38,366 matches
-
Bombina veriegata"); Pești cu specii de: păstrăv ("Salmo trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio" și "Cotus poecilopus"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi") sau porcușor de vad ("Gobio uranoscopus"). Economia zonei (Săcele, Predeal) este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții. Municipiul Săcele (atestat documentar pentru prima dată în 1366) păstrează încă vechile obiceiuri ale primelor comunități de (uniuni pastorale
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță la destinația
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
litere grecești, tipărite la Constantinopol, în 1843, un "Triod" cu litere grecești tipărit la Veneția în anul 1839, un "Penticostar" din 1820, o "Cazanie", un "Tipic", un "Octoih" și 11 "Minee", toate scrise cu litere chirilice, aflate în prezent la Muzeul de Istorie din Slobozia. După Primul Război Mondial, localul mănăstirii a continuat să fie ocupat de închisoarea pentru femei, până în anul 1924 când mănăstirea și patrimoniul său sunt recâștigate pe cale juridică reintrând în compunerea Bisericii Ortodoxe Române. În 1930, patriarhul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
avut loc în Roșia Montană și localitățile înconjurătoare, însă la o scală mai mică, numărul protestatarilor nedepășind câteva sute. Acestea au fost în mare măsură aranjate de RMGC cu sprijinul administrației locale. 33 de muncitori s-au blocat într-un muzeu turistic al mineritului din Roșia Montană la 300 metri sub pământ amenințând că vor începe greva foamei de frica faptului că locurile de muncă vor fi pierdute dacă planurile de minerit nu vor fi puse în aplicare. Aceștia au cerut
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
patrimoniu, primite în dar: o cădelniță suflată în argint în filigran, un potir inscipționat, un relicvar ornamentat după stilul vienez conținând oseminte poate din osuarul mănăstirii, o candelă de la 1856, câteva file dintr-o evanghelie în limba greacă, iar la Muzeul Mitropoliei Olteniei se află o cruce din lemn ferecată în argint. Consolidarea structurii de zidărie se impune ca primă măsură generală de conservare a acestei mănăstiri - monument istoric, precum și protejarea și restaurarea picturilor murale în interiorul bisericii mănăstirii. După două veacuri
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
lungime și o denivelare negativă de 40 m. După 1990 Jacques-Yves Cousteau a venit aici cu echipa sa de speologi și scafandrii autonomi, ocazie cu care s-a realizat un film documentar, în secțiunea „Explorări ale secolului XX” din filmul Muzeului Smithsonian din Washington DC. Explorarea continuă și în prezent datorită potențialului foarte mare și descoperirii a noi sifoane. În adâncurile din Peștera Izverna, se spune că ar fi îngropat tezaurul Serbiei, când în a doua jumătate a secolului al XIX
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
DFG anual unor peronalități din străinătate. În 2009, Colegiul Național Emanuil Gojdu din Oradea, România, a sărbătorit aniversarea a 90 de ani. Activitatea profesională a anumitor foști elevi ai acestui liceu, inclusiv a profesorului Poenaru, este prezentată într-un mic muzeu numit "Cartea de aur". S-a decis ca laboratorul de fizică al colegiului să poarte numele Dorin N. Poenaru. Un număr special al revistei "Romanian Reports in Physics" (Vol. 59 (2007), n.2) este dedicat celei de a 70-a
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
este o clădire clasată monument istoric care adăpostește în prezent Muzeul de Istorie Naturală din Iași și Societatea de Medici și Naturaliști. Clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, între anii 1801- 1811, pe locul unei case mai vechi care a aparținut
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
o poartă veche fără încuietoare". Pe locul viran situat la est de clădire a funcționat între 1844-1872, prin porunca Departamentului Treburilor din Lăuntru, o piață publică pentru vânzarea produselor agricole. Veniturile provenite din taxele încasate aici erau vărsate Societății și Muzeului. Ulterior, pe acest teren se organizează, din inițiativa lui Grigore Cobălcescu și Anastasie Fătu, o mică grădină botanică în care Dimitrie Brândză, conservatorul Muzeului, plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
piață publică pentru vânzarea produselor agricole. Veniturile provenite din taxele încasate aici erau vărsate Societății și Muzeului. Ulterior, pe acest teren se organizează, din inițiativa lui Grigore Cobălcescu și Anastasie Fătu, o mică grădină botanică în care Dimitrie Brândză, conservatorul Muzeului, plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973. În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția "Revistei Medico-Chirurgicale" iar la etaj
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973. În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția "Revistei Medico-Chirurgicale" iar la etaj Muzeul de Istorie Naturală.
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
1876 și 1877. În anul 1876 la Biserica Sfântul Gheorghe încă se mai afla, la adăpost, steagul lui Tudor Vladimirescu, adus la Curtea de Argeș de episcopul Ilarion Argeșiu, mentorul lui Tudor Vladimirescu. După anul 1880 steagul revoluționar a fost dus la Muzeul Național. În vechea biserică „Sf.Gheorghe” au fost aduse în anul 1897 moaștele Sfintei Filofteia, după ce Biserica Domnească a fost închisă pentru restaurare și au rămas aici până în anul 1913. Biserica, care avea acoperișul din șiță, a fost distrusă de
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
el a decis să stea la hotelul Petty situat nu departe de biserica Saint-Philippe din Sydney. În următoarele cinci săptămâni, d’Orléans, a cărui sănătate s-a îmbunătățit semnificativ, a mers la diverse ocazii sociale, a vizitat Universitatea din Sydney, muzeul, grădina regală botanică și spitalul din Sydney. A făcut excursii la Parramatta, Windsor și Kurrajong. La 12 mai 1866 el a primit vestea morții bunicii sale, Maria Amalia a celor Două Sicilii, care l-a afectat grav; acest lucru împreună cu
Louis Philippe, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/330178_a_331507]
-
Catedrala Mitropolitană din Timișoara în vederea canonizării oficiale. Din 2008, prin grija mitropolitului Nicolae Corneanu, mănăstirea este reactivată, de data aceasta cu destinație pentru călugări. În 2012, în vecinătatea incintei, s-a dat în folosință "Casa Reginei Elisabeta" care cuprinde un muzeu și o bibliotecă. Stareț este ieromonahul Varlaam Almăjanu. DN59 Timișoara-Moravița, DN59B Deta-Banloc, DJ595B Banloc-Partoș. Se află la 57 km de Timișoara și la 14 de Deta. FORTEAZACUPRINS FARAEDITSECTIUNE
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
Coenagrion arnatum", cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), greierele de câmp ("Paracaloptenus caloptenoides"), lăcusta călătoare ("Locusta migratoria"), cărăbușul de mai ("Melolontha melolontha") sau călugărița ("Mantis religiosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
- Proiectul evidenței monumentelor etnografice din Muzeele în Aer Liber din România își propune să ilustreze exhaustiv circa 1500 de monumente de arhitectura populară prezervate în prezent, în muzeele din România sau "in situ", aflate în îngrijirea unor muzee de etnografie sau a autorităților locale (de exemplu
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
- Proiectul evidenței monumentelor etnografice din Muzeele în Aer Liber din România își propune să ilustreze exhaustiv circa 1500 de monumente de arhitectura populară prezervate în prezent, în muzeele din România sau "in situ", aflate în îngrijirea unor muzee de etnografie sau a autorităților locale (de exemplu, Gospodăria țărănească de la Enisala, aparținând Institutului de Cercetări Eco - Muzeale din Tulcea). Fișele au fost elaborate de cercetătorii și muzeografii din muzeele
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
- Proiectul evidenței monumentelor etnografice din Muzeele în Aer Liber din România își propune să ilustreze exhaustiv circa 1500 de monumente de arhitectura populară prezervate în prezent, în muzeele din România sau "in situ", aflate în îngrijirea unor muzee de etnografie sau a autorităților locale (de exemplu, Gospodăria țărănească de la Enisala, aparținând Institutului de Cercetări Eco - Muzeale din Tulcea). Fișele au fost elaborate de cercetătorii și muzeografii din muzeele în aer liber din România, în perioada 1999 - 2002. Baza
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
muzeele din România sau "in situ", aflate în îngrijirea unor muzee de etnografie sau a autorităților locale (de exemplu, Gospodăria țărănească de la Enisala, aparținând Institutului de Cercetări Eco - Muzeale din Tulcea). Fișele au fost elaborate de cercetătorii și muzeografii din muzeele în aer liber din România, în perioada 1999 - 2002. Baza de date este realizată pe categoriile de monumente așa cum se află ele amplasate în muzeele în aer liber: ANSAMBLURI, CONSTRUCȚII (de sine stătătoare) și INSTALAȚII. Fiecare dintre aceste categorii au
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
de Cercetări Eco - Muzeale din Tulcea). Fișele au fost elaborate de cercetătorii și muzeografii din muzeele în aer liber din România, în perioada 1999 - 2002. Baza de date este realizată pe categoriile de monumente așa cum se află ele amplasate în muzeele în aer liber: ANSAMBLURI, CONSTRUCȚII (de sine stătătoare) și INSTALAȚII. Fiecare dintre aceste categorii au câmpuri proprii necesare descrierii monumentului (specifice construcției sau mecanismului de instalație) dar și câmpuri comune necesare identificării monumentului respectiv. Aceasta cuprinde de asemenea varietatea stilurilor
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
ANSAMBLURI, CONSTRUCȚII (de sine stătătoare) și INSTALAȚII. Fiecare dintre aceste categorii au câmpuri proprii necesare descrierii monumentului (specifice construcției sau mecanismului de instalație) dar și câmpuri comune necesare identificării monumentului respectiv. Aceasta cuprinde de asemenea varietatea stilurilor arhitectonice reprezentate în muzeele în aer liber, prin construcțiile din diferite zone etnografice, varietatea instalațiilor tehnice care însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri temporare de oier
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
un anume teritoriu sau din contră apariția unui material sau a unei tehnici speciale într-un areal dat, construcțiile adaptându-se în general zonelor geografice și materiei prime accesibile. Un aspect important al alegerii construcțiilor care au fost transferate în muzee a fost cel al decorațiilor prezente. Așa se face că cele mai multe din monumentele prezentate de noi sunt exemplare cu decorație bogată chiar și la construcțiile utilitare (grajduri, porți, etc.), pentru că o caracteristică a arhitecturii sătești, indiferent de zonă, a fost
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
o caracteristică a arhitecturii sătești, indiferent de zonă, a fost și este esteticul. Baza de date va pute oferi informații despre predominanța unui anume motiv pe un areal cercetat. În sfârșit, și nu în ultimul rând, trebuie să spunem că muzeele cuprind monumente ale etniilor de pe pământul României: maghiari, secui, lipoveni, sași, lipoveni, ucrainieni, turci, tătari, etc. Scopul evidenței exhaustive a monumentelor deținute de muzeele în aer liber este editarea unui catalog tipărit și prezentarea lui în forma specifică unei pagini
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
motiv pe un areal cercetat. În sfârșit, și nu în ultimul rând, trebuie să spunem că muzeele cuprind monumente ale etniilor de pe pământul României: maghiari, secui, lipoveni, sași, lipoveni, ucrainieni, turci, tătari, etc. Scopul evidenței exhaustive a monumentelor deținute de muzeele în aer liber este editarea unui catalog tipărit și prezentarea lui în forma specifică unei pagini Web care are deja un număr important de monumente. Arhitectura reprezentată de această bază de date se întinde, ca datare, de la cea mai veche
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]