36,222 matches
-
atît, insistențele lui ar fi stîrnit oprobriul multor congresmeni care voiau să înlăture deficitul comercial al Americii, dînd președintelui instrumentele necesare pentru a pătrunde pe piețe mai largi. Pe 15 martie, Kissinger s-a întîlnit cu Jackson și Ribicoff. Jackson voia ca Moscova să garanteze în scris că va elibera 100.000 de vize de emigrare anual. Kissinger știa că sovieticii nu aveau să acorde niciodată o asemenea garanție și nu numai atît, dar nu aveau intenția să ceară aprobarea Statelor Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a întors acasă și, la începutul lunii aprilie, le-a propus acest compromis lui Jackson, Javits și Ribicoff. Jackson n-a fost, însă, mulțumit. El rămînea tot la varianta celor 100.000 de vize de emigrare pe an și voia ca acestea să fie acordate de preferință evreilor care locuiau în afara zonelor urbane 1662. Pe 28 aprilie, Kissinger s-a întîlnit din nou cu Gromîko, de astă dată la Geneva. În cursul celor două zile de discuții, ministrul de Externe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zi după ce Comitetul de Finanțe al Senatului a început să analizeze proiectul legii comerciale 1664. Deși, după cum avea să remarce Kissinger în memoriile sale, negocierile din Orientul Mijlociu i-au dat lui Jackson timp să-și mobilizeze forțele 1665, secretarul nu voia să lase pe nimeni altcineva să trateze cu sovieticii în privința emigrării. Conform unui "important reprezentant comercial anonim", Dobrînin și Kissinger au stabilit ca "nici una din părți să nu continue discuțiile și să nu folosească intermediari decît atunci cînd ei înșiși
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la o înțelegere 1676. După pauza scursă de la ultima sesiune a Congresului, Long a reluat ședințele de analiză a proiectului de lege. Pe 20 septembrie, Ford l-a pus pe Jackson la curent cu garanția oferită de Dobrînin. Jackson o voia, însă, în scris 1677. Președintele i-a cerut să se gîndească la un compromis și, în cursul lunii care a urmat, Kissinger, Ford, Jackson și Dobrînin au încercat să găsească un procedeu acceptabil atît pentru senator, cît și pentru sovietici
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în vederea destinderii, care venea, de această dată, din partea senatorului Adlai Stevenson, președintele Comisiei de Bănci a Senatului pentru Finanțe Internaționale. Stevenson nu a aprobat hotărîrea din martie 1974, a procurorului general, luată în numele Eximbank 1683. Atît el, cît și Jackson voiau să fixeze un plafon pentru creditele acordate Moscovei, mai ales pentru cele alocate cercetărilor din domeniul energiei. Pe 19 septembrie, Stevenson a anexat la proiectul de lege al Export- Import Bank un amendament care limita creditele pentru sovietici la 300
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însoțită de un comentariu al agenției TASS, în care se preciza clar că Uniunea Sovietică avea să "respingă categoric toate încercările inacceptabile... orice amestec în afacerile interne care nu privesc pe nimeni altcineva decît statul sovietic"1696. Evident, sovieticii nu voiau să-și imagineze cineva că ei permiseseră Statelor Unite să se amestece în politica lor internă și nu se sinchiseau că Kissinger era pus, astfel, într-o situație jenantă. Pe 20 decembrie, ambele camere au adoptat principalele prevederi ale proiectului, inclusiv
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La o lună după aceea, în ziua în care Kissinger anunța că Uniunea Sovietică a hotărît să respingă acordul comercial sovieto-american din 1972, George Macovescu, ministrul de Externe al României, l-a invitat în biroul său pe ambasadorul Barnes. Macovescu voia să știe dacă Statele Unite sînt gata să negocieze un acord privind Clauza care să trateze problema emigrării într-o manieră satisfăcătoare 1698. Barnes a confirmat aceasta și a doua zi au început discuțiile bilaterale, pe de o parte cu Ministerul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîteva săptămîni, era necesitatea ca România să dea asigurări privind interzicerea dumpingului produselor de pe piața americană. Neavînd economie de piață, România avea mînă de lucru ieftină și putea produce produse ieftine. Atît forțele de muncă americane, cît și cele manageriale voiau să li se garanteze că România nu intenționează să exporte atît de multe produse specifice încît să pună în pericol sau chiar să submineze piața de desfacere pentru anumite mărfuri 1703. Pe de altă parte, negocierile vizau problema emigrării. Acesta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
altă parte, negocierile vizau problema emigrării. Acesta era un subiect delicat. Ceaușescu a precizat în repetate rînduri că nu există nici o corelație între "Clauza națiunii celei mai favorizate" și emigrare. Însă, după cum arăta Barnes, aceasta "era pentru uz intern". America voia asigurări că "lumea poate pleca într-un mod rezonabil"1704. Și totuși, Bucureștiul nu-și putea pierde controlul asupra unei probleme interne atît de importante precum emigrarea. Și, fapt la fel de important, România a refuzat să dea vreo garanție scrisă în privința
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care cei doi o semnaseră în decembrie 1973 și se reînnoia invitația adresată lui Ford de a vizita Bucureștiul 1708. Faptul că mesajul pentru președinte era transmis mai curînd de grupul coral decît de Bogdan era tipic pentru Ceaușescu. Cînd voia să ia legătura directă cu președintele american, trimitea un mesaj prin oricine avea acces la Biroul Oval. La București se încheiaseră negocierile privind partea comercială a tratatului și pe 2 aprilie, ambasadorul Barnes și Ion Pățan, ministrul Comerțului Exterior și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acordul comercial și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Cu toate că purtătorii de cuvînt ai Administrației erau atacați de către comisie pentru modul în care fusese formulată derogarea prezidențială, tendința generală a membrilor comitetului era aceea de sprijinire a acordului. Congresul, însă, nu voia nici să piardă ocazia de a critica Administrația, nici să-și reducă influența pe care o exercita, în ultima vreme, în politica externă. Noul ambasador pentru relațiile comerciale, Frederick Dent și Arthur Hartman, de la Departamentul de Stat erau hărțuiți mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Archer au fost neconvingătoare, vădind "delicatețea politică" a situației 1719. Această poziție avea, totuși, valoarea ei. Refuzul Congresului de a recunoaște "delicatețea politică" a comerțului sovieto-american și a înțelegerilor privind emigrarea forțase Moscova să anuleze acordul. Comisia pentru Comerț nu voia ca și acordul cu România să aibă aceeași soartă. Atacurile critice ale Congresului împotriva derogării lui Ford l-au alarmat pe Bogdan. El a solicitat o întîlnire cu vicepreședintele Nelson Rockefeller, pe data de 14 mai1720. Ambasadorul voia să cunoască
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comerț nu voia ca și acordul cu România să aibă aceeași soartă. Atacurile critice ale Congresului împotriva derogării lui Ford l-au alarmat pe Bogdan. El a solicitat o întîlnire cu vicepreședintele Nelson Rockefeller, pe data de 14 mai1720. Ambasadorul voia să cunoască părerea Administrației despre progresul tratatului românesc. Comerțul bilateral cu America atinsese o valoare de 400 milioane de dolari în 1974 și Bogdan voia Clauza pentru a spori volumul comerțului românesc cu Statele Unite 1721. Planul conducerii de la București pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
El a solicitat o întîlnire cu vicepreședintele Nelson Rockefeller, pe data de 14 mai1720. Ambasadorul voia să cunoască părerea Administrației despre progresul tratatului românesc. Comerțul bilateral cu America atinsese o valoare de 400 milioane de dolari în 1974 și Bogdan voia Clauza pentru a spori volumul comerțului românesc cu Statele Unite 1721. Planul conducerii de la București pentru 1976-1980 prevedea creșteri semnificative la export. România începuse să dezvolte cu succes piețele Lumii a III-a, mai ales din 1973. Prin aceasta, ea devenise
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regimul Ceaușescu căpătase mai multă credibilitate 1722. Și totuși, Bucureștiul avea nevoie de tehnologie occidentală și de utilaje din industria grea pentru a-și atinge obiectivele economice. "Clauza națiunii celei mai favorizate" era foarte importantă în acest sens și Bogdan voia ca Rockefeller să știe că România va face tot ce-i stă în putință pentru a înlesni adoptarea acordului comercial de către Congres. În cursul acestei întîlniri, Rockefeller a încercat să-l asigure pe Bogdan că, în ciuda tuturor criticilor, Congresul avea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numărului locurilor de muncă pe care ar fi fost nevoite să le piardă 1726. Rabinul Miller, președintele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul limitat de evrei cărora li se permitea să emigreze în Israel. Miller voia ca cei din Congres să-și amîne decizia privind acordul comercial românesc pînă la îmbunătățirea condițiilor de emigrare a evreilor 1727. Michael Szaz și-a reluat remarcile pe care le făcuse la audierile de la Camera Reprezentanților, prin care se împotrivea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
seamă de problema emigrării evreilor. Ceaușescu îl vizitează pe Ford Reacția Senatului a confirmat temerile lui Bogdan. Ambasadorul îl informase deja pe liderul român că audierile se vor axa pe emigrare mai mult decît ar fi de așteptat 1729. Bogdan voia ca Ceaușescu să intervină personal și să discute cu președintele american. Pe 4 iunie, Ford a acceptat să fixeze o întîlnire. Ceaușescu vizita America de Sud și, în drum spre casă, avea să facă o escală la Washington, pe 11 iunie, pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acceptat să fixeze o întîlnire. Ceaușescu vizita America de Sud și, în drum spre casă, avea să facă o escală la Washington, pe 11 iunie, pentru o vizită de două ore1730. Ceaușescu împărtășea temerile lui Bogdan. Prin dezvoltarea comerțului cu America, el voia să contracareze presiunile crescînde exercitate de sovietici, care doreau o cooperare mai strînsă a României la programele CAER. Blocada petrolului, din 1973, determinase o creștere dramatică a prețului petrolului pe plan mondial. Aceasta a creat Moscovei grave dificultăți economice, pentru că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
propuse". Senatorii ultraconservatori priveau întreaga chestiune a emigrării și Paragraful 409 ca pe o problemă morală. Făcînd această derogare, Ford "a picat" la "primul test de autoritate morală cu care Congresul învestise normele de emigrare ale Legii comerciale"1739. Helms voia să nu se întreprindă nimic în privința României. "Nu există nimic din ceea ce vînd românii, de care să nu ne putem lipsi... Cert este că România își dorește cu disperare acest acord și ar trebui s-o punem pe jar, ca să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trebuie să li se acorde mai multă atenție în viitor. Deși a acceptat principiile umanitare din Legea finală, el a menționat că trebuie să se dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de lupta împotriva drogurilor, toxicomaniei (și) criminalității". Ceaușescu voia să contrazică opinia generală conform căreia Secțiunea a III-a a fost impusă lumii comuniste de către Occident. El voia ca această secțiune să se axeze mai mult pe probleme caracteristice lumii capitaliste 1751. Ceaușescu a susținut Tratatul de la Helsinki pentru că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a menționat că trebuie să se dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de lupta împotriva drogurilor, toxicomaniei (și) criminalității". Ceaușescu voia să contrazică opinia generală conform căreia Secțiunea a III-a a fost impusă lumii comuniste de către Occident. El voia ca această secțiune să se axeze mai mult pe probleme caracteristice lumii capitaliste 1751. Ceaușescu a susținut Tratatul de la Helsinki pentru că acesta oferea, cu certitudine, anumite avantaje României. Conform măsurilor de întărire a încrederii, stabilite în Partea I, trebuiau anunțate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1769. După două zile de discuții, delegații au convenit să facă schimb de proiecte pentru un "Acord de cooperare economică, industrială și tehnică, pe termen lung"1770. În timpul șederii lui în Washington, Pățan s-a întîlnit cu președintele Ford. Ceaușescu voia ca România să fie inclusă în sistemul american de taxe vamale preferențiale pentru țările în curs de dezvoltare sau SGP. La începutul anului 1975, Administrația dăduse Bucureștiului asigurări în acest sens și Ford îl asigurase încă o dată pe Ceaușescu în timpul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lărgească piețele pentru produsele țărilor slab dezvoltate, fără a pretinde concesii reciproce 1779. În urma acestei declarații, semnatarii ei au devenit cunoscuți sub numele de Grupul celor 77 și denumirea s-a păstrat, deși numărul țărilor membre a depășit 100. Ceaușescu voia să intre și el în grup. În anii '70, el făcuse din extinderea relațiilor cu țările în curs de dezvoltare o prioritate majoră a politicii externe românești. Țările slab dezvoltate puteau furniza României materie primă ieftină și piețe de desfacere
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politicii externe românești. Țările slab dezvoltate puteau furniza României materie primă ieftină și piețe de desfacere care ar fi fost inacceptabile pentru Occident, dată fiind calitatea lor inferioară. Mai mult decît atît, legîndu-se politic de țările Lumii a Treia, România voia să-și consolideze imaginea de aspirantă la o politică externă autonomă și să fie în măsură să joace un rol mai mare în afacerile internaționale. Grație eforturilor lui Ceaușescu, Grupul celor 77 a acceptat, la Conferința de la Manila, din ianuarie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
delegați din ministerele construcțiilor de mașini 1783 și industriei ușoare 1784. Pe 29 aprilie, Ioan Ursu, președintele Consiliului Național Român pentru Știință și Tehnologie a sosit la Washington pentru a se întîlni cu înalte oficialități ale Departamentului de Stat. El voia să pledeze pentru intensificarea schimburilor tehnologice între cele două țări, mai ales în domeniul energiei nucleare 1785. În timpul acestor vizite s-au desfășurat negocieri serioase în vederea aplicării și mai temeinice a prevederilor acordurilor comerciale cu privire la Clauză. Pe 4 iunie, Statele Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]