36,222 matches
-
-și asume rolul de mediator între SUA și forțele lui Ho Shi Min.1219 Ca o piedică suplimentară în calea Administrației, comerțul SUA cu Europa de Est totaliza mai puțin de 1% din volumul exporturilor 1220. Mulți congresmeni nu puteau înțelege de ce voia Casa Albă să-și pericliteze relațiile cu puterea executivă, mai ales pe timp de război, pentru o chestiune atît de insignifiantă. Programul comercial Est-Vest promovat de Johnson nu avea, însă, la bază, rațiuni economice. El acceptase recomandările raportului Miller. Deocamdată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
funcționar de stat. Nixon era copleșit. El a scris în memoriile sale: "oriunde mergeam, oamenii ne întîmpinau cu manifestări de prietenie"1236. Pe 24 iulie, Ceaușescu informă Marea Adunare Națională despre recentul progres privind relațiile între Washington și București. România voia să lege o prietenie mai strînsă cu SUA și să extindă relațiile pe "baze reciproc avantajoase, în interesul cooperării și păcii în întreaga lume"1237. La trei zile după aceea, Corneliu Bogdan se întîlni cu președintele Johnson la Casa Albă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un program stimulativ, care să încurajeze producția la nivel local. Pe scurt, reformele erau menite să stabilească legături mai directe între producători și clienți. Una din industriile cele mai afectate era cea coordonată de Ministerul Comerțului Exterior, pe care Ceaușescu voia s-o facă mai eficientă. Reformele din acest domeniu făceau necesară crearea unor organizații pentru comerțul exterior (OCE), care să faciliteze exporturile românești 1243. În decembrie, Ceaușescu și-a consolidat puterea. Pe data de 6 a convocat o Conferință Națională
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
semnat legea pe 13 martie. Aceasta punea capăt creditelor acordate de către Eximbank României.1255 Pe 31 martie, poporul american a rămas perplex cînd președintele Johnson a anunțat la televizor că nu-și mai depune candidatura, pentru a fi reales. El voia ca în cele cîteva luni care îi rămăseseră din mandat să rezolve conflictul din Vietnam. În consecință, celelalte probleme, printre care și comerțul Est-Vest rămăseseră pe planul doi. Pe 26 aprilie, făcînd un bilanț al strategiei politice americane pentru Europa de Est
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
făcut decît să dăuneze relațiilor sovieto-americane, care constituia preocuparea principală a Departamentului. Opoziția Departamentului n-a reușit decît să-l convingă pe Nixon să-și pună în practică ideea. După cum observa Ehrlichman, vizita în România era ideea lui Nixon. El voia să întreprindă ceva "îndrăzneț"1316. Cum avea să spună Bogdan mai tîrziu, președintele voia "să le dea peste nas rușilor"1317. Promptitudinea deciziei lui Nixon i-a surprins pe toți, inclusiv pe ambasadorul Bogdan. Acesta a primit "din senin" un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
n-a reușit decît să-l convingă pe Nixon să-și pună în practică ideea. După cum observa Ehrlichman, vizita în România era ideea lui Nixon. El voia să întreprindă ceva "îndrăzneț"1316. Cum avea să spună Bogdan mai tîrziu, președintele voia "să le dea peste nas rușilor"1317. Promptitudinea deciziei lui Nixon i-a surprins pe toți, inclusiv pe ambasadorul Bogdan. Acesta a primit "din senin" un telefon prin care era anunțat că este așteptat de către Kissinger, la Casa Albă, pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congres. El știa prea bine că în America se simțea o schimbare de atmosferă. Congresul american și oamenii de afaceri optau pentru dezvoltarea comerțului și chiar pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" anumitor țări din estul Europei. Ceaușescu nu voia să piardă ocazia de a le influența părerea. Nixon avea să fie bine primit la București și, pe parcurs, Ceaușescu avea să folosească această vizită ca pe o dovadă în plus a independenței României față de Moscova. Pe 28 iunie, președintele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acestea, el se hotărîse în mod deliberat să fie primul președinte american care să facă o vizită de stat într-o țară comunistă. Doctrina sa de condiționare atrăgea după sine o reducere a tensiunii politice dintre "superputeri" și totuși el voia să viziteze tocmai acea țară comunistă est-europeană care era cea mai refractară față de cererile sovietice. Pe parcursul lunilor iunie și iulie s-au ivit rațiuni mai complexe ce justificau vizita în România 1321, cea mai importantă dintre ele fiind aceea că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aplicarea reglementărilor comerciale, Departamentul Comerțului și, într-o mai mică măsură, Departamentul de Stat, s-au folosit de toată puterea legislativă de care dispuneau pentru a întări relațiile între Est și Vest. Statul dorea aceasta din rațiuni politice, iar Comerțul voia să satisfacă cererile crescînde ale marilor companii 1344. Succesul vizitei lui Nixon în România i-a determinat pe cîțiva congresmeni să facă demersuri insistente pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României. Pe 4 august, congresmanul Paul Findley, din Illinois
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însoțiseră în România pledau cu entuziasm pentru o politică de intensificare a cooperării științifice și tehnologice între cele două țări. Pe 20 noiembrie, DuBridge ceru Departamentului de Comerț să se gîndească la reducerea restricțiilor comerciale impuse României. Mai exact, el voia ca Departamentul să modifice procedurile de autorizare a exporturilor, astfel încît să permită firmelor americane să încheie acorduri de asociere cu firme românești 1369. Secretarul Departamentului de Comerț, Stans, răspunse pe 15 decembrie, arătînd că în acel moment, Departamentul său
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mult decît relațiile comerciale cu estul Europei. Pe 2 martie, președintele le-a trimis o notă lui Haldeman, Erlichman și Kissinger. El ajunsese la concluzia că, în calitate de principal arhitect al politicii externe americane, își împărțea timpul "în prea multe". Voia acum să se concentreze asupra a cinci probleme de politică externă: relațiile Est-Vest, Uniunea Sovietică, China comunistă, Europa de Est, dar numai dacă aceasta ar fi afectat relațiile Est-Vest "în cel mai înalt grad" și Europa de Vest. Toate celelalte probleme urmau a fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Ceaușescu în vederea îmbunătățirii relațiilor comerciale cu Washingtonul nu au fost diminuate de relațiile cu Moscova. România se străduise din greu să-l impresioneze pe consilierul științific al lui Nixon, Lee DuBridge. Conducerea de la București era interesată de tehnologie și voia să afle mai multe despre calculatoare și fabricile de cracare a petrolului. Reprezentanții români și-au exprimat dorința de a achiziționa instalații de o tehnologie avansată. DuBridge a influențat Congresul în favoarea lui Ceaușescu. El a reușit să-i asigure 75
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost încă făcute publice, dar din evenimentele ulterioare se poate deduce că Mănescu a discutat cu președintele despre intenția lui Ceaușescu de a vizita Națiunile Unite în octombrie, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea acestei organizații. Ceaușescu voia să-și petreacă restul timpului vizitînd SUA, pentru a se întîlni cu diferiți directori de companii. Nixon a propus ca liderul român să vină la Casa Albă pe 26 octombrie, spre sfîrșitul vizitei sale în America 1385. Amabilitatea lui Nixon
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Amabilitatea lui Nixon nu reflecta numai dorința de a se revanșa pentru vizita pe care o făcuse la București, în august 1969, ci și aceea de a comunica cu Beijingul prin intermediul României. Convorbirile inițiale din Polonia stagnaseră. Mao Zedong nu voia să acționeze în vederea îmbunătățirii relațiilor chino-americane înainte ca Statele Unite să-și retragă forțele militare din Taivan. El a amintit acest lucru de trei ori în cursul discuției cu vechiul său prieten Edgar Snow, ziaristul american de stînga, pe care-l
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Albă nu avea încredere în Snow, din cauza apropierii sale de stînga și ajutorului consistent pe care acesta i-l acordase lui Mao în anii '30. Ca urmare, Administrația n-a putut înțelege importanța gestului lui Mao. Mesajul era simplu. Mao voia să susțină personal reconcilierea chino-americană1386. Kissinger avea să remarce, în memoriile sale, că "subtilitatea excesivă blocase comunicarea"1387. Pe 5 octombrie 1970, Nixon a trimis Beijingului un mesaj care nu era nici pe departe subtil: a declarat revistei "Time" că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în China"1388. Pe 13 octombrie, Ceaușescu a sosit la New York. El își petrecu două săptămîni vizitînd California, Detroit și Williamsburg. S-a întîlnit cu directorii firmelor Intercontinental Hotels, Dow Chemical, Caterpillar Tractor și Combustion Engineering. Mesajul său era direct: voia să înființeze societăți mixte cu unele companii americane 1389. Pe 22 octombrie, Ceaușescu a ținut o cuvîntare în fața Asociației de Politică Externă din New York. El spunea că vrea să dezvolte comerțul și relațiile româno-americane, dar o dezvoltare semnificativă nu este
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dar i-ar fi asigurat pe oamenii de afaceri americani că au acceptul Casei Albe în ce privește afacerile cu blocul comunist 1391. Pe 26 octombrie, la ora 11:00, Ceaușescu a avut o întrevedere cu Nixon, la Casa Albă. Președintele american voia ca Ceaușescu să le spună chinezilor că el privește Taivanul ca pe o chestiune "internă" a Beijingului. Aceasta însemna că Washingtonul nu voia să se amestece în nici una din soluțiile pe care Beijingul le considera adecvate pentru Taivan. Acesta era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
octombrie, la ora 11:00, Ceaușescu a avut o întrevedere cu Nixon, la Casa Albă. Președintele american voia ca Ceaușescu să le spună chinezilor că el privește Taivanul ca pe o chestiune "internă" a Beijingului. Aceasta însemna că Washingtonul nu voia să se amestece în nici una din soluțiile pe care Beijingul le considera adecvate pentru Taivan. Acesta era și mesajul pe care Nixon i-l trimisese lui Yahya Khan, președintele pakistanez care vizitase și el, recent, Casa Albă1392. În ceea ce-l
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amestece în nici una din soluțiile pe care Beijingul le considera adecvate pentru Taivan. Acesta era și mesajul pe care Nixon i-l trimisese lui Yahya Khan, președintele pakistanez care vizitase și el, recent, Casa Albă1392. În ceea ce-l privea, Ceaușescu voia să dezvolte relațiile americano-române și să asigure "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru produsele românești. În acea seară, Nixon organiză un dineu pentru Ceaușescu, la Casa Albă. Printre oaspeți se numărau directorii de la DuPont de Nemours, Sun Oil, Motorola, Marriott
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și, pentru prima dată, le permitea studenților să participe la acest program înainte de absolvire 1400. La o săptămînă după aceea, Gheorghe Ioniță, de la Ambasada Română, s-a întîlnit cu membri ai Consiliului de Consultanți Economici ai Președintelui, de la Washington. Ioniță voia să știe dacă se putea stabili o întrevedere pentru primăvară, între membrii Consiliului Economic al României și cei ai Consiliului de Consultanți Economici. Președintele consiliului român era profesorul Manea Mănescu, un distins economist și o persoană apropiată lui Ceaușescu 1401
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la întocmirea unui amplu proiect de lege pentru reforma comercială, sediul acestuia întîrzia să apară. Dezbaterile înverșunate despre problemele comerciale erau purtate cînd la un capăt al bulevardului Pennsylvania, cînd la celălalt. Confederația Americană a Muncii și Congresul Sindicatelor Industriale voiau, în continuare, mai multă protecție pentru importuri, în timp ce Departamentul de Stat și cel de Comerț optau pentru dezvoltarea comerțului 1408. În Congres, senatorul Mondale solicita, în continuare, intensificarea comerțului Est-Vest. El le cerea colegilor săi să se gîndească la amendarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
multe motive pentru decretarea Legii nr. 1. Avea nevoie de tehnologie străină, management și experți în marketing. Asocierile pe termen lung puteau satisface toate aceste necesități și puteau asigura, totodată, o tehnologie modernă, în pas cu cerințele pieței mondiale. El voia, de asemenea, să consolideze poziția comercială a României, pentru a-și traduce în practică ultimul plan cincinal pentru 1971-1975, care prevedea dezvoltarea substanțială a comerțului 1419. Mai mult decît atît, prin aceste societăți mixte, România putea accede la atît de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie 1970, avuseseră un ecou puternic în toate țările blocului estic și Ceaușescu a hotărît să mai limiteze reducerile pentru consumatorii casnici prevăzute în planul original 1441. În martie 1971, acesta a amînat trimiterea Consiliului Economic Român la Washington. Ceaușescu voia să sugereze Casei Albe că îl deranjează refuzul președintelui american de a face presiuni pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României. Liderul român nu a schimbat, însă, cu nimic relațiile cu Moscova. Pe 1 aprilie, la cea de-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
personalității se potrivea cu temperamentul său1448. La întoarcerea în București a zăbovit puțin asupra introducerii unor schimbări interne după modelul regimurilor chinez și coreean. Pe 6 iulie, Ceaușescu a prezentat așa-numita Teză din iulie Comitetului Executiv al PCR1449. El voia să îmbunătățească "activitatea politico-ideologică și educația marxist-leninistă" a cadrelor de partid și a poporului român. Propunerile sale se bazau pe poziția partidului, aceea de prim rang; era un program de instruire și acolo unde era necesar, de reeducare, menit să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
concentra și asupra propunerilor pentru comerțul sovieto-american. Înainte de a-și da demisia, în ianuarie 1972, secretarul Comerțului, Stans, îi predase președintelui un raport cu toate problemele nerezolvate. El arăta că sovieticii își doreau "Clauza" și, pentru a înlesni obținerea ei, voiau să negocieze un acord privind datoriile lor de împrumut și închiriere contractate în cel de-al II-lea Război Mondial. În afară de aceasta, voiau să cumpere în următorii cinci ani porumb și cereale în valoare de 1 miliard de dolari 1473
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]