36,774 matches
-
stadiul de larva, prezentând deci fenomenul de neotenie. -ul crește până la 30 de cm. în lungime, își folosește cele patru picioare pentru a se deplasa pe fundul apei și coadă pentru a înota. „Peștele umblător mexican” se hrănește cu insecte, pești mici și crustacee, preferând apele cu temperaturi mai scăzute. Ambystoma mexicanum este inclusă în lista speciilor pe cale de dispariție cu mențiunea "în pericol critic". Conform Academiei Mexicane de Stiinte, în 1998 erau 6000 de exemplare pe km pătrat, în 2003
Axolotl () [Corola-website/Science/331084_a_332413]
-
ul ("Phoxinus phoxinus") este un pește dulcicol de cârd, de talie mică (8-14 cm în lungime și 10-14 g în greutate), din familia ciprinide ("Cyprinidae"), care trăiește în apele curgătoare reci, cu fundul pietros sau nisipos, din zona de munte și de coline. Este răspândit în
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
colorate. În epoca de reproducere, culorile la mascul devin și mai vii. Se hrănește cu alge, resturi vegetale, moluște, crustacee, viermișori, zooplancton și larve de insecte. Depune icrele pe pietre, în aprilie-mai. Are importanță economică, deoarece constituie hrana naturală a peștilor răpitori, cum sunt salmonidele. Servește ca material de experiență, în laboratoarele de toxicologie. Carnea este destul de bună, deși ușor amăruie și se întrebuințează mai mult la ciorbă.
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
Țiparul sau chișcarul ("Misgurnus fossilis") este un pește dulcicol, bentonic, din familia cobitide ("Cobitidae") ordinul cipriniformelor ("Cypriniformes"), din apele stătătoare sau lent curgătoare, cu funduri mâloase și cu vegetație. Trăiește, de obicei, pe fund, îngropându-se deseori în acesta. Este răspândit în Europa și Asia: Europa centrală și
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
din când în când la suprafața apei și înghite aer, pe care-l elimină imediat prin orificiul anal. În timpul cât aerul parcurge tubul digestiv, pereții intestinului posterior rețin oxigenul: este așa numita respirație "intestinală". Dacă este scos brusc din apă, peștele elimină aerul din intestin prin anus, producând un țipăt slab: de aici i s-e trage numele de "țipar". Este foarte sensibil la schimbările de presiune atmosferică, ridicându-se la suprafața apei înaintea furtunilor; din această cauză, deseori este ținut
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului Mic) și
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești din speciile: caracudă ("Carassius carassius"), babușcă ("Rutilus rutilus"), somn ("Silurus glanis"), biban european ("Perca fluviatilis"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") sau șalău ("Sander lucioperca"). Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
și conținutul ridicat și foarte variabil de sare a lacului nu permit un trai normal al animalelor sălbatice. Cu toate acestea, este un habitat important pentru păsările flamingo și este casa unor alge endemice, nevertebrate iar în jurul marginilor trăiesc chiar pești care pot supraviețui în salinitatea apei de la marginea lacului. Chiar mai uimitor decât capacitatea păsării flamingo de a trăi în aceste condiții este faptul că cele două specii de pește endemice, (Alcopia latilabris și Alcolapia ndalalani), Alcolapia alcalica este, de
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
casa unor alge endemice, nevertebrate iar în jurul marginilor trăiesc chiar pești care pot supraviețui în salinitatea apei de la marginea lacului. Chiar mai uimitor decât capacitatea păsării flamingo de a trăi în aceste condiții este faptul că cele două specii de pește endemice, (Alcopia latilabris și Alcolapia ndalalani), Alcolapia alcalica este, de asemenea, prezent în lac, dar nu endemic, prosperând în apele de la marginile lacului. Zona din jurul lacului nu este locuită, dar există unele turme și unele cultivări sezoniere. O nouă amenințare
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
biserici, în special pe coasta de vest, în Norvegia și Trøndelag, de la Bergen la centrul de pescuit din Lofoten, în nord. Activitățile lui au fost centrate mai ales în Bergen, care a devenit un nod important de comerț internațional pentru pești. Activitățile sale în Bergen au inclus mutarea scaunul regal într-o locație mai centrală a orașului și construirea unui nou palat regal, precum și construirea bisericilor și Abației Munkeliv. Eystein a murit în august 1123 iar fratele său Sigurd a devenit
Eystein I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331152_a_332481]
-
mer”, „iarba grasă de mare”), Nitraria retusa, soiuri diverse de săricică locală - Suaeda asphaltica, de asemenea tufe perene de Arthrocnemum macrostachyum sau Salicornia glauca (rude cu brânca sau sărărica) și copaci tamarisci. Dintre erbacee se pot menționa Psylliostachys spicata, limba peștelui (Limonium vulgare), Limonium pruinosum, de asemenea planta parazită cunoscută ca ciuperca sau buretele de Malta (Cynomorium coccineus). În zonă se mai găsește o pădurice de Salvadora persica, la limita de nord a răspândirii ei geografice. În oaze se pot vedea
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
(babuștele) este un gen de pești de talie mijlocie sau mică (13-70 cm), din familia ciprinidelor care populează apele dulci din lacurile și râurile de șes din Europa și Asia. "" au o mare diversitate de specii în sudul Balcanilor și taxonomia lor este departe de a
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
speciile criptice, cum ar fi babușcă de Tur ("Rutilus virgo") aproape nestudiată. "Rutilus" sunt foarte abundente în multe bazine de apă lacustre și de câmpie și sunt o componentă importantă în lanțurile trofice și joacă un rol-cheie în structura ecosistemelor. Pești de talie mică sau mijlocie (13-70 cm). Corpul este alungit sau relativ înalt, slab comprimat lateral, în secțiune eliptic. Capul comprimat lateral. Ochii sunt situați în jumătatea anterioară a capului și privesc lateral. Spinarea și abdomenul înaintea ventralelor, rotunjit. Abdomenul
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Lycaena dispar" (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia "Pholidoptera transsylvanica" (cosașul transilvan). În vecinătatea sitului se
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
obține un în timpul luptelor. Jocul are și perioade fără lupte, în care au loc conversații între personaje. Jucătorii rezolva puzzle-uri simple, cum ar fi folosirea păleților plutitori pentru a-i elibera drumul lui Ellie, care nu poate să înoate, pește corpuri de apă, și prin folosirea de scări sau mutarea pubelelor pentru a ajunge în zone mai înalte. Pot fi colecționate obiecte precum notițe, hărți și benzi desenate, care pot fi revăzute în meniul „rucsac”. Jocul are un sistem de
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
Taranca ("Rutilus heckelii") este un pește bentopelagic semimigrator de cârd, salmastricol și dulcicol din familia ciprinidelor. Trăiește în porțiunile cu apă îndulcită (salmastre) de lângă țărm din nord-vestul Mării Negre, în Marea de Azov, de unde intră, primăvara timpuriu, în apele dulci din cursurile inferioare ale râurilor tributare acestor
Tarancă () [Corola-website/Science/331217_a_332546]
-
întunecate. Este o specie omnivoră. Adulții se hrănesc cu organisme bentonice, precum larve de insecte, crustacee, viermi și moluște, substanțe vegetale și detritus organic. O componentă importantă a hranei sunt diferite specii de moluște bivalve ("Mytilaster", "Abra", "Hydrobia"), pe care peștele le triturează cu ajutorul dinților faringieni. Se reproduce în fluvii, în martie-mai și apoi reintră în mare. Zonele de depunere a icrelor sunt situate în apele de mică adâncime și cu vegetație bogată, de obicei, de-a lungul malurilor râurilor și
Tarancă () [Corola-website/Science/331217_a_332546]
-
(crapii) este un gen de pești dulcicoli din familia ciprinidelor. Majoritatea speciilor trăiesc în sudul Chinei și Asia de Sud-Est. O excepție este crapul comun (" carpio"), care are un areal natural, format din două părți: ponto-azovo-caspic și Orientul Îndepărtat. El a fost introdus în apele din America de Nord, Australia
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
se crește artificial; s-au selecționat rase care se cresc în heleșteie și iazuri. Numele de "Cyprinus" provine greaca "Kyprinos" = crap; acest nume se trage dela "Kypris", un alt nume dat zeiței Afrodita, și apoi crapului, din cauza fertilității lui mari. Peștii din genul "Cyprinus" au corpul destul de îndesat, mai mult sau mai puțin dezvoltat în înălțime. Corpul este acoperit cu solzi mari cicloizi. Gura terminală sau subterminală, relativ mică. Pe maxilarul superior există două perechi de mustăți scurte. Dinții faringieni molariformi
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
Babușca de Tur (Rutilus virgo) este un pește bentopelagic dulcicol de talie medie din familia ciprinidelor. Este răspândit în zona superioară și mijlocie a bazinului Dunării în amonte de Porțile de Fier: în Dunăre, Tisa și afluenții lor din Austria, Cehoslovacia și Ungaria. Este foarte abundentă în bazinul
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
le (Cyprininae) este o subfamilie de pești din familia ciprinidelor. Cuprinde carpii, mrenele etc. Subfamilia este foarte diversă în Africa și în estul, sud-estul și sudul Asiei unde unele specii pot crește până la aproximativ 2 m: la cealaltă extremă, unele specii abia ajung la 20 mm lungime
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
Unul dintre conspiratori l-au omorât pe regele Eric cu un topor. Eric a fost decapitat și trupul său a fost aruncat în apele mării. În dimineața următoare, doi pescari l-au prins pe regele fără cap în plasa de pește. Cadavrul său a fost depus la Abația Dominicana în Schleswig, apoi trupul său a fost mutat în Biserica Sf. Bendt. Eric a avut șase copii cu soția sa, Jutta de Saxonia, cu care s-a căsătorit pe 17 noiembrie 1239
Eric al IV-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331274_a_332603]
-
Cleanul dungat ("Telestes souffia") este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor găsit în apele curgătoare de munte ale Europei. Trăiește în râurile de munte cu apa limpede și bine oxigenate în locurile cu curenți moderat- rapizi, uneori în repezișuri, dar niciodată în ape stătătoare sau în
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
Înotătoarea anală scobită. Coloritul corpului este cenușiu pe spate, cu o nuanță verzuie și argintiu pe laturi și abdomen. Pe laturi se află o dungă lată cenușie-albăstruie, dispusă longitudinal, de la bot până la baza înotătoarei caudale. Peritoneul este negru. Este un pește omnivor, cu componenta animală predominantă. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
animală predominantă. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge maturitatea sexuală după vârsta de 3 ani. Depune icrele primăvara (din martie până în mai), pe fund pietros în curentul puternic al apei, la o temperatură a apei mai mare de12
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]