4,773 matches
-
parte și în cealaltă. Există o raționalitate a creației divine după cum există o raționalitate a creației umane. Trăim, am putea spune, în cea mai perfectă dintre lumile posibile. În opera sa ,,Lumea", Descartes, vorbește despre natură nu ca despre o ,,zeiță", ci natura înseamnă materia însăși, guvernată în existența sa de legi proprii 289. Premisa existenței raționalității umane în efortul permanent de construcție socială a dezvoltat concepția potrivit căreia ,,socialul este parte intrinsecă a universului, a cărui cunoaștere se face prin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Discurs asupra metodei, Editura Mondero, București, 1999, p. 8. 286 Ibidem, p. 24. 287 Ibidem, p. 24. 288 René Descartes, Discurs asupra metodei, Editura Mondero, București, 1999, p. 24. 289 ,,Aflați așadar pentru început că prin natură nu înțeleg vreo zeiță sau altfel de putere imaginară, ci mă folosesc de acest cuvânt pentru a semnifica materia însăși atunci când o consider cu toate calitățile pe care i le atribui, luate toate împreună și cu condiția că Dumnezeu continuă să o conserve în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dulceag-mîrșav al Pămîntului. Căci - își repeta Cap de Mort - otravă e tot nectarul, puroi e orice elixir, amăgire și putreziciune" ). Mirosul de fleur de la lune otrăvește încet regatul de zi, unde fluturii se adună, în Amytis (i.e. grădinile suspendate ale zeiței lunii, soața lui Nabucodonosor), spre părelnică împăcare. O piesă de teatru în chimonouri de organză dă tonul intrigilor pentru mărul de aur - reginița Enigel, cea care poate îndeplini orice dorință. Vreo două vise nu ies cum trebuie, scenariul e sabotat
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
1992); Modelul cultural european (1993); Echilibrul spiritual (1998). Primele două volume (Semnele Minervei și între suflet și spirit) par opera unui critic literar, mai mult decât a unui viitor filosof. Această publicistică stă sub semnul Minervei, care era, la romani, zeița înțelepciunii, a artelor și a strategiei războinice. (,Semnele Minervei" constituia, de fapt, și titlul unei rubrici, pe care Noica a susținut-o, din când în când, la ziarul Ultima oră) Revenind la volumul Moartea omului de mâine (Publicistică, III, iulie
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
din 31 decembrie 1925 sub titlul Mizerii profesionale (p. 196-197). Ion Vinea pornește de la constatarea dezarmantă că ,presa nu e nicăieri liberă", motiv pentru care ,gazetarul a încetat de a mai fi un conducător de opinie publică". Iar pentru ,înjosirea zeiței de maculatură" nu pot fi învinuite guvernele, parlamentele sau vreun minister anume. Cenzura presei și deci pierderea independenței de opinie vin din altă direcție: ,O stare de lucruri, cu totul stranie, instituie deasupra echivocului sistemului nostru de producție o francă
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
să mai poposim într-unul din locurile cele mai vizitate din Cipru, loc în care, cu precădere îndrăgostiții nu contenesc a ajunge: Petra tou Romiou sau locul unde se spune că s-a născut din spuma mării, potriviit mitologiei grece, zeița dragostei, Afrodita. Există două variante în privința nașterii Afroditei: prima, aceea că ar fi fiica lui Zeus și a Dionei, a doua - că s-ar fi născut din spuma mării. Se spune că Ciprul a fost „locul de joacă al zeilor
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
se ridică semețe și pline de mit Stâncile Afroditei. Legenda spune că aici, pe țarmul sudic al insulei, a căzut în apa mării bărbăția zeului Uranus, amputată de rudele sale geloase și din spuma mării învolburate s-ar fi născut zeița dragostei, Afrodita. Căsătorită cu zeul șchiop Hefaistos, Afrodita este iubită atât de alți zei (Ares, Dionysos, Hermes și Poseidon) cât și de muritorii Anchises și Adonis (cu care se întâlnea și se iubea la Polis, în locul denumit Băile Afroditei, despre
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
adevărate punți de trecere peste secole și întoarcere în vremurile mitologice, având tâlcul și învățăturile lor. Un episod legendar, care apoi a constituit originea războiului troian, a fost judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de zeița vrajbei Eris și care devenise prilej de discordie între Hera, Atena și Afrodita, fiind revendicat în egală măsură de fiecare dintre ele, să fie acordat de muritorul Paris uneia dintre cele trei zeițe. Acestea s-au prezentat în fața lui Paris
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
poruncit ca mărul de aur aruncat de zeița vrajbei Eris și care devenise prilej de discordie între Hera, Atena și Afrodita, fiind revendicat în egală măsură de fiecare dintre ele, să fie acordat de muritorul Paris uneia dintre cele trei zeițe. Acestea s-au prezentat în fața lui Paris pe muntele Ida, fiecare dintre ele începând să-și arate puterea si farmecele. Vrăjit de frumusețea Afroditei dar și tentat de darul promis de aceasta - de a o lua de soție pe cea
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
a o lua de soție pe cea mai frumoasă muritoare, Elena din Troia - Paris i-a dat chiar acesteia mărul. Alegerea Afroditei și răpirea Elenei au stat la originea războiului troian, pe parcursul căruia au continuat și “luptele” dintre cele trei zeițe care, bineînțeles, erau în tabere adverse; dacă Afrodita nu a reușit să împiedice moartea lui Paris și distrugerea Troiei, rănită fiind în luptă de grecul Diomede, aceasta reușește, în schimb, salvarea lui Aeneas, pe care-l ajută să ajungă pe
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
tabere adverse; dacă Afrodita nu a reușit să împiedice moartea lui Paris și distrugerea Troiei, rănită fiind în luptă de grecul Diomede, aceasta reușește, în schimb, salvarea lui Aeneas, pe care-l ajută să ajungă pe țărmurile Italiei. De aceea zeița era considerată (sub numele de Venus) drept divinitate protectoare a Romei. Unul dintre celebrele sanctuare ale Afroditei se afla la Paphos iar cultul ei era celebrat în întreaga lume helenică, mai ales în însula Cipru. Mutând parcă orologiul timpului cu
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
cunoaștere decît din simplă concupiscenta estetică. El poate fi suspectat că ucide cu un scop, si anume acela de a afla răspunsul la întrebarea dacă între eros și thanatos este cu adevărat o legatura indisolublilă. Fascinat de imaginea Dianei că zeița a morții, locotenentul adopta în final ipostază lui Acteon, vînătorul vînat, care acceptă moartea din fascinație hedonista. Prin acest exercițiu, moartea devine un simplu tablou de gen în care figuri mitologizante joacă o dramă fictiva. Moartea (și nu viața, ca
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
și literaturi, greacă, latină, germană, engleză, franceză, provensală, italiană, trimiterile sale, la autori și opere, de exemplu: în latinește în text “Voia poporului, voia lui Dumnezeu” (Hesiod), dar și trimiterea la autori care au mai tradus respectivul text: “...acea teribilă zeiță și mater sacra cupidium”, în latinește în original: “mama sălbatică a dorințelor”, în traducerea lui N. I. Herescu “A dragostelor mamă zvăpăiată” (Horatius, Carmina, în Opera omnia, după care urmează datele bibliografice și pagina), sunt doar modeste materializări ale faptului că
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
genele ei lungi, a sărit capitolul literatură. Dar nu, nu fusese o greșeală. Când a citit lista încă o dată, am avut prilejul să constat că literatura chiar lipsește, irevocabil, că frumoasa realizatoare sau vreun șef al ei (dar poate o zeiță să aibă șefi?) consideră literatura inexistentă. Am suferit cumplit în noaptea de Anul Nou, am ars toate fotografiile cu Andreea și toate versurile pe care i le-am scris de-a lungul timpului. Acum, însă, oarecum restabilit, încerc să înțeleg
S-a desființat literatura! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14358_a_15683]
-
element, Iubirea de Dumnezeu, fără de care toate celelalte patru elemente nici nu există. Convins la început că se află între dușmani, profetul ajunge până la urmă să le reconstruiască lumea, atras de Iubire, precum în Tyr arhitectul Hiram construise un templu zeiței Ashtarte. Iubirea lui nu e numai divină, ci și foarte pământească, fiindcă se îndrăgostește de văduva care-l primise în ospeție. Fenicia adora deseori o triadă de divintăți, compusă dintr-un zeu protector al orașului, o zeiță - soția sau prietena
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
construise un templu zeiței Ashtarte. Iubirea lui nu e numai divină, ci și foarte pământească, fiindcă se îndrăgostește de văduva care-l primise în ospeție. Fenicia adora deseori o triadă de divintăți, compusă dintr-un zeu protector al orașului, o zeiță - soția sau prietena acestuia - și un tânăr zeu, de obicei fiul, care murind și renăscându-se exprimă ciclul anual al vegetației. La fel, Ilie, văduva și fiul acesteia, pe care profetul îl readuce la viață și îl învață apoi carte
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
în lume și care nu se revelase în cer, ci în întâlnirea aproapelui. Paolo Coelho, Al cincilea munte, traducere din portugheză de Carmen Vasilescu. Editura Humanitas, Colecția "Cartea de pe noptieră", coordonator Ioana Pârvulescu. București, 2001. Iubire subpământeană Tot pe tiparul zeiță - fiu care moare (și trebuie readus la viață, pentru ca vegetația să renască...) și-a scris Andrei Makine romanul despre iubirea unei prințese ruse în exil pentru fiul ei hemofil. Scriitorul rus născut în 1957, doctor în filologie la Moscova și
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Măgurele, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Măgurele, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmpul de azur se află trei fibule de aur, reprezentând chipul zeiței Bendis, plasate doi cu unu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Fibulele reprezintă cea mai importantă descoperire arheologică din zonă, și anume, tezaurul de la Coada Malului. Coroana murală cu un
HOTĂRÂRE nr. 1.891 din 4 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162778_a_164107]
-
leu, emisiunile 1914 și 1993. În partea dreaptă se regăsesc Stema României, inscripția "ROMÂNIA" și anul emisiunii "2003". În partea inferioară este inscripționată, urmând circumferința monedei, valoarea nominală "500 LEI". Pe reversul monedei este reprodusă emblema Societății Numismatice Române (capul zeiței Minerva, cu scut și torță aprinsă). Inscripția "CENTENARUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMÂNE" este gravată circular, urmând circumferința monedei. Anii "1903-2003", care marchează momentul aniversar, sunt amplasați în partea inferioară, între două ornamente romboidale și vegetale. Articolul 3 Monedele din argint, ambalate
CIRCULARĂ nr. 37 din 10 decembrie 2003 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint cu valoarea nominală de 500 lei, emisiunea "Centenarul Societăţii Numismatice Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154444_a_155773]
-
argintiu, se află un porumbel albastru cu o ramură în cioc, aflat între două vase române de culoare roșie; ramura se termină în mâner de spadă în formă de cruce. În vârful scutului, pe fond albastru, se află stilizat capul zeiței Junona, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Porumbelul reprezintă simbolul dorinței de pace și al conviețuirii armonioase între locuitori. Terminația în formă de cruce a ramurii amintește de
HOTĂRÂRE nr. 118 din 7 februarie 2007 privind aprobarea stemelor comunelor Batoş, Cuci, Cristeşti, Fărăgău, Miheşu de Câmpie, Papiu Ilarian şi Veţca, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185108_a_186437]
-
între locuitori. Terminația în formă de cruce a ramurii amintește de vechea denumire a localității, respectiv Sancta Cruce, atestată documentar în anul 1332. Cele două vase cu formă identică reproduc o valoroasă piesă arheologică din ceramică, din perioada romană. Capul zeiței Junona, protectoare a familiei și a împăcării între etnii (Matronalia), semnifică un vechi vestigiu arheologic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 118 din 7 februarie 2007 privind aprobarea stemelor comunelor Batoş, Cuci, Cristeşti, Fărăgău, Miheşu de Câmpie, Papiu Ilarian şi Veţca, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185108_a_186437]
-
forța, puterea; autoritate veche; ... d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ... e) caduceul de argint - reputația de virtuți reale; bagheta - puterea; șerpii - prudența; aripile - capacitatea unității de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav; ... f) femeia înaripată - zeița Victoria; coiful - protecție, invulnerabilitate; ostașul pompier rănit - jertfa eroilor în lupta de la 13 septembrie 1848, din Dealul Spirii, susținută de pompierii bucureșteni, comandați de căpitanul Pavel Zăgănescu și de batalionul II din Regimentul Linie sub comanda colonelului Radu Golescu împotriva
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
de aur, așezată spre dreapta cu semiprofil privind în față. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cornul abundenței semnifică principala ocupație a locuitorilor, legumicultura. Statueta antropomorfă reprezintă descoperirea arheologică numită "Zeița din Vidra". Brâul undat simbolizează râul Sabar care traversează localitatea, iar vidra dă denumirea comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----
HOTĂRÂRE nr. 1.362 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Petrăchioaia şi Vidra, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228917_a_230246]
-
Sângeorz-Băi se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află Sfântul Gheorghe ecvestru, orientat spre stânga, străpungând cu sulița balaurul, totul de argint. În partea stângă, în câmp albastru, se află zeița Hebe de argint, mergând spre dreapta, care ține un ulcior în mâna dreaptă din care toarnă nectar într-o pateră (vas folosit la ritualuri în antichitate) din mâna stângă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3
HOTĂRÂRE nr. 728 din 20 iulie 2011 privind aprobarea stemei oraşului Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233999_a_235328]
-
mâna stângă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate În calendarul creștin, Sfântul Gheorghe ecvestru este legat de sărbătoarea primăverii, simbolizând activitatea de începere a păstoritului și dă denumirea localității, Sângeorz. Zeița Hebe din mitologia greacă (zeița tinereții veșnice) stă la originea numelui Băile Hebe, care este vechea denumire a stațiunii Sângeorz-Băi și a apelor minerale Hebe. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ---------
HOTĂRÂRE nr. 728 din 20 iulie 2011 privind aprobarea stemei oraşului Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233999_a_235328]