3,801 matches
-
foarte multe relații la Paris, să știi. —Așa zice toată lumea, am răspuns, cu oarecare răceală. — Sper că nu va trebui să dau zor Înapoi acolo, oftă Hunter. Auzi, dacă trebuie să merg, m-aș putea revanșa făcând din asta un weekend foarte lung Împreună cu tine? — Da, iubitule, sigur că da, am spus. Ar fi fost, eram sigură de asta. M-am scuturat de senzația de ușoară nervozitate. Nu aveam absolut nici un motiv să-mi fac griji, mi-am spus. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
am de gând să aflu cine este misteriosul G. Monterey. În ciuda hurducăielilor provocate de mașină, am reușit să tastez GOOGLE la BlackBerry și apoi numele G. Monterey. —Ce-ar fi să mergem la Moscova să dăm de el, În primul weekend din noiembrie? E un meci de polo pe zăpadă. O să fie distractiv. Ideea lui Lauren mă ispitea. Auzisem că Moscova Însemna distracție nebună și că toți cei din lumea modei făceau afaceri grozave acolo. Poate că aș fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de la Pastis, intrarea de la magazinul Marc Jacobs de pe Bleeker Street și treptele din piatră din fața propriilor case din oraș de pe 9th Street, seamănă cu un mic paradis Manhattan. Nu e de mirare că, mai nou, este plin de turiști În weekend. Vizitatorii din afara orașului stau pur și simplu pe acolo, cu gurile căscate, holbându-se la albul orbitor al dinților Nevestelor Superbe din West Village, la părul lor minunat, care este Întotdeauna strălucitor și se mișcă Înainte și Înapoi cu regularitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
300 $! Într-o cameră de hotel! Într-unul dintre cele mai sexy hoteluri din Londra! Simțeam cum intru În panică: am verificat din nou data, storcându-mi creierii. 17 septembrie. Cu două săptămâni Înainte de petrecerea de divorț. Fusese În Acel Weekend, eram sigură de asta, atunci când fusese imposibil de dat de urma lui Hunter la Paris. Phoebe Îl văzuse la Londra. Hunter mă mințise În față și, mai rău, dăduse vina pe cineva nevinovat, pe creierul rarefiat al unei femei Însărcinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
unul singur, de ajung să le confund. Nu vreau să-ți faci tu griji, scumpa mea, spuse luându-mi mâna și sărutând-o. Cum poate Londra să se confunde cu Parisul, nu pricep. Dar tu ce căutai la Londra În weekend, de fapt? am Întrebat pusă pe harță. — Cred că era... Hunter făcu o pauză de gândire, ca și cum era ușor confuz. Până la urmă, spuse: —... atunci a fost. O Întâlnire de ultim moment cu distribuitorii din Marea Britanie. Îmi pare rău, sigur oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Of, Sylvie, zău așa. Știi bine că sunt tot timpul În alt hotel. Nu mai fi absurdă și hai să ne culcăm. Acum devenea el nervos. Nu sunt absurdă! Mă Întreb pe bună dreptate ce făcea soțul meu Într-un weekend Într-unul dintre cele mai sexy hoteluri din Londra... —Sylvie, Încetează. Nici măcar nu am de gând să Învrednicesc asta cu un răspuns. —Dar... — Gata, nici un cuvânt. Acum vrei doar să te cerți fără motiv. Ți-am explicat. Asta e tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și pe urmă ne Întoarcem Împreună Înapoi la New York. L-am sărutat pe Hunter și m-am băgat sub plapumă ca să fiu mai aproape de el. Brusc, mi-a venit o idee. — Știi ce, cred că se va nimeri chiar Înainte de weekendul În care Lauren merge la Moscova. Mă tot bate la cap să merg cu ea. Poate mă duc să mă Întâlnesc cu ea acolo, când mergi tu la Frankfurt, i-am spus. Aș putea să fac niște afaceri mărunte pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În afară de asta, nimic. —Să nu ai niciodată Încredere Într-un bărbat care este mereu plecat În călătorii de afaceri. Bărbații nu muncesc totuși chiar atât de mult, susține Marci. Pariez că Hunter nu este Întotdeauna În călătorie de afaceri. În weekend-uri și În fiecare noapte. — Nu, am replicat, cu o tresărire de compasiune. Dar, Marci, ia ascultă la mine, tu ești Încă măritată cu el și, indiferent de ceea ce se Întâmplă, trebuie să te gândești și la o reconciliere. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ceva atât de frumos. Hunter și cu mine am privit În sus, jenați. Sophia D’Arlan stătea În fața noastră, cu un zâmbet orbitor pe chip. Pletele ca mahonul erau lăsate În valuri libere și era Îmbrăcată foarte rive gauche au weekend 1 cu pantaloni lungi din lână bleumarin, pantofi cu botul ascuțit, cu talpa dreaptă, o jachetă din piele și o eșarfă Îngustă care-i ajungea până aproape de genunchi. Arăta ca Lou Doillon 1 În ziua ei liberă. Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
două sunteți singurele persoane respectabile din locul ăsta. Toți ceilalți au câte șase gărzi de corp. Gerski, care s-a dovedit a fi el Însuși Însoțit de numeroase gărzi de corp, urma să ne aibă În grija lui În acel weekend. De multă vreme partener de afaceri cu tatăl lui Lauren, Gerski era un siberian de cincizeci și opt de ani care Îi făcuse cunoștință domnului Blount cu beneficiile financiare ale fabricilor rusești de crutoane. Gerski superviza toate interesele domnului Blount
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
am zis, cu mânie: Marci mi-a spus că e un secret cunoscut de toată lumea că tu și Sophia aveți o aventură. Urmă o tăcere provocată de șoc. —Ce? — Adevărul este că tu ai fost cu Sophia la Londra În weekendul ăla. Ai dus-o la magazinul acela de bijuterii. Ea i-a povestit lui Marci - și la jumătate din New York, se pare. Iar pe urmă, am văzut-o eu la Megève purtând colierul meu. Nu pot să cred că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tu? — Pentru că, draga mea, eram acolo. Eram cu toții la Londra, stăteam la Blakes... —Dar, Milton! l-am Întrerupt eu supărată, de ce nu mi-ai spus și mie? Țin minte că te-am Întrebat anume dacă Îl văzuseși pe Hunter În weekendul acela când nu am putut să dau de el, iar tu mi-ai spus că nu. Milton se ridică de pe sofa Într-un foșnet de haine roșii. Se așeză În capul oaselor și se aplecă deasupra mea, cu un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
când ajung la punctul din povestire în care am făcut cunoștință cu domnul Belea, o să vă relatez pe larg ce s-a petrecut. Acum însă e abia vineri după-amiază și la rând vin alte treburi, mai importante. Stă să înceapă weekendul și, la mai puțin de treizeci de ore după ce eu și Tom am plecat de la Cosmic Diner, stăteam în același restaurant împreună cu Harry Brightman, mâncând de seară, bând vin și luptându-ne cu misterele universului. O seară cu mâncare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
el în fața unei clădiri din West Village și l-am adus acasă cu mine. De-acum, aproape că l-am adoptat. Slujba îl ajută să-și plătească chiria, dar e și unul dintre cei mai buni travestiți din oraș. În weekenduri lucrează sub numele de Tina Hott. E un artist fabulos, Nathan. Ar trebui s-i vezi o dată numărul. NATHAN: Și ce interes are să plece din oraș? HARRY: În primul rând, mă iubește. Și pentru că e seropozitiv și înnebunit de frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dacă te înșeli - și știu sigur că te înșeli - atunci am să te invit din nou la cină, ca să bei pentru succesul meu. O bătaie în ușă Sâmbăta și duminica, Tom dormea până târziu. Magazinul lui Harry era deschis în weekenduri, dar Tom nu trebuia să se ducă la slujbă și, dat fiind că în zilele alea nu era școală, sculatul devreme ar fi fost fără sens. Nu ar fi găsit-o pe M.F.P. pe treptele casei, așteptând autobuzul să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
bine de treizeci de ani, cred. A fost contabil în Springfield, Massachusetts. Prin șai’ș’opt sau șai’ș’nouă, el și nevastă-sa, Peg, au cumpărat casa mare și albă de pe deal și, după aia, au venit aici în weekenduri, în vacanțele de vară sau de Crăciun, ori de câte ori au putut. Visul lor era să facă din casă un han și să se mute definitiv aici după ce avea să se pensioneze Stanley. Și-așa, acum patru ani, Stanley renunță la slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Stanley renunță la slujba de contabil, el și Peg își vând casa din Springfield și se mută amândoi aici, ca să deschidă Chowder Inn. N-o să uit în viața mea cât au muncit în primăvara aia, prima, ca să fie gata în weekendul de Ziua Eroilor. Totul merge ca pe roate. Lustruiesc la casa aia până lucește ca un pahar. Angajează un bucătar și două cameriste și pe urmă, chiar când să facă primele rezervări, Peg face o comoție cerebrală și moare. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
întregime. În după-amiaza ceremoniei - duminică, 11 iunie -, am lăsat-o pe Lucy cu o bonă și am plecat pe jos spre parc împreună cu Tom, care ducea cutia de metal într-o sacoșă verde, cu însemnele anticariatului pe ea. De când începuse weekendul, vremea fusese oribilă, un val înăbușitor, opresiv, de temperaturi de treizeci și cinci de grade și lumină orbitoare, iar duminică a fost cea mai rea dintre toate zilele, unul dintre momentele acelea aproape nerespirabile, când New Yorkul devine un avanpost al junglei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
era aproape total împotriva cititului, în timp ce eu evitam orice efort fizic, străduindu-mă să ating imobilitatea ca pe idealul unui trai bun. Pentru Joyce, mișcarea fizică era mai mult decât o datorie, era o plăcere, iar activitatea ei preferată în weekend era să se trezească duminica la ora șase și să se plimbe cu bicicleta prin Prospect Park. Ea încă mai lucra, eu mă pensionasem. Ea era o fire optimisă, eu eram un cinic. Ea avusese o căsnicie fericită, iar căsnicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Asta nu-ți pot spune eu. De care vrei tu. — Dar îmi place cum merg lucrurile. Ce zici de muzică? Nu te tentează să te întorci la ea? — Uneori. Dar nu mai vreau carieră. Nu mă deranjează să cânt în weekend pe-aici, prin cartier, dar nu mai vreau să călătoresc și nu mai am ambiții mărețe. Nu merită. — Ești mulțumită cu bijuteriile? Îți e suficient? — Mai mult decât suficient. Stau cu Nancy zi de zi și ce poate fi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pe ritm de muzică neo-populară cu iz de manele. Și, tot conform obiceiului, ne digerăm porcăriile de peste noapte la un pahar de vorbă domoală, cu prietenii. E ziua de Crăciun. Mă uit la D. Ne întîlniserăm cu ea într-un weekend la munte, acum cîteva săptămîni. Își adusese diverse preparate light, din soia, falafel și altele asemenea. „Țin post”, ne-a explicat ea și nu s-a atins de șuncile și cîrnații cu care ne delectam noi, ăștilalți, păcătoșii. Știa foarte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
buruienilor. Unele reviste literare seamănă cu niște prostituate bătrâne și năzuroase. Cele mai viguroase filoane artistice continuă să vină din subconștient. Am impresia că pictura contemporană se cațără mai mult spre caricatură. Și capodoperele mai au nevoie de câte un weekend de câteva decenii. Polemicile literare sunt pigmentate deseori și cu puțin vid de... caracter. La auzul tragediilor antice și cărămizile cădeau pe gânduri. Se pare că în spirit se cuibăresc mai mulți viruși decât în corp. Criticii care se ocupă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
minuscul televizor alături, și cu câte o carte-două, ori o revistă-două, spre a-și îndepărta plictiseala, în cazul în care acesta și-ar fi făcut apariția, dar, mai rar se întâmpla ca aceasta să-i consume din prețiosul timp dedicat weekendului. De data aceasta, cineva se apropie de cișmea, sorbi nițică apă, apoi o privi îndelung. Întorcându-se către musafir, acesta o salută, cu un sărut pe mână, apăsat, moale și ademenitor. Ea îi răspunse. El continuă să o privească. De ce
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Mai mult făcură câte una, câte alta, decât vorbiră, și adormiră, în noaptea care a urmat. De dormit și de vorbit au dormit și vorbit în ziua a doua, de după cunoștința lor. Au plecat deacolo duminică, pe aproape de înnoptat. Alte weekenduri și le-au petrecut în chip asemănător. Până când, într-o duminică seara, Melodia i-a spus, după ce-l sărută de să-l sufoce: gata! Mâine de dimineață te invit la ofițerul stării civile. Primești? Firește. Mi-ai luat porumbelul alb
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
atent soția. Are picioarele cam groase, fundul cam mare, sînii lăsați și fața cu riduri. În memorie, ce etalon de comparație era Dana! Lumea a început să vorbească și Gelu suporta tot mai greu să stea departe de Dana în weekend-uri. Răceala pe față manifestată față de soție o făcea pe aceasta să devină irascibilă. Dana, din ce în ce mai prinsă în acest joc incomod, îl asigura pe Ionel că preferințele sale au rămas aceleași dintotdeauna, că Gelu era doar materialul didactic pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]