37,317 matches
-
care e dreptul meu în situația în care sunt, eu n-am niciun drept la viață? Care e dreptul meu, care este, să mor mai repede? Dar vreau să trăiesc, că Dumnezeu mi-a dat zile! „Erau momente în care plângeam și spuneam: N-am cu cine să mă lupt, vreau să mă lupt, dar n-am cu cine!” Ce probleme întâmpină o femeie atunci când locuiește pe stradă? Cornelia: Mi-a fost foarte greu. Mă uitam așa la copiii mei, că
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
copiii mei, lucrurile aranjate în șifonier, hainele lor de școală le căutam tot timpul prin saci. În momentul în care locuiești în stradă nu mai ai nimic aranjat. Când venea seara și toți plecau pe la casele lor, rămâneam acolo și plângeam, mă încuiasem un pic în mine, dar nu aveam ce să fac. Mă gândeam întruna ce fac, unde să mă mai duc, ce cereri să mai depun, la ce ușă să mai bat. Frică nu mi-a fost că eram
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
semne, uneori era sufocant. Cât a fost frig mai era cum era, dar când s-a făcut mai cald veneau oameni întruna. Am avut momente în care am țipat la toată lumea, și la fete, la toată lumea, erau momente în care plângeam și spuneam: „N-am cu cine să mă lupt, vreau să mă lupt, dar n-am cu cine.” Copiii mei, de atâta stat afară probabil, acuma râd, stăteau afară întruna și n-aveau altă vorbă decât: „Ne e foame! Ne
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
fratele mai mic și cu tata. Mi-era greu, nu credeam că o să mă descurc singură, noroc cu colegele de la școală care mă încurajau și-mi spuneau: „Poți fată, oricum mai mult tu îl țineai pe el”. A fost greu, plângeam întruna. Plăteam chiria din bursa de la doctorat și din traducerile pe care le făceam din când în când. Mă înțelegeam bine cu proprietarul, până în anul doi, când au fost întârzieri mari cu bursa și am rămas în urmă cu chiria
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
Paul Aretzu Cartea cu anluminură desculță-te, mi-a zis, căci locul acesta plînge și am făcut astfel, iar zidurile erau pecetluite. și am intrat în nava care plutea prin pustiul de nisip fără să ne audă glasul. și furtuna, cum nu s-a mai pomenit, avea să înghită corabia cu rugători cu tot
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
o lumină de oțel și mâl ca o pasăre între două lumi iarna iernilor NU ai luat chipul durerii dar în tine nu e numai durere - ceva sfâșietor de frumos stă gata să se risipească într-un fel de cântec - plâns într-un fel de mamă-copil cuibărită-n copiii pe care nu i-a avut carne ruptă cu cleștele ca să hrănești zgripțorul din tine - numai gheare și scârnă - numai NU numai NU un fel de somn în sudori reci cu moartea
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
poate că e doar ca în copilărie când mă urmărea o imagine: un călăreț alb pe un cal negru apoi un cal alb călărit de un om negru până nimic nu se mai putea înțelege o pată fierbinte orbindu-mă plâns fără lacrimă existență ce singură se încheagă tot mai îndepărtată din când în când micșorând bezna un alt fel de trecere Spirală Capătul fisurat al dorinței atârnă în gol o, mare, apropie răbdătoarea ta briză aștept în frunzișul albastru o
POEZIE by Mariana Filimon () [Corola-website/Imaginative/13953_a_15278]
-
un bujor purpuriu în glastră, De jos, din Câmpi Gherghiței, dealul se vedea lungă navă albastră. Dorul, durerea de simțire, arzătoare năzuință Frisonau trupul meu tânăr, sufletul da să iasă din propria ființare în neființă. Acolo, în Câmpuri, la chindie, plângeam din senin cu ochii la corabia străfulgerată Pe puntea căreia năzuiam fără încredințare că voi ajunge vreo Nu știam pe-atunci de Mia Măntoiu, elevă la Școala Normală de Fete. Nici nu cercetasem să înțeleg viața omului dată în seama
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
îngerul. Îngerul meu alerga speriat înainte fugărit de invective. " Ești nebun băiatule!" mai strigă odată îngerul și făcu colțul blocului. Alerg ca un nebun după un înger pierdut. ... Pe acest înger pierdut privindu-l în gol ochiul meu stă și plânge. III " Oare îngerul ăla mai știe că exist?" se întrebă după o vreme trist fostul îndrăgostit. Păduratică păduratică sălbăticiune eram sălbatică foarte când eram copilă, eram copilă mică acasă înarmată cu arcul de zarzăr și eu petrecut peste umăr mă
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
una/ sărutându-ți pleoapele umede/ și genele/ una câte una și tu/ ești atâta/ printre piramidele răsturnate/ ale îngerilor/ uciși/ unul câte unul/ pe genunchiul meu drept/ stau și te-aștept... ochiul stâng cu ochiul meu stâng/ te strâng/ te plâng/ te alung/ te străpung/ te învăț/ te dezvăț/ te urăsc/ te doresc/ cu ochiul meu stâng/ hoinăresc... ochiul drept ochiul/ rostogolindu-se ca o mingiulie pitică/ peste mocheta din holul albastru/ ochiul drept zbătându/ -se închinându-se/ chipului cioplit/ chipului
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-website/Imaginative/14872_a_16197]
-
mai înghite/ pe muritorii săraci... prejudecățile la judecata de apoi/ numai cuvintele/ mă vor străpunge/ cu limbile lor ascuțite/ ca să-mi dezgolească/ trupul închinăciunii și să-l dea/ corbilor hulpavi/ la judecata de apoi/ doar ochii mei mă vor plânge... simțirea simte-mă/ așa cum simți/ răcoarea morții/ înaintea sfârșitului/ simte-mă/ așa cum numai întunericul/ știe să o facă/ simte-mă lângă tine/ cu tine/ în tine/ simte-mă tare și/ taci... coșmarul sunt/ ceea ce crezi/ că nu e/ sunt valul
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-website/Imaginative/14872_a_16197]
-
pentru că mai am de spus ceva până acum am umblat prin multe ceruri cărând pământul în urma mea se mai nasc deci la Sarmisegetusa statui cu cap de aur trup de argint și picioare de lut în noua Indie se mai plânge pe Menecadusa s-a descoperit că lutul e la fel de prețios ca aurul căutătorii de lut ne vor invada templele în partea dinspre mine a pământului pulsul bate de la răsărit spre apus pentru că de aici se mai vede cerul de aceea
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
încep să merg în direcția catedrei dar ca un făcut ghemul de lână face un salt rostogolindu-se până între picioarele tablei sunt vinovată simt cum intru în pământ de rușine pierdută exasperată neputincioasă cu mintea oprită în loc încep să plâng îngerul meu păzitor mă părăsește iese prin tavan se duce în cer și revine agitând un clopoțel izbăvind de chin sufletul meu hai repede repede repede acasă gura mi-e caldă și plină de miez de cartofi ca de zăpadă
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
să fii atent cum vorbești și marchizul bîjbîia încurcat scuze, nu vrusese să-l jignească, departe de el gîndul, dar fără chei... Le pierduse, desigur, urîtă treabă și tocmai acum. Își frîngea mîinile deznădăjduit. Nu mai avea mult pînă să plîngă, iar Ierusalim îl liniștea, lasă, lasă, hai să le căutăm, ți-or fi căzut din buzunar cînd te-ai înghiontit cu pușlamalele alea. Trecură strada înapoi. Robert și Claudiu dispăruseră de lîngă BMW-ul botos, de culoarea cernelei. Ce mașină
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
pe malul unei țări și nu mai termin s-o nasc (: pomi roșii umbre de crom străzi cuibăriete în gol). ciorchini deschiși în miezul nopții îmi luminează fața. de groaza ei am învățat să vorbesc, rîd ca să-mi acopăr vocea, plîng să nu-mi aud rîsul; din pămîntul și cerul meu numai pe mine nu mă pot naște. OrfEu albă-ca-zăpada-morții povara purității tale împarte-o la doi. fugi, dă-ți drumul în lume înapoi nu privi: femeia își mănîncă fața pe
Poezii by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/16315_a_17640]
-
pe acoperiș, după nori, sub pragul casei pe care călcăm toți numai desculți în levitație. Aporie Poet bețiv e un pleonasm, dă din mână grămăticul. Vierme scârbos, scuipă uscat slăbănogul. Câine slobod din lanț, țipă femeia sfâșiată dimineața. Bătrân libidinos, plânge fetița printre sughițuri într-un colț. Soare al dreptății, declamă nebunul de după gard, printre gratii. Seara e liniște se închide cimitirul cu un lacăt la care iarăși i-am pierdut cheia, râde administratorul. Cercul e pătrat ca soarele în apă
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
cititorule. Vavilon Nicicând n-a fost mai adevărat ca atunci când acolo șăzum pe malul Vavilonului cu capul în palmele goale, cu inima atârnând în piept mai singură și ea ca niciodată, cu orbitele goale, cu ele nici nu se poate plânge bine nici râde zdravăn, cu gura cusută mărunt de spaima adevăratei despărțiri care poate fi apoi și o ruptură, o jupuire de viu a pielii de pe trup cum bine s-a zis, a fătului expulzat din pântecul cald al mamei
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
Păi bine, înainte era la Cetatea Albă sau Chilia. Te naști și mori în același timp. Viață-zero. Asta e obsesia mea. Viață-zero. Am apăsat prea tare acceleratorul de viață. Trebuie să mai dăm, un pic, înapoi. Sînt, iarăși, în scutece. Plînse. Pline de bale. Vomitate. Ude. Urinate toate. Și pline de scîrnă. Mototolite. Și scutecele se lasă, iar, gîngurite.
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-website/Imaginative/5037_a_6362]
-
a.m.d. dar n-am habar ce-ar putea face cu ele. Cuvinte și lacrimi Cuvinte care dezleagă și leagă la loc șuvoaiele lacrimilor făcîndu-le nod apoi se prefac îndatoritoare că vor să ne-nlocuiască lacrimile s-ar zice că plîng ca și noi unii chiar cred că bietele vorbe plîng în locul lor alții însă-și dau seama că dat fiind tertipul cuvintelor ei înșiși nu mai pot plînge. Pictură O după-amiază blîndă aidoma oaselor o tensiune nervoasă trebuitoare ciorchinilor aurii
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
cu ele. Cuvinte și lacrimi Cuvinte care dezleagă și leagă la loc șuvoaiele lacrimilor făcîndu-le nod apoi se prefac îndatoritoare că vor să ne-nlocuiască lacrimile s-ar zice că plîng ca și noi unii chiar cred că bietele vorbe plîng în locul lor alții însă-și dau seama că dat fiind tertipul cuvintelor ei înșiși nu mai pot plînge. Pictură O după-amiază blîndă aidoma oaselor o tensiune nervoasă trebuitoare ciorchinilor aurii de struguri un consum necontrolat de culori cum al apei
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
prefac îndatoritoare că vor să ne-nlocuiască lacrimile s-ar zice că plîng ca și noi unii chiar cred că bietele vorbe plîng în locul lor alții însă-și dau seama că dat fiind tertipul cuvintelor ei înșiși nu mai pot plînge. Pictură O după-amiază blîndă aidoma oaselor o tensiune nervoasă trebuitoare ciorchinilor aurii de struguri un consum necontrolat de culori cum al apei la chiuvetă un simbol umil cum o mișcare a mîinii o șuviță de fum de țigară pulsînd cu
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
cuțit înfipt în pieptul bibliei ca într-o pâine noi suntem niște morți și asta e o poezie ophelia plutind pe apă în rochia-i de mireasă cutia cu cremă de ghete pentru cizmele lui cronos lacrima melcului ce-și plânge consoarta poezie: un bărbat mort lângă femeia-i moartă 2. m-a lovit o boală cumplită huma degetelor tale pierde zilnic un inel într-un sărut țâșnește sânge de câine ce-ți pătează rochia de mireasă sunt și mai bolnav
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
când vrei să ți se așezate în cor pe picior mâinile mi-au amuțit și nu mai respiră la geamul tău cu tremuratul care jefuiește floarea din feline mâinile mele au paralizat când au cunoscut așteptarea fiindcă nu știai să plângi mâinile mele te-au învățat crima când nu te-au mai luat în brațe pentru că nu existai în abisul de mai mâinile mi-au murit când au vrut să îți scrie fiindcă moartea vine prin poezie moartea vine prin poezie
Poezie by Claudiu Soare () [Corola-website/Imaginative/7615_a_8940]
-
întinde mâna să-ți fie sărutată de cadavru și mori. Visează cum suferă cireșul înflorit și mori. Trezește-mă. Nu vei fi niciodată frumoasă ca ochii mei deschiși sub gheața râului când te plimbi obosită. În latrina cu poezii Divinul plânge ca o mătușă jignită. Cum să supraviețuiești lovit de crizanteme în delir? în încrâncenata zvârcolire a poetului păpușa violată. în ochiul bleu al doamnei fericite geniul grosolan al poetului. în acest sfârșit de iarnă plesnit peste față scheletul îmi recită
Poezie by Claudiu Soare () [Corola-website/Imaginative/7615_a_8940]
-
de otrăvit de viață încît morții să-i deschid fereastra ducă-se să secere oriunde - mie-mi place-aici în lumea asta și-n credința mea să mă îngrop ca-n icoane sfinții cînd învie în privirea mamelor ce-au plîns cînd și-au pus copiii în sicrie fie-n strană cîntece cîntînd și tămîia fum să mă îmbete ori în cîrciumă cu lăutarii bînd însetați mereu ca un burete
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]