37,317 matches
-
trece marea. Doar tu ce știi când ceasul îmi va bate, Mă vei păstra-n adânc sfidând uitarea - De cântec nins și de eternitate. Moment biografic Departe de părinți, în capitală, De frați, de soră și de alte rude, Eu plâng și plânsul nimeni nu-mi aude Și-s tras la față, parcă-s ars de boală. Mi-au spus, zâmbindu-mi, că mă vor exclude, Că n-am făcut în viață vreo scofală, Că ochii mei tristețe doar exală, Iar
Poezie by Nicolae Ungurean () [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
dracu mai vine aici la tine oamenii sunt bestii Răpane și tu ești cel care le scarpină păduchii și hohoteau femeile dinăuntrul și din afara lui din trupurile lor masive curgea transpirația și Răpan s-a ghemuit și a început să plângă tăcut cu pumnii în găvanele ochilor *** ne adaptam aproape fără voia noastră zeama subțire și friptura sleită erau în mintea noastră cele mai grozave bucate le savuram cu ochii închiși mestecând îndelung când ne înecam îngrijitoarea ne ardea o palmă
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
era întuneric și-n salon plutea un miros grețos hai Răpane l-am rugat cu glas blând cin' te-a speriat așa tare și micul Răpan arăta cu degetul în sus și în sus era doar tavanul sau poate Dumnezeu plângea acum micul Răpan și l-am strâns ca pe copilul meu în brațe și m-am tot gândit în noaptea aceea cu trupul cald al lui Răpan la pieptul meu dacă nu cumva L-a văzut pe Dumnezeu și Dumnezeu
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
aducea cu cel al lui Răpan dar îmi părea straniu și nu știam de ce mă uitam fascinat la el și deodată am tresărit nu puteai să-ți dai seama dacă e vesel cum părea când îl priveai prima oară sau plânge cum părea dacă îl priveai mai atent *** asistentele alergau în toate părțile cu halatele albe ridicate și noi ne băgam sub păturile murdare respirând cu frică și repetând cu groază în gând Răpan s-a sinucis Răpan s-a sinucis
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
furiș, apoi pe față, cu impertinență spre arma- ment și spre lună ca spre o țintă. Ardeam să-l conving, ca și Dumnezeu odinioară, să fie, să ră- mână bun cu orice preț în lumea pentru totdea- una sălbăticită. A plâns sub lovituri și mi le-a arătat cu reproș, convins că-i vreau moartea, fără să fiu în stare de nici o înviere, de nici o amâ- nare. Fără să fiu Dumnezeul care l-a născut pe Fiu înainte de toți vecii. Ca
Despre derută by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]
-
le-a arătat cu reproș, convins că-i vreau moartea, fără să fiu în stare de nici o înviere, de nici o amâ- nare. Fără să fiu Dumnezeul care l-a născut pe Fiu înainte de toți vecii. Ca un fiu pământean a plâns sub lovituri până și-a pus la pământ adversarii, gustându-și gloria de-o clipă, ca împo- triva propriei morți. M-a izgonit, m-a ignorat de- atunci, golit, uscat de laptele Maicii, îmbujorân- du-se. Și n-am mai
Despre derută by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]
-
ea? Cînd vezi cîte un fiu uitîndu-și De chiar zăcuta maică-a sa. Se spune-n taina cununiei Că legătura-i pe viață. Dar vezi chiar căte-un fiu de preot Rupînd-o ca pe-un fir de ață. Violet Mi-am plîns iubitul mult mai înainte De-a ne găsi, a ne cînta și pierde. Ce am cules? O rouă de cuvinte, Bătînd în violet, pe-o nucă verde. în fața morții, cînd viața, iată, E-un rezumat de-o clipă,-n reluare
Poezie by Carolina Ilica () [Corola-website/Imaginative/8281_a_9606]
-
mare, e și grea. Simt nevoia de strămtoare, Să mă sihăstresc în ea. O chilie micușoară. Ea cochilie, eu melc - Lumea să rămînă-afară Și din minte să mi-o șterg. Naștere Ca mamă, și eu voi boci și l-oi plînge Pe Fiul unic și stăpîn ca un Tată; în piept, nu la pieptul de lapte l-oi strînge Atunci pentru prima și ultima dată. Bătrînă voi fi? - dar ce-nseamnă bătrînă? Iar sufletu-mi încă tot prunc nenăscut; Rupîndu-și placenta
Poezie by Carolina Ilica () [Corola-website/Imaginative/8281_a_9606]
-
numără Octavian Soviany, M. Gălățanu și Nicolae Tzone. îi salut apariția, citiți-o cu încredere și urmăriți-i destinul. Sub asprimea relatărilor ei un copil bun contrariat de realitatea la care nimeni nu se mai poate adapta fără să nu plângă și fără să nu moară încet. (C. Buzea) intro vă dau lucrurile pe care le așteptați mai ales seara când mâinile voastre caută locuri strimte pentru odihnă se rup de corp și de soare se freacă una de cealaltă până când
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
și fiecare are măcar o amintire teribilă din groapă *** când au astupat-o cei de la primărie în fiecare zi solemn se pomenea despre groapă asta până la sfârșitul verii Lulu Lulu își zgâriase genunchii undeva prin spatele blocului nu a plâns deloc doar a fugit cu genunchii zgâriați în fața librăriei Lulu privește fascinată de două ore coperțile atât de frumoase ale cărților în spatele ei se ridică o umbră imensă și o voce groasă și un moment scurt inima i se opri
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
doar fulgere mari brăzdau cerul le-a arătat prietenelor ciufulite cu buze rujate pe furiș chiloțeii ei mici albi ele se uitau așa curioase strângeau palmele umede nu știau ce să zică se foiau și a început să plouă Lulu plângea toate fetițele stăteau nemișcate pe iarbă în ploaie cuminți ca niște păpuși și nimeni nu știa că Lulu plânge Ellen și Jo Jo locuiește într-o rulotă cu sora ei mai mica Ellen din când în când Jo se prostituează
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
ele se uitau așa curioase strângeau palmele umede nu știau ce să zică se foiau și a început să plouă Lulu plângea toate fetițele stăteau nemișcate pe iarbă în ploaie cuminți ca niște păpuși și nimeni nu știa că Lulu plânge Ellen și Jo Jo locuiește într-o rulotă cu sora ei mai mica Ellen din când în când Jo se prostituează pentru a-i putea aduce bomboane de ciocolată lui Ellen ele locuiesc singure în rulotă câteodată Ellen o visează
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
Viața fîrî durere Mai curajoși ca o mie de principi, copiii făuresc o lume ideală, în care toți se felicită unii pe alții și își cedează reciproc locul, în navele ce zboară pe luciul frunzelor, amețitor. Nimeni nu se mai plânge de prigoane: un foșnet ușor, o răcoare, viața fără durere spintecă spațiile, răzbat prin coajă explozii de lumini, clocot exuberant, splendoare. Gravura melancoliei Drumul începe dimineața, cu o minciună crocantă, pe care se bate o lume, calul pornește-ncărcat cu-
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
infinite infinitezimale părți, cu simbolurile și mecanismele lui aruncându-ne în vâltoarea unei finalități. Dar ce finalitate mai are viața. Dar moartea? Imoralitate prin nediferențiere: albul de negru, mugurele neînceput de floarea pe cale de ardere, apa de norul care o plânge, sufletul de carnea lui neputrezită. Și ce moralitate are visul în inocenta lui oroare? Când cocostârcul își reduce tăcerile la un balet subtil și înghețat. Când toate se confundă într-o impersonalitate mai neagră decât moartea - Somnul cel lipicios. Doamne
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
e veșnicia podgoriei vinul poartă greutatea sîngelui promit cîndva mă voi naște Decapitare stegar venit în permisie din armata mariei tereza toată iarna tata taie un lemn verde și tînăr în curtea natală stau lîngă el mic și încărunțit și plîng privesc printre lacrimi cum cade palid și trist capul reginei maria-antoaneta resemnat în cele din urmă scriu ceva cu degetul bont pe zăpadă de pe eșafod o pasăre grea cît o bilă de plumb precum o păpădie se ridică la cer
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-website/Imaginative/9744_a_11069]
-
restricționate. Servitutea respectivă, precum și celelalte servituți ce decurg din statutul de zonă protejată și din reglementările de peisaj și urbanism specifice ar urma să fie înscrise în cartea funciară a imobilului. În acest mod, nimeni nu s-ar mai putea plânge de povara impusă de interesul public, pe de o parte, pe de altă parte ar fi diminuate presiunile speculei imobiliare odată ce un potențial cumpărător al unei astfel de proprietăți ce ar avea potențialul deja fructificat și notat în cartea funciară
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
nu mai era sigur și așezările catolice din Moldova au rămas goale, credincioșii plecând în Transilvania, sau refugiindu-se în locuri mai ferite. În aceste condiții tragice, au plecat și catolicii din Stănești...și nu au mai revenit. Ungurii se plâng mereu că Stănești a fost luat de ortodocși pentru că populația catolică de aici nu a avut preoți unguri și s-au făcut ortodocși. Satul Stănești a dispărut nu numai din statisticile catolice, ci chiar și din documentele interne moldovenești. Recensământul
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
a rămas până în 1204. Din secolul VII, a apărut ideea că orașul era protejat de Dumnezeu, având-o ca protectoare pe Fecioara Maria care a respins multe asedii. În secolul XIII se scriau poezii care o prezentau pe Fecioara Maria plângând din cauza asediului Constantinopolului de către latini. Cucerirea Constantinopolului de către turci a fost prezentată ca o pedeapsa divină aplicată noului popor ales pentru păcatele sale. Zosimos a susținut că împăratul Constantin a clădit primele edificii, componenta politică și religioasă a orașului fiind
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
ajutor trimisă de Alexios către papa Urban II prin care acesta consemna că Bizanțul avea nevoie de trupe europene pentru a-i respinge pe selgiucizi. Nu a fost păstrată documentul în întregime, însă din unele fragmente reiese că împăratul se plângea de incursiunile selgiucide, de distrugerea bisericilor și chiar era de acord să cedeze Constantinopolul în fața occidentalilor decât să îl vadă ocupat de selgiucizi. În realitate, scrisoarea era falsă. Sursele vorbesc despre prezența unei delegații bizantine la Conciliul de la Piacenza. Nu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
o întâlnire cu ministrul Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, la 27 februarie 1918, care, pe un ton arogant și umilitor, îi cere să semneze pacea sau va fi înlocuit cu un alt rege din casele regale austriacă sau germană. "„Regele a plâns și a lăsat impresia că ar vrea să facă pace dar că este încă în mâinile celor ce-l înconjoară”", consemnează Alexandru Marghiloman. Regele și guvernul se resemnează și, în lipsa altor opțiuni, decid să înceapă negocierile pentru o pace separată
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Acesta este inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași. În anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul ""Odă cătră Bahlui"", în care descrie râul Bahlui ca fiind plin de glod și lăcaș al broaștelor, iar nasul său se plânge că trebuie să se "cârnească din loc" în apropierea podului peste râu. <poem>""Adeseori departe de-a lumei triste valuri, Cu pasuri regulate eu măsur al tău pod, "Bahlui! locaș de broaște! râu tainic, fără maluri, Ce dormi chiar ca
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
în județul Cluj, pe granița sudică a actualului județ Maramureș), într-o famile de nobili din care a făcut parte și Ioan Cupșa, care în 1681, ctitorind mănăstirea Nicula din județul Cluj, dăruiește călugărilor celebra icoana a Maicii Domnului care plânge. Pe domeniile aceleiași familii Cupșa s-a întemeiat actuala comună Cupșeni din județul Maramureș. În timpul împăratului Leopold I, obligațiile fiscale și militare introduse de stăpânirea austriacă în Transilvania au determinat o amplă mișcare de rezistență, cunoscută sub numele de răscoală
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
veninos. După Vergiliu, Euridice era râvnită de Aristaeus, care, urmărind-o o dată, o făcu să calce în goana ei pe un șarpe. Ovidiu povestește că nenorocirea ar fi avut loc pe când nimfa culegea flori cu suratele ei, naiadele. Orfeu o plânse îndelung și, nesuportând până la urmă despărțirea, coborî în infern să o caute. El reuși, cântând, să înmărmurească întregul Tartar și să-l înduplece chiar pe zeul Hades să-i dea iubita înapoi. Consimțământul de a o însoți pe Euridice pe
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
asta a fost interpretată ca o manifestare a puterilor sfinte ale lui Rasputin. Poziția lui Raputin în biserică i-a permis să-și crească influența asupra lui Alexei. Este verificat că mai înainte de a-l cunoaște pe Rasputin, țarina se plângea că fiul ei "l-a întristat pe Iisus" cu purtările lui hulitoare. După întâlnirea cu Rasputin, țarina declara fericită că țareviciul "a recunoscut injustețea drumului pe care se angajase". Țarul și țarina îl considerau pe Rasputin un om al lui
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
fenomenelor atmosferice periculoase(furtuni,gheața,etc.),prin contribuția enoriașilor ortodocși din localitate. Clopotul mare,pe care este urmatoarea inscripție: VOCO,MORTUS PLANGO,FULGURA FLANGRO;BISERICII ORTODOXE DIN FENES,DONAT DE POPORUL CREDINCIOS LA 1922.SCHIEB-SIBIU (Vii îi strâng, morții îi plâng,fulgerele le înfrâng) Clopotul mijlociu are inscripționat: LĂUDAȚI PE DOMNUL.BISERICII ORTODOXE DIN FENES.DONAT ÎN 1922 DE CREDICIOSII:VASILE FILIP CU SOȚIA AURORA,ASINEFTA TODORESCU CU SOȚUL EI RĂPOSAT PETRU,GHEORGHE ARON ȘI SOȚIA MARINA.SCHIEB-SIBIU. Clopotul mic,donat
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]