 ianuarie 1843 pune „în mare mișcare populația lașului, deprinsă a vedea în vrednicul mitropolit un adevărat părinte sufletesc al norodului". Pentru a preîntâmpina o tulburare printre credincioși, domnul s-a îngrijit „ca mitropolitul să plece noaptea din oraș, spre mănăstirea Slatina, unde după 4 ani are să-i fie și sfârșitul zilelor". Întorcându-ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răspunzători în locul lui". De aceea alegerea se făcea în prezența ispravnicului și a unui boier ținutual, ales de Departament care privegheau alegerea, ca să se facă „cu cinste și vrednicie" .Alegerea privighetorului se făcea pe trei ani, iar dacă alesul era vrednic, putea fi reales, repetându-se „orânduiala pomenită". Leafa privighetorului făcându-se de la vistierie i se interzicea orice avantaj de la săteni atât pentru sine, oamenii lui, vitele sale, inclusiv trăsura pentru transport, mită ori danie nemeritată, inclusiv pentru ispravnic și oamenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Jomir ca primar și Z. Giurcăneanu, Oreste Daniel și Petrovinu Dobrenu în calitate de consilieri, salutau sosirea Alteței Sale Principele Carol pe pământul României. Dând valoare datelor de la 1877/1878, la 1 ianuarie 1913, Carol, prin Înaltul ordin de zi, adresat ostașilor, „vrednici fii și urmași ai eroilor care, la Plevna, la Rahova și la Vidin, cu sângele lor, reînviaseră renumele românesc", le spunea: „În amintirea luptelor glorioase din acele vremi de veșnică amintire, Măria Sa Împăratul Rusiei a binevoit a-Mi remite, prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceilalți cu proaspăta lui opulență, din partea musafirului că nu s-a conformat codurilor de ospitalitate și nu a consonat cu autosatisfacția gazdei. Un "joc" cu mândrii rănite! Variațiuni uliseene "Zeus se milostivește de cei ce se roagă și de oaspeții vrednici de cinstire". Odiseea, 9.270-27120 Aventura ospitalității occidentale își are cartea fondatoare și exemplară: Odissea, care relatează aventurile întoarcerii lui Ulise în țara sa. Și de cele mai multe ori aventurile încercatului călător sunt probe de ospitalitate, numeroase povestiri de scene de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bun venit constă într-un picior de bou, partea cea mai rea, și care nu-i este servit ci aruncat pentru a-l lovi). Penelopa îi spune că nu mai este nimeni în palat care să "primească cu cinste oaspeții vrednici și să-i trimită pe la vetrele lor" (19.316) 4*, p. 93 II. Toate aceste transgresiuni sunt detaliat descrise în sensul lor parodic. Pretendenții, care nu se tem de indignarea legitimă a oamenilor, nici de pedeapsa zeilor, ("umblați după nevastă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
popor încă incult, există pe lângă însușirile cele bune și un instinct primitiv, teluric, brutal, pe care toți oamenii de bine și toate dispozițiile salutare caută săl ție în ascuns, să nui permită ieșirea la lumina zilei, de care nu este vrednic. În acest instinct se concentrează relele naturei omenești: lenea, injustiția, invidia contra celui mai bun și cruzimea sângeroasă. Să nu ne atingem, să nu ne dezlegăm acest instinct animal! Secole nu sunt de ajuns pentru al înfrâna și a readuce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluțiune socială care în Franța a fost, la noi na fost încă. Am făcut strane în biserica naționalității noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, leau umplut caraghioșii și haimanelele, oamenii a căror muncă și inteli gență nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea in te lectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că nau
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]