38,651 matches
-
cuprind între ei poarta mică și poarta mare, deasupra au o grindă frontală care le leagă și care este fixată de contrafișe. Poarta are un acoperiș de șindrilă, sub care se pune câteodată porumbar pentru a mări efectul estetic. Înălțimea porții mari este de cel puțin patru metri, pentru ca și căruța încărcată cu fân să poată trece sub ea. Înălțimea porții mici este de aproximativ doi metri și are o structură separată: grindă frontală, contrafișe, portiță în poartă. Porțile mai vechi
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
de contrafișe. Poarta are un acoperiș de șindrilă, sub care se pune câteodată porumbar pentru a mări efectul estetic. Înălțimea porții mari este de cel puțin patru metri, pentru ca și căruța încărcată cu fân să poată trece sub ea. Înălțimea porții mici este de aproximativ doi metri și are o structură separată: grindă frontală, contrafișe, portiță în poartă. Porțile mai vechi au fost ornamentate cu motive geometrice, stilizate, mai târziu cu motive vegetale, mai ales cu motive florale. Motive des întâlnite
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
efectul estetic. Înălțimea porții mari este de cel puțin patru metri, pentru ca și căruța încărcată cu fân să poată trece sub ea. Înălțimea porții mici este de aproximativ doi metri și are o structură separată: grindă frontală, contrafișe, portiță în poartă. Porțile mai vechi au fost ornamentate cu motive geometrice, stilizate, mai târziu cu motive vegetale, mai ales cu motive florale. Motive des întâlnite sunt luna și soarele. Grinda frontală este de obicei decorată cu inscripții, de regulă anul construirii, numele
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
estetic. Înălțimea porții mari este de cel puțin patru metri, pentru ca și căruța încărcată cu fân să poată trece sub ea. Înălțimea porții mici este de aproximativ doi metri și are o structură separată: grindă frontală, contrafișe, portiță în poartă. Porțile mai vechi au fost ornamentate cu motive geometrice, stilizate, mai târziu cu motive vegetale, mai ales cu motive florale. Motive des întâlnite sunt luna și soarele. Grinda frontală este de obicei decorată cu inscripții, de regulă anul construirii, numele gazdei
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
sunt luna și soarele. Grinda frontală este de obicei decorată cu inscripții, de regulă anul construirii, numele gazdei și al soției lui. Uneori sunt încrustat și versuri sau mesaje. Modelele secuiești străvechi precum spiralele, motive vegetale etc. care ornează o poartă secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
construirii, numele gazdei și al soției lui. Uneori sunt încrustat și versuri sau mesaje. Modelele secuiești străvechi precum spiralele, motive vegetale etc. care ornează o poartă secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul trebuie sa fie dulgher, tâmplar și sculptor în același timp. Sculptarea unei porți poate
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
o poartă secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul trebuie sa fie dulgher, tâmplar și sculptor în același timp. Sculptarea unei porți poate să dureze între 16-20 zile, construirea porții de la alegerea materialului până la ridicarea lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul trebuie sa fie dulgher, tâmplar și sculptor în același timp. Sculptarea unei porți poate să dureze între 16-20 zile, construirea porții de la alegerea materialului până la ridicarea lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectând atât tradiția, cât și preferințele viitorului proprietar. Sculptura în relief poate să aibă adâncimea
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul trebuie sa fie dulgher, tâmplar și sculptor în același timp. Sculptarea unei porți poate să dureze între 16-20 zile, construirea porții de la alegerea materialului până la ridicarea lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectând atât tradiția, cât și preferințele viitorului proprietar. Sculptura în relief poate să aibă adâncimea între 5-10 mm. După finisare, poarta este impregnată
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
zile, construirea porții de la alegerea materialului până la ridicarea lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectând atât tradiția, cât și preferințele viitorului proprietar. Sculptura în relief poate să aibă adâncimea între 5-10 mm. După finisare, poarta este impregnată cu ulei de in. În afară de porțile ornamentate cu sculpturi există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu sculpturi și îi lipsește adăpostul pentru
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectând atât tradiția, cât și preferințele viitorului proprietar. Sculptura în relief poate să aibă adâncimea între 5-10 mm. După finisare, poarta este impregnată cu ulei de in. În afară de porțile ornamentate cu sculpturi există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu sculpturi și îi lipsește adăpostul pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
și preferințele viitorului proprietar. Sculptura în relief poate să aibă adâncimea între 5-10 mm. După finisare, poarta este impregnată cu ulei de in. În afară de porțile ornamentate cu sculpturi există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu sculpturi și îi lipsește adăpostul pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului și data ridicării porții. Pe legături se regăsește doar motivul de soare. În anul 2009, Consiliul
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
relief poate să aibă adâncimea între 5-10 mm. După finisare, poarta este impregnată cu ulei de in. În afară de porțile ornamentate cu sculpturi există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu sculpturi și îi lipsește adăpostul pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului și data ridicării porții. Pe legături se regăsește doar motivul de soare. În anul 2009, Consiliul Județean Harghita a început derularea unui
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
cu ulei de in. În afară de porțile ornamentate cu sculpturi există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu sculpturi și îi lipsește adăpostul pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului și data ridicării porții. Pe legături se regăsește doar motivul de soare. În anul 2009, Consiliul Județean Harghita a început derularea unui program prin care se vor restaura mai multe porți secuiești vechi, care se
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu sculpturi și îi lipsește adăpostul pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului și data ridicării porții. Pe legături se regăsește doar motivul de soare. În anul 2009, Consiliul Județean Harghita a început derularea unui program prin care se vor restaura mai multe porți secuiești vechi, care se află într-o stare de degradare avansată. Și în
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
adăpostul pentru porumbei. Pe poartă se trece doar numele meșterului și data ridicării porții. Pe legături se regăsește doar motivul de soare. În anul 2009, Consiliul Județean Harghita a început derularea unui program prin care se vor restaura mai multe porți secuiești vechi, care se află într-o stare de degradare avansată. Și în județul Covasna, Primăria Sfântu Gheorghe, în colaborare cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, a inclus în plan finanțarea Programului Porților Secuiești. Porțile secuiești care se
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
se vor restaura mai multe porți secuiești vechi, care se află într-o stare de degradare avansată. Și în județul Covasna, Primăria Sfântu Gheorghe, în colaborare cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, a inclus în plan finanțarea Programului Porților Secuiești. Porțile secuiești care se vor realiza și ridica în fața bisericilor de pe marginea drumului principal din Chilieni și Coșeni vor fi achitate integral de către primărie. Porțile ridicate de cetățeni în satele care aparțin orașului Sfântu Gheorghe vor fi sprijinite cu
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
restaura mai multe porți secuiești vechi, care se află într-o stare de degradare avansată. Și în județul Covasna, Primăria Sfântu Gheorghe, în colaborare cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, a inclus în plan finanțarea Programului Porților Secuiești. Porțile secuiești care se vor realiza și ridica în fața bisericilor de pe marginea drumului principal din Chilieni și Coșeni vor fi achitate integral de către primărie. Porțile ridicate de cetățeni în satele care aparțin orașului Sfântu Gheorghe vor fi sprijinite cu subvenții din partea
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, a inclus în plan finanțarea Programului Porților Secuiești. Porțile secuiești care se vor realiza și ridica în fața bisericilor de pe marginea drumului principal din Chilieni și Coșeni vor fi achitate integral de către primărie. Porțile ridicate de cetățeni în satele care aparțin orașului Sfântu Gheorghe vor fi sprijinite cu subvenții din partea primăriei. Referiri la porțile secuiești apar în articolele:
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
vor realiza și ridica în fața bisericilor de pe marginea drumului principal din Chilieni și Coșeni vor fi achitate integral de către primărie. Porțile ridicate de cetățeni în satele care aparțin orașului Sfântu Gheorghe vor fi sprijinite cu subvenții din partea primăriei. Referiri la porțile secuiești apar în articolele:
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
Hattușa, și a dinastiei regale hitite, din care sunt cunoscuți 27 de mari regi. Hattușa avea însemnătate majoră și pe plan religios, ca oraș al zeilor și templelor. În orașul central de sus au fost descoperite resturile mai multor temple. Porțile orașului erau ornate cu figuri sacrale, lei, sfincși și figura în basorelief a unei zeități. Arheologii presupun că fragmentele făceau parte dintr-o instalație concepută ca stradă reprezentativă dedicată unor procesiuni rituale. Până în prezent, suprafețele rezidențiale și ale atelierelor meșteșugărești
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
sunt lacurile de munte, unele de origine glaciară (Bucură), altele de baraj natural (Lacul Roșu), ori cantonate în cratere vulcanice (Sfântă Ana de lângă Băile Tușnad, singurul de acest gen). Numeroase sunt și lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (lacul de la Porțile de Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru, etc.) sau pentru alimentari cu apă - pe văile Uzului, Doftanei, Firizei. Cele mai importante râuri din România sunt: Alte râuri importante sunt: Someș, Crișurile (Crișul Alb
Hidrografia României () [Corola-website/Science/314602_a_315931]
-
fie cel de-al treilea ca importanță loc sfânt al religiei islamice. Musulmanii și arabii obișnuiesc să numească într-un sens larg „Moscheea Al Aksa” întreg complexul Al Haram Al Sharif de pe Muntele Templului, care include și Domul Stâncii, 17 porți și patru minarete în cele patru colțuri ale Muntelui, în vreme ce în lume denumirea Al Aqsa este folosită mai ales cu sens restrâns - pentru clădirea moscheii cu cupola de argint. Aceasta este denumită de arabi Al Qibli și, spre deosebire de alte moschei
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
Va publica Cei Șapte Mesageri (nuvele) și este rechemat la redacția principala din Milano 1945 - a doua ediție a românului Deșertul Tătarilor este publicată și marchează începutul notorietății autorului iar în 1949 traducerea în limba franceză a românului îi deschide porțile recunoașterii internaționale. Tot în 1949 publică Paura alla Scală 1954 - îi este decernat Premiul Napoli pentru Îl crollo della Baliverna 1955 - Albert Camus adaptează în limba franceză Un caso clinico("Un cas intéressant"), piesa de teatru scrisă de Buzzati în
Dino Buzzati () [Corola-website/Science/314686_a_316015]
-
peiorative sunt frecvent utilizate cu scop tendențios și pentru a critica sau a manifesta dezaprobare și ostilitate în legătură cu persoane ("țigan", "jidan"), obiecte ("rablă"), servicii ("servicii de rahat"), locații ("la dracu-n praznic") sau situații ("A se uita ca vițelul la poarta nouă"). Un termen poate fi considerat ca fiind peiorativ în unele grupuri sociale sau culturale, dar nu și în altele. Termenul prost este utilizat în limba germană cu sensul de "noroc (în sănătatea cuiva)", iar in limba română reprezintă o
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]