37,442 matches
-
Toate se înscriu, într-un șir existențial, în care, dincolo de dorință, se află o altă dorință, dincolo de text, se găsește un alt text, care va fi însăși liniștea"159: "Ca și când și-ar fi pierdut frunzele/ Brațele mele se clatină în vânt/ Încercând să spună ceva,/ într-o limbă,/pe care nu o știu prea bine,/ Se clatină, pipăind nesigure înțelesul și aerul/ Speriate că arborii rămași pe țărm/ Ar putea înțelege greșit/" (Adio) Permanentele antiteze, între care pendulează poezia Anei Blandiana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
schimbăm locul/ Să nu amorțim cu noaptea-n cap.// Mulți suntem câți saci avem în sănii,/ Am trecut prin miezul nopții plaiul,/ Fiecare după sacul lui,/ Să nu-i schimbe cineva mălaiul.// Roata morii stă înțepenită,/ Râul înghețat trosnește-n vânt,/ Boii i-am legat de stâlpii porții/ Și aștept să-i scoată din pământ.// Gerul se asprește și le-ngheață botul,/ Întunericul e neclintit,/ Parc-a mers și timpul după roata morii/ Și la miezul nopții s-a oprit.// Mă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ebraice hwy „a fi”, în forma simplă („el este” sau „el există”) sau faptică („el face să fie/existe”). Recent s-a avansat și soluția că rădăcina hwy ar putea însemna „a sufla”, întrevăzând astfel în numele Yhwh o referință la vânt și la un zeu antic al furtunii. Nefiind certitudine nici asupra rădăcinii verbale, nici asupra vocalizării, o decizie sigură cu privire la aceasta rămâne - după părerea mea - o sarcină irealizabilă, ținând cont și că, rareori, etimologia numelui propriu divin revelează pe deplin
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cu „viață” (cf. de exemplu 1Rg 17,22: „viața copilului s-a reîntors în trupul său”). Observații asemănătoare se pot face și față de termenul ebraic rûaḥ, tradus de obicei cu „duh”, dar care indică în primul rând suflul, suflarea sau vântul ca manifestare a forței vitale. Poemul ugaritic al lui Aqhat, care descrie moartea protagonistului în acești termeni, confirmă acest fapt: „viața (npš) a ieșit ca o suflare/vânt (rḥ) [...] ca un fum din nările sale” (KTU 1.18.IV, 24-26
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
obicei cu „duh”, dar care indică în primul rând suflul, suflarea sau vântul ca manifestare a forței vitale. Poemul ugaritic al lui Aqhat, care descrie moartea protagonistului în acești termeni, confirmă acest fapt: „viața (npš) a ieșit ca o suflare/vânt (rḥ) [...] ca un fum din nările sale” (KTU 1.18.IV, 24-26). Asemenea lui nefeš, rûaḥ se referă la respirație, în sensul de viață a omului. Putem sintetiza că antropologia biblică concepe viața omului în mod global, ca o unică
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
5-6 („Pregătiți calea celui care încalecă pe nori: numele său este Domnul [...]. Dumnezeu este tatăl orfanilor și apărătorul văduvelor, el care locuiește în lăcașul său sfânt”); Ps 68,34 și 104,3 („îți faci carul din nori, umbli pe aripile vântului”). Imaginea literară a cavalerului ceresc călătorind pe nori ca și cum ar fi carul său de război este transpoziția cerească a unei imagini tipice ideologiei regale în care acesta - domnitor pământesc - își ajută și apără poporul, în special „pe orfani și pe
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și sate și unde poți cultiva pământul și crește animale domestice. Departe de acest centru se găsește periferia sălbatică, lipsită de ospitalitate, unde își au locuința doar animalele sălbatice și șerpii și unde, din cauza deșertului, a pământului arid și a vântului sufocant, nu poți construi un mediu care să permită viața și să reziste în timp (Ier 4,11). Lumea de dincolo În acest paragraf mă voi referi la lumea de dincolo concepută în sens aproape „geografic”, ca o regiune a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
constituie unul dintre elementele care nu favorizează dezvoltarea așezării. Ion Simionescu (1937, 105) scrie că aici „ploile sunt rare. Câtă apă cade, se afundă repede în pământ. Loessul, buretele care suge apa, are o grosime de 30 m... Temperatura excesivă, vânturile care suflă fără piedică, adâncimea apei nu îngăduie traiul arborilor...”, dar nici al oamenilor, pentru că acest câmp a fost târziu locuit. Spre răsărit era Balta (zonă mlăștinoasă), cu un climat mai blând, dar supusă inundațiilor, iar dincolo de ea Dobrogea, stăpânită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Sertarul cu emoții Ed. Junimea 2006 • Crescătoria de clipe Ed. Cronica 2011 • Lumină din lumini (aforisme) Ed. Cronica 2012 • Donatorul de umbră (antologie, vol.1-vol.2) Ed. Junimea 2013 2)Dramaturgie • Hora întreruptă Casa de creație Iași 1975 • Mașina de vânt Ed. Cronica Iași 1996 (cu piesele: Calul Verde, Regulamentul de bloc, Mașina de vânt și Cavou Bar) • "gheorghe popescu"... de gheorghe popescu Ed. Junimea 2009 Piese de teatru montate • Hora întreruptă imprimată la Radio Iași; TVR film realizat de Letiția
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lumini (aforisme) Ed. Cronica 2012 • Donatorul de umbră (antologie, vol.1-vol.2) Ed. Junimea 2013 2)Dramaturgie • Hora întreruptă Casa de creație Iași 1975 • Mașina de vânt Ed. Cronica Iași 1996 (cu piesele: Calul Verde, Regulamentul de bloc, Mașina de vânt și Cavou Bar) • "gheorghe popescu"... de gheorghe popescu Ed. Junimea 2009 Piese de teatru montate • Hora întreruptă imprimată la Radio Iași; TVR film realizat de Letiția Popa 1975 • Alegerea apelor montată de Teatrul V. I. Popa Bârlad 1974 regia Cristian
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Bănică; montată pe scena Teatrului Național "Vasile Alecsandri" Iași 1981 regia: Dan Nasta • Regulamentul de bloc spectacol lectură în cadrul Cenaclului de dramaturgie al Uniunii scriitorilor în lectura autorului: montat pe scena Teatrului Național Iași, regia Dan Nasta, 1991 • Mașina de vânt Teatrul Național Iași 1999 regia Constantin Popa • Gheorghe Popescu 2007 în curs de montare pe scena Teatrului Național Iași, regia Ovidiu lazăr, scenografia Rodica Porumbel; în distribuție: Petru Ciubotaru, Emil Coșeriu, Constantin Popa * Din această selecție lipsesc următoarele piese : 1
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
literare, Gazeta literară, revista Teatrul și Dacia literară. "Cel ce m-a învățat să trăiesc cu un picior în Rai și cu celălalt în Iad" Despre adulter s-au scris mii de comedii, niciodată un poem dramatic ca " Mașina de vînt" de Constantin Popa. Scenele dintre poet și iubita lui (El 1 și Ea 1) surprind prin stilul minimalist (replici scurte și sacadate), abia contaminat de o calofilie fals poetică. Ele sunt plasate în registrul poetic suprem, în timp ce convorbirile cu soția
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
socratice despre iubire (suferință, trădare, ruptură și moarte) merită să fie citite cu toată atenția pentru că (iată, poate, o definiție a talentului literar) autorul știe "să citească gîndurile", să stimuleze structurile intelectuale amorfe din mintea cititorului. Inserția fantasticului în real vîntul interior pe care îl reclamă soția, dar care, în progres, va bîntui toate personajele deschide variate teme dramatice la lectură. Și totuși, o creație cu totul aparte, jumătate personaj, jumătate fantomă este Eln (numele personajelor sunt, aici, teribil de sofisticate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
secolul XX, care pune în joc degradarea unui tip al umanității prin alienare ruptură condiționată de un complex proces socio-istoric, bio-ecologic și moral-spiritual, amputînd ființa umană de propria existență, precum o plantă smulsă din solul ei hrănitor, purtată haotic de vîntul uscăciunii. Asemenea oameni trăiesc fără să existe, sînt alienați, fie ca cei străini pe meleaguri de noapte, aruncați fără copilărie și fără memorie, fie alienați ca cei mintali a căror cugetare e străină de cea a semenilor. Lipsiți de identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe cealaltă parte. Se propune aici o pagină a înfrînților vieții, a căror ultimă salvare nu este nici măcar sinceritatea, ci luciditatea dureroasă asumată în genunchi. Părăsind ordinea cronologică a apariției pieselor lui C. Popa, mă opresc asupra textului " Mașina de vînt". Ca și în "Calul verde", pretextul sentimental e doar manevra prin care se speră ( zadarnic) abaterea atenției cenzurii de la mesajul fundamental. Și aici, totalitarismul nu ne apare doar ca distrugător politic, sau nu numai politic, ci ca o forță ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea pune ordine, odată pentru totdeauna, în viața tulbure, plină de indecizii, de neprevăzut, de libertate în fond, a sentimentelor noastre. "Mașina de vînt", acordînd metaforei încă o treaptă plastică, este imaginea puterii malefice, care distruge fără să construiască, și care, finalmente, îi înghite și pe cei ce au slujit-o. "Regulamentul de bloc" apare ca reacție la un fenomen politic intern și la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în consecință, Mihai este primul care cedează își va sufleca din nou pantalonii și, înainte de a invita la dans pe unul din ocupanți, îi presează pe ceilalți care, în final, îi vor invita la dans pe ceilalți "vecini".) Mașina de vînt Poveste populară în două stări, cîteva renunțări și trei avertismente Constantin Popa: O mașinărie de produs furtuni ale fricii, ale deznădejdii și de pierdere a identității Măștile absurdului După o "uvertură" în tonuri prețios-poematice (per parcurs mai pîlpîie inflexiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mașinărie de produs furtuni ale fricii, ale deznădejdii și de pierdere a identității Măștile absurdului După o "uvertură" în tonuri prețios-poematice (per parcurs mai pîlpîie inflexiuni de lirism oarecum artificios), sugerînd un eteric ceremonial al iubirii, în piesa " Mașina de vînt" sîntem conduși, printr-o suită de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă. Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Florin Faifer Premieră la "Naționalul" ieșean Ultima premieră a actualei stagiuni a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași se va produce mîine, ora 18, la Sala Studio a instituției. Spectacolul prezentat pentru prima dată în fața publicului se numește "Mașina de vînt" și îi aparține actorului Constantin Popa, care semnează de această dată atât textul, cît și regia. Întrebat de motivația acestei montări, autorul-realizator a răspuns: "Pentru că acum i-a sunat ceasul scenic... Și pe scena Teatrului Național, pentru că scîndurile acestei scene
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
l-a făcut cu o plachetă de versuri, "Prețul alegerii", Editura Junimea, continuînd cu alte volume de versuri, pentru ca în 1996 să îi fie editată o primă carte cu piese de teatru, care poartă chir titlul actualei premiere, "Mașina de vînt". "Mașina de vînt" a fost scrisă cu 15 ani în urmă, dar autorul o consideră și acum actuală prin tematica sa: cuplul, dragostea în raport cu intervenția politicului și moralei. Într-un context politic anacronic, dar care nu trebuie uitat. Partenerii de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu o plachetă de versuri, "Prețul alegerii", Editura Junimea, continuînd cu alte volume de versuri, pentru ca în 1996 să îi fie editată o primă carte cu piese de teatru, care poartă chir titlul actualei premiere, "Mașina de vînt". "Mașina de vînt" a fost scrisă cu 15 ani în urmă, dar autorul o consideră și acum actuală prin tematica sa: cuplul, dragostea în raport cu intervenția politicului și moralei. Într-un context politic anacronic, dar care nu trebuie uitat. Partenerii de echipă ai lui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un context politic anacronic, dar care nu trebuie uitat. Partenerii de echipă ai lui Constantin Popa sînt actorii Constantin Pușcașu, Livia Iorga, Doina Deleanu și Călin Chirilă. Scenografia îi aparține Rodicăi Arghir. Oltița Cîntec ("Evenimentul", 17 iunie 2000) " Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean Scrie teatru așa cum joacă teatru: cu bucurie, cu dăruire. În fiecare dintre piesele aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu Calul verde și Regulamentul de bloc au trecut ceva ani -, dramaturgul-actor dă la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
animă destine eșuate, festele ce viața are grijă să le aștearnă la fiece pas. Și de fiecare dată printre cadrele realiste ale unei încăperi-cutie dintr-un bloc de uniformă se ițesc himere ba un cal verde, ba o mașină de vînt, cînd amenințătoare, cînd mîngîietoare pentru disperările celui neputincios. Și de fiecare dată Constantin Popa mobilizează cu vînă de dramaturg adevărat lecția marilor absurzi ai secolului XX. Răul, cu atât mai puternic într-o lume pe nepotriva omului normal, adică liber
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
piesa ce tocmai am văzut-o cu sugestii dostoievskiene. În prezența insului fără nume E la puterea n -, a insului care intră și iese nestingherit diabolic din apartamentul celor doi Ei, se insinuează frigul metafizic, descins dintr-o mașină de vînt simbolic prezentă în spectacol și în text. Răul învelit în cele mai bune intenții comunitare binele și prosperitatea familiei care, al rîndul ei, este celula societății, moralitatea intangibilă a certificatului-contract de căsătorie etc. dobîndește în spectacol chipul proteic și vocea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
soția, resemnată și înțelepțită, dorește să abdice, Poetul îi răspunde cu un eseu lung și metaforic, răspunzător pentru lungime și nescenicitatea momentului fiind în întregime regizorul, îngăduitor cu dramaturgul. Pe Livia Iorga am surprins-o în spectacolul cu Mașina de vînt într-o formă actoricească foarte bună. Are firesc, știe să convingă, trăiește adevărul iubirii sale și ne convinge de adevărul ei. Mărturisim, cu orice risc, surpriza de a vedea o actriță stăpînă pe mijloacele ei actoricești, pe talent și bun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]