6,121 matches
-
și prin care răzbătea din când în când vocea furioasă a lui Marcel, dar ascultând acel murmur de fluviu care pătrundea prin ferestruică, stârnit de vânt printre ramurile palmierilor, aflați acum atât de aproape. Apoi vântul păru a se înteți, zvonul' dulce de ape se făcu șuierat de valuri. Își închipuia, dincolo de ziduri, o mare de palmieri drepți și mlădioși, unduind în furtună. Nimic nu semăna cu ceea ce își închipuise ea, dar valurile nevăzute îi răcoreau ochii obosiți. Stătea așa, greoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și L-au furat." 14. Și dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom potoli noi, și vă vom scăpa de grijă." 15. Ostașii au luat banii, și au făcut cum i-au învățat. Și s-a răspîndit zvonul acesta printre Iudei pînă în ziua de astăzi. 16. Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galilea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă. 17. Cînd L-au văzut ei, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
totuși în curând și, scuipând cu scârbă, murmură: ― Ce viață mai e și asta... Încotro te uiți, numai moarte și morminte și morți... Un vânt tomnatic, umed și trist, începu să bată dinspre satul amețit de ceață, aducând pe aripi zvonuri de gemete înăbușite. Din văzduhul cenușiu picură atâta pustietate, că, simțindu-și sufletul împovărat, caporalul încremeni cu fața spre turnul bisericii, cu privirea pierdută, fără să bage de seamă că pe cărarea cimitirului se apropia un ofițer. Își veni în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
iubește mai mult. Are să lupte și s-o cucerească definitiv. Dacă ea nu e în stare să se ridice până la el, se va coborî el la ea. Marta însă trebuie să-l iubească numai pe el! Atunci începură să umble zvonuri de război și într-o bună zi locotenentul chiar trebui să-și curme concediul și să plece în mare grabă la regiment. Apostol se duse a doua zi la Marta, triumfător. Când veni însă vorba de locotenent, Marta zise cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai târziu... ― Desigur, nici vorbă, răspunse repede locotenentul. De altminteri și schița e învechită și va trebui s-o completezi... Iacă, de pildă, colea, tocmai la margine, la sud, sectorul acesta... uite, e ocupat acuma de huzarii descălecați, deoarece umblă zvonul că românii se pregătesc să ne atace... În sfârșit, ai să te orientezi și o să te familiarizezi cu situația... Firește, schița e numai pentru orientare, căci pe tine aici nu te interesează decât artileria noastră... Ca să scape de el mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să le strângă mâinile. După plecarea lui, directorul băncii "Parvana" obs-erbă că locotenentul n-avea decorațiile pe piept, iar contabilul, că n-a suflat nici un cuvânt despre război... Zilele următoare fierberea în orășel se înteți, mai cu seamă din pricina unor zvonuri ciudate. Pe de o parte, se spunea că lucrurile se vor împăca în curând, fiindcă cineva a văzut pe Apostol, chiar în mijlocul pieții, întîlnindu-se cu Marta și vorbind; pe de altă parte însă se zicea că afacerea ar putea să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
toată noaptea. Când stinse lampa, prin perdelele albe tremurau zorile... Se simțea iar vinovat față de Marta și adormi plănuind cum ar putea repara nedreptatea ce i-a făcut-o... Peste gândurile lui însă se năpustiră, chiar de a doua zi, zvonurile târgușorului. Doamna Bologa îi servea la fiecare masă ba că cutare spune cutare, ba că toată lumea îl condamnă, cu drept cuvânt, fiindcă un bărbat nu trebuie să-și bată joc de o biată fetiță fără minte, ba că locotenentul ungur
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
că pretinde și el Încă una. Sandu Șpriț privește calm, când la unul, când la celălalt, apoi revine cu ochii la televizorul care anunță, pe toate canalele, că Osama bin Laden a fost Împușcat de un comando american. În pofida tuturor zvonurilor, teroristul numărul unu al mapamondului nu trăia prin peșteri, așa cum se zvonea, ci chiar În apropierea Islamabadului. Adică era lângă capitală, fraților, Îl durea În spate și de uichilics, și de certificatul de satanist al lui obama, și de concertul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
incultură. Vom căuta sublimul în angoase? Trăim laolaltă, dar în vremuri diferite. Viitorul speranțelor noastre poate fi asemănat cu cel al bulgărilor de zăpadă în iad. Se pare că omenirea nu mai poate rezista decât cu febră. Vremurile mici premiază zvonul și ecoul. O societate se alterează din interior. Ca și mărul. Exilatul este un străin și acolo unde pleacă. Dar și acasă, după ce se întoarce. Orientul cu lipsa de rigoare; Occidentul cu devălmășia spirituală. Deci un echilibru stabil. Se reped
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se constituie în depozit de amintiri, se revoltă împotriva măsurilor de disciplinare administrativă a sătenilor, cu biografii atât de diverse, izvorâte din ordinea societății fără proprietate personală, își creează o lume a lui, himerică, o Vale a regilor și lansează zvonuri fantastice ce va pune în mișcare o armată de vânători de animale preistorice, ispravă ce-1 va costa viața și va da finalului de carte un gust amar, hamletian, pe care autorul îl și susține chiar cu un citat din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
Jumătate de oră însemna cu mult mai mult decât îmi puteam eu permite, în calculul făcut ca să prind avionul. Și dacă-l pierdeam, nu era numai o chestiune de bani, era și problema faptului că nu plecam din România. Circulau zvonuri în rândul emigranților că, dacă vor, românii te mai țin puțin pe acolo chiar dacă ai pașaport franțuzesc, pentru ei nu contează, atât timp cât mai aveai și cetățenie română, cum era și cazul meu, lucru care mă înspăimînta groaznic, bașca securistul care
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
românii te mai țin puțin pe acolo chiar dacă ai pașaport franțuzesc, pentru ei nu contează, atât timp cât mai aveai și cetățenie română, cum era și cazul meu, lucru care mă înspăimînta groaznic, bașca securistul care, dacă mă urmărea, cum circulau alte zvonuri că se întîmplă când te întorci pentru prima dată după ce ai părăsit țara, și ăsta era iar cazul meu, ofticat că a fost lăsat planton la hotelul din Poiană, unde camera mea figura ocupată și geanta mea cu lucruri aștepta
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în taxi, n-am fost deștept să fi comandat: "înapoi la hotel", ar fi intrat în panică el, securistul. Geanta a indus-o în eroare pe femeia de serviciu, care i-a raportat securistului - care m-ar fi urmărit, dacă zvonurile ar fi fost adevărate - că nu am părăsit hotelul și imaginați-vă în ce panică ar fi intrat ăla, când nu m-ar fi văzut ta autocar în dimineața plecării, gîndindu-se că cine știe ce misiune secretă de spion am avut în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
corupției, asupra căruia studiile converg, este cunoscutul său privilegiu, acțiunea ascunsă, invizibilă. Când corupția este descoperită, indignarea noastră izbucnește înainte de toate din uimire, datorită faptului că nu ne-am dat seama, pentru că s-a propagat fără să fi auzit vreun zvon. Uneori ne mirăm în fața persoanelor implicate despre care nu am fi gândit niciodată că ar putea fi implicate în așa ceva. În sensibilitatea creștină, de fapt, acest aspect al corupției este considerat un rău în sine: metafora „întunericului” este adevăratul său
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
făgăduit"... 20. Și Domnul a zis: "Strigătul împotriva Sodomei și Gomorei s-a mărit, și păcatul lor într-adevăr este nespus de greu. 21. De aceea, Mă voi coborî acum să văd dacă în adevăr au lucrat în totul după zvonul venit pînă la Mine și dacă nu va fi așa, voi ști." 22. Bărbații aceia s-au depărtat, și au plecat spre Sodoma. Dar Avraam stătea tot înaintea Domnului. 23. Avraam s-a apropiat, și a zis: "Vei nimici Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
nici doar pentru cititori, nici doar pentru tine (deși se speră să-l citești și să îți primești injecția de venin), ci mai ales pentru cei ce gândesc la fel ca autorul cronicii sau al notiței, pentru alimentarea rețelei de zvonuri și a opiniei negative despre tine. Fiecare "împunsătură" din reviste revigorează valul de resentiment al adversarilor tăi, îi unește, le dă solidaritate de grup, îi face vizibili ca oponenți ai tăi, pe ei, care nu pot fi vizibili altfel. Agresivitatea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dăduse. Iștar era foarte frumoasă și subțire ca o trestie. Iar în ziua în care Anu îi puse pe cap globul vioriu ca să vadă cum va arăta ea când luntrea își va lua zborul, și o îmbrăcă în veșmânt argintiu, zvonul că zeul și-a luat soție se răspândi în pădurea de cedri. Și seara, mulțimea foștilor robi adunată în jurul focurilor cîntă: Să-ți fie dânsa, Anu, soție de-o seamă cu tine, înalț-o cu numele tău. Toți coborâseră din
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
deschisă dar fără a mai întoarce fila. Când ajunse în Petroșani, luna se ridicase pe cer iar razele ei abia pătrundeau prin ceața care s-a lăsat. Era una dintre acele nopți cu lumină lăptoasă și fluidă. Pe stradă, toate zvonurile amuțiseră, doar din când în când câte unul, care parea venit din mari îndepărtări. Printre crengile copacilor negura, ca un fum, parcă se ridica în sus. Ajuns în colțul străzii pe care locuia, vântul îl înfășura violent în poalele lui
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
nimic. Atunci, în laborator, mi s-au tăiat picioarele. *** Când intrase în Școala Normală, perioada de studiu era de șase ani. Când ajunse în clasa a V-a, se înființă clasa a VII-a, iar în timpul clasei a VII-a, zvonul că vor studia încă un an, se adeveri. În plus, dacă până atunci comisiile de examinare pentru obținerea diplomei de absolvent erau alcătuite din profesorii școlii, odată cu introducerea clasei a opta, examenul urma să se dea pe centre fixate de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
lumini mișcătoare. Sunt betonierele românești, care pleacă de la fortificații. Am vorbit cu Costică, un consătean, soldat la pichetul de grăniceri, și mi-a spus același lucru. Ioan se-ntoarse brusc, cu inima strânsă. Fără o înștiințare oficială, era doar un zvon. Noaptea, îngrijorat, nu dormi aproape de loc. Parcă în vis îi vedea pe soldații ruși încartiruiți acasă la ei, pe când avea vreo patru ani. Nu era logică cedarea, însă zvonurile erau iscate de adevărul dovedit, mai devreme sau mai târziu. Dimineață
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
brusc, cu inima strânsă. Fără o înștiințare oficială, era doar un zvon. Noaptea, îngrijorat, nu dormi aproape de loc. Parcă în vis îi vedea pe soldații ruși încartiruiți acasă la ei, pe când avea vreo patru ani. Nu era logică cedarea, însă zvonurile erau iscate de adevărul dovedit, mai devreme sau mai târziu. Dimineață, cu noaptea-n cap, merse spre centrul de comandă. Undeva, pe o cărare, întâlni un agent care-l căuta să-i înmâneze sub semnătură, un ordin: “În urma notelor ultimative
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
să vă retrageți spre vest.“ Se simțea de parcă-i dăduse cineva-n cap! Inima-i bătea puternic. Sentimente confuze îl năpădiră. Datoria de ostaș și de comandant primă, și-l determină să revină rapid în mijlocul subordonaților. În stare de război zvonurile circulând rapid, găsi printre ei neliniște, îngrijorare și teamă. Când se lumina de zi, de la postul de comandă observă schimbarea: din locul arătat de colonel peste Nistru, movilița de lângă tufă dispăruse, în locul ei apărând o țeavă lungă de tun. Trebuia
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ales de mila și reala compasiune pentru băiatul de vreo 20 de ani. Îi bănuia zbuciumul și zbaterile, când fusese luat de șuvoi, mai ales că lui îi era groază de apă. Încolonă imediat compania și-o porni spre bivuac. Zvonul despre accident se răspândise și, ca o primă (mult prea tardivă) măsură de precauție, un agent aduse un ordin scris: “Nimeni nu are voie să facă baie în Siret.“ Semnă de primire, după ce consemnă data și ora primirii. La bivuac
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de mareșalul Antonescu: “Români, vă ordon, treceți Prutul!“. În seara zilei de 21 iunie 1941, după discuții cu camarazii din alte unități, transmise ordinul încheietorului său de pluton, un plutonier T.R., și el neîncrezător în veridicitatea ordinului. Până atunci circulaseră zvonuri despre o eventuală recucerire a Basarabiei, însă zvonurile tot zvonuri erau. Soldații, rupți de lângă ai lor, interpretau diferit situația. Cei tineri ziceau: “Dacă tot am fost aduși în armată, decât să ne mănânce purecii prin tranșee, mai bine să trecem
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
În seara zilei de 21 iunie 1941, după discuții cu camarazii din alte unități, transmise ordinul încheietorului său de pluton, un plutonier T.R., și el neîncrezător în veridicitatea ordinului. Până atunci circulaseră zvonuri despre o eventuală recucerire a Basarabiei, însă zvonurile tot zvonuri erau. Soldații, rupți de lângă ai lor, interpretau diferit situația. Cei tineri ziceau: “Dacă tot am fost aduși în armată, decât să ne mănânce purecii prin tranșee, mai bine să trecem la acțiune“. Cei mai în vârstă judecau altfel
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]