37,690 matches
-
determina politica fiscală și ca bază pentru calculul venitului național și al altor indicatori statistici similari; ... h) publicul. Situațiile financiare ale unei entități pot ajuta publicul furnizând informații referitoare la evoluțiile recente și tendințele legate de prosperitatea acesteia și a sferei de activitate a acesteia. ... ---------- Pct. 15^1 din Subsecțiunea 1, Secțiunea a-3^1-a, Cap. II a fost introdus de pct. 5 al art. I din NORMA nr. 9 din 2012 aprobată de HOTĂRÂREA nr. 12 din 19 aprilie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189828_a_191157]
-
și limitată la cazurile unde era imperios necesară. Prin acest gen de prevederi se încerca un control cât mai strâns al activității profesionale a Securității de către organele de partid. Exponente ale unei ideologii totalitare, acestea nu puteau concepe ca o sferă a activității sociale, fie ea chiar una subordonată propriilor comandamente ideologice, să nu fie îndeaproape controlată. De altfel, nu întâmplător, încă de la început, conducerea organelor polițienești a fost încredințată unui important membru al conducerii Partidului. Astfel, Teohari Georgescu, care a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
simtă cuțitul în spate. Practicile acestea, a continuat el, se reflectă de altfel și în lumea literară. Și aici există bisericuțe și aici există interese de gașcă și e vai de scriitorul care, lipsit de apărarea găștii sale, intră în sfera de acțiune a găștii vecine dușmane. Aș putea să-ți dau un exemplu, spunea el în continuare, cazul poetului Adrian Păunescu, ridicat mai întâi în slăvi și apoi, când a îndrăznit să se lege oficial de un mare ștab din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
I. Lenin - „o măsură politică”, este „politică”. Iar aparatul de securitate, fiind un instrument politic cu îndatoriri speciale, trebuire să traducă în viață această măsură politică, să realizeze prevederile legilor, să pretindă aceasta și celorlalte organe, funcționari și cetățeni, în sfera atribuțiilor ce sunt de competența Securității de stat. Fiecare ofițer de securitate trebuie să respecte legea fără nici o rezervă, demascând orice abatere de la lege, indiferent de persoanele vinovate de aceasta, deoarece cea mai neînsemnată abatere de la lege, cea mai mică
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
documentelor plenarei și a extragerii din ele a problemelor care privesc activitatea de partid și profesională din unitate se vor completa planurile de măsuri privind activitatea de educare marxist-leninistă și munca politico-educativă. În cazurile când măsurile ce se inițiază depășesc sfera de competență a unității, vor fi înaintate ca propuneri Comitetului județean de partid sau Consiliului Securității Statului. Se va recomanda tuturor cadrelor din unitate, ca în cazul când, în urma studierii documentelor plenarei, mai au de făcut propuneri, să le înainteze
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Statului. Se va recomanda tuturor cadrelor din unitate, ca în cazul când, în urma studierii documentelor plenarei, mai au de făcut propuneri, să le înainteze conducerii unității, Comitetului de partid sau organizației de bază din unitate, iar pentru problemele cu o sferă mai largă, propunerile să fie înaintate la Comitetul județean de partid sau la Consiliul Securității Statului. 4.Pe marginea documentelor plenarei nu se vor organiza dezbateri speciale, ci se vor lua măsuri ca, începând cu primele teme de pregătire politico-ideologică
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
partidului și statului în domeniul securității statului, organelor de securitate le sunt date, prin documentele de partid și legile țării, o serie de sarcini. a)Prevenirea acțiunilor îndreptate împotriva securității statului Edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră sporește sfera și conținutul valorilor create prin eforturile întregului nostru popor, a căror apărare conferă noi dimensiuni și activității organelor de securitate. Creșterea importanței valorilor materiale și spirituale create și a celor în curs de făurire, interesele fundamentale ale poporului, ale orânduirii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
În calitatea sa de forță politică conducătoare a națiunii socialiste, Partidul Comunist Român realizează conducerea unitară a întregii vieți sociale, asigurând prin aceasta progresul rapid al patriei noastre pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Conducerea de către partid cuprinde în sfera sa toate componentele sistemului social, precum și activitățile economică, politică, socială și culturală, care sunt desfășurate atât pe plan intern, cât și în relațiile internaționale ale Republicii Socialiste România. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al partidului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în cooperare cu U.M. 0625/R.B. sau alte unități și formațiuni ale Ministerului de Interne, pentru identificarea elementelor suspecte de terorism, controlul antiterorism, antideturnare, de întărire a pazei și apărării obiectivelor date în competență, de prevenire a evenimentelor negative în sferele de preocupare ale unităților respective. Datele despre existența și activitatea persoanelor cuprinse în categoriile enunțate sau altora cunoscute ca fiind potențial capabile să întreprindă acțiuni denatură să prejudicieze misiunea să fie concentrate la fiecare unitate centrală de profil, care să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de Interne. I. Cu privire la organizarea și coordonarea unitară a Festivalului național „Cântarea României” -Comandanții, organele și organizațiile de partid, toți factorii educaționali din unitățile centrale și teritoriale vor acționa pentru ca etapa de masă a festivalului să asigure o mai largă sferă de cuprindere și participare a întregului personal la acțiunile organizate și desfășurate, să determine impulsionarea activității politico-educative și cultural-artistice. Etapa de masă să constituie în contextul festivalului cea mai largă acțiune de desfășurare a forțelor cultural-artistice și de creație, organizându
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate pe pământul României. Ne facem o datorie de înaltă onoare ostășească să vă raportăm că, și cu acest prilej, activul de bază al Securității a relevat, cu alese sentimente de recunoștință, profunzimea și larga sferă de cuprindere ale gândirii teoretice și activității dumneavoastră practice de strălucit strateg revoluționar, creator al doctrinei originale privind apărarea valorilor supreme ale societății noastre socialiste, ce fundamentează și orientează științific activitatea de înfăptuire a securității statului. Pornind de la prețioasele învățăminte
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
des Russo? Roumains (Ia? i, 1917), descrie nefericitele rela? îi dintre Rom�nia ? i Rusia. Din punct de vedere istoric, analiza lui Iorga este incontestabil?. ?eicaru ? i?a exprimat dorin? a că aceast? carte s? devin? manual �n Rom�nia. Problemă rezidă �n sfera politicului. Iorga �? i amintea c? atunci c�nd ambasadorul Spaniei le? a cerut diplomă? ilor ru? i p? rerea despre analiza lui Iorga a rela? iilor ruso-rom�ne, ace? tia au r? spuns c? este scris? �din punctul de vedere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trebuie ap? raț atunci c�nd face o gre? eal?; ? i, �n sf�r? it, 5) Regele trebuie s? fie aclamat atunci c�nd �nf? ptuie? te o fapt? m?rea?? �51. Toate bune p�n? acum; marea problem? apar? inea unei alte sfere. De la sosirea ei �n Rom�nia, dinastia avusese permanent leg? turi cu Br? tianu ? i cu clanul s? u. Tat? l lui Br? tianu adusese dinastia �n Rom�nia �n 1866. Acesta a fost cel care �i asigurase garan? iile necesare predecesorului regelui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adoptase toat? mo? tenirea revolu? iei burgheze de la 1789, f? r? s? aib? �ns? o burghezie. Ad? uga: �Via? a noastr? politic? trebuie s? pl? teasc? pentru acest p? cat originar al minciunilor, iar acest p? cat originar �nglobeaz? toate sferele vie? îi (noastre) publice, cultura, civiliza? ia, economia na? ional? , totul sem? n�nd cu un cadru distorsionat care nu corespunde esen? ialului, con? inutului adev? rurilor ce vin din trecutul �ndep? rtat, din ad�ncul existen? ei noastre �nse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Conceptul integrator de educație permanentă are trei dimensiuni: verticală, orizontală și interioară (Savicevic, 1999, p. 170). Prima dimensiune vizează continuitatea educațională în plan temporal, de la naștere la moarte, de-a lungul întregii vieți (lifelong learning/education); a doua reunește toate sferele cunoașterii și integralitatea cunoștințelor, obținute atât în manieră formală (în sistemul școlar), cât și non-formală sau informală (life-wide education), în timp ce a treia dimensiune vizează multitudinea nevoilor de învățare ale individului. Așadar, educația/învățarea are loc permanent, reunind deopotrivă toate influențele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
noua funcție a cunoașterii și a cunoștințelor, care a devenit resursa-cheie a viitorului. Ideea de bază nu este de a disemina și distribui un stoc determinat de cunoștințe cât mai eficient posibil, nici nu este legată de faptul că toate sferele vieții sociale se sprijină din ce în ce mai mult pe baze științifice, ci este legată de conturarea unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
gradul de profesionalism necesar pentru atragerea cetățenilor către acest tip de pregătire, puterea lor de penetrare în rândul cetățenilor fiind limitată. Sunt necesare eforturi și campanii educaționale susținute, care să stimuleze interesul adulților pentru acest tip de educație, deoarece aparține sferei educației generale a adulților. Dar fără dublarea acestora de o voință politică este greu de obținut efectul scontat. De multe ori, adulții nu conștientizează importanța educației pentru democrație, deoarece ea nu răspunde unor nevoi imediate, explicite a acestora; prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților pentru dezvoltare personală, pentru folosire creativă, regenerativă, pentru optimizarea potențialului indivizilor. Timpul liber (loisir, fr.; leisure, engl.) este acea parte a timpului extraprofesional care îndeplinește, după J. Dumazedier, trei funcții principale, odihnă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cel puțin, scontate. Necesitatea prelungirii duratei învățării pe tot parcursul vieții a produs schimbări în abordarea învățării, a înțelesului și modalităților de realizare ale acesteia. Cele mai semnificative schimbări de accent sunt (Siebert, 2001b, pp. 36-39): a) Extinderea considerabilă a sferei conceptului de învățare Astăzi, învățarea nu se mai referă numai la cea de tip școlar/universitar, ci capătă noi dimensiuni. Raportul lui J. Delors distinge patru dimensiuni ale învățării: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și socială” și că „modelele învățării, ale muncii și cele ale vieții se schimbă rapid”, Comisia și Statele Membre ale CElansează o dezbatere largă, bazată pe o strategie comprehensivă privind „implementarea învățării permanente la nivel individual și instituțional în toate sferele vieții publice și private” (p. 5). În viziunea „Memorandumului”, învățarea permanentă este „umbrela comună sub care sunt reunite toate tipurile de învățare și formare” (p. 6); ea este definită ca activitate intenționată, realizată continuu, cu scopul îmbogățirii cunoștințelor, deprinderilor, competențelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
elemente-cheie, respectiv comportamentul spațial, caracteristicile fizice (lumina, aranjamentul mobilierului, zgomotul, decorul etc.), rolul tradiției și experiențele afective trăite de cursant (cum anticipează și cum răspunde acesta la cadrul/contextul în care se realizează activitățile de învățare). Alți autori însă restrâng sfera mediului psihologic/a climatului emoțional, incluzând aici atmosfera suportivă, prietenească, informală, deschisă și stimulatoare, stabilită chiar de laprima întâlnire cu participanții (Galbraith, apud Hiemstra, 1991). Knowles (1980, p. 67) folosește un termen echivalent pentru a descrie acele condiții care facilitează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
studii realizate cu ajutorul unor teste de vocabular atestă ruta ascensională pe care se angajează capacitatea verbală pe toată durata maturității, reușind să rămână constantă chiar și la 65-70 de ani. Este poate un joc compensatoriu pentru deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile nu s-au decantat încă tranșant, așa că unii autori semnalează un ascendent al introversiunii, iar alții, pe baza unor studii mai temeinic instrumentate metodologic (deci mai credibile), constată o relativă stabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raport de-a lungul maturității mijlocii. Cât privește locul controlului, solidari cu o serie de cercetări mai recente, vom preciza că, odată cu acumularea anilor, individul se externalizează în privința sănătății, a capacității intelectuale și a evoluției personale și se internalizează în sfera competențelor sociale. Vorbind despre caracter, majoritatea eminențelor din domeniu consideră că acesta se desăvârșește în pragul maturității. Ca expresie de sinteză a întregii personalități, potențialul creativ general aladultului, ca mod de viață, se poate dezvolta mereu, dacă individul este cooptat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de învățare din perspectiva rezultatelor imediate ale sale; - promovarea muncii în echipă și implicarea adultului în ceea ce învață. Principiile acestea acționează sistemic, adică se află în relații de intercondiționare, ca premisă pentru o activitate de formare de calitate și în sfera atât de complexă și integratoare a educației adulților. 4.1.2. Relația dintre predare-învățare și evaluaretc "4.1.2. Relația dintre predare‑învățare și evaluare" Unul dintre elementele importante ale succesului unui demers de proiectare este și alegerea, organizarea, planificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]