38,404 matches
-
în frunte cu Alcmeonizii, care urmau, după o prima victorie, să le predea Atena. Adunarea atenienilor, întrunită de urgență, reflecta în dezbateri. Planul lui Miltiades, fostul tiran al Chersonesului tracic, o vreme aliat, apoi răsculat împotriva perșilor, era unul dintre comandanții armatei ateniene care câștigase adeziunea populară. Armata de hopliți, în număr de 9000, cărora li se adaugă 1000 de plateeni și sclavi eliberați în mare grabă, se retrage din cetate pentru a nu fi surprinsă de vreo trădare în așteptarea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
9000, cărora li se adaugă 1000 de plateeni și sclavi eliberați în mare grabă, se retrage din cetate pentru a nu fi surprinsă de vreo trădare în așteptarea unui ajutor spartan, dar când află că spartanii nu vor oferi sprijin, comandanții, în frunte cu Miltiades, decid să desfășoare bătălia, parcurgând în fugă și nu în marș, distanță dintre tabăra și câmpia unde îi așteptau perșii, pentru a evita pierderile din cauza arcașilor renumiți ai inamicilor. Bătălia de la Maraton a fost scurtă și
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
întâmplător mâna cu o săgeată otrăvită. Tratamentul n-a avut succes, mâna s-a infectat și s-a umflat puternic. Nemaiavând încredere în medici, basileul a respins propunerea amputării. La 7 aprilie, el i-a adunat în cortul său pe comandanții militari și a rostit un discurs în fața lor. Monarhul muribund regreta că a reușit să înfăptuiască atât de puțin pentru binele statului. Întrucât fiii săi mai mari (Alexie, asociat la domnie, și Andronic) muriseră, iar următorul după vârstă, Isaac, nu
Ioan al II-lea Comnenul () [Corola-website/Science/315281_a_316610]
-
zu weinen, sondern zu siegen.“) Războiul revoluționar francez i-au sporit faima de strateg. În primăvara anului 1792 a fost numit deținător al Regimentului Infanterie nr. 31. Beaulieu a servit la izbucnirea Primului Război de Coaliție în aprilie 1792, ca comandant de divizie sub guvernatorul austriac al Olandei Austriece, Feldmareșalul Albert Prinț de Saxonia-Teschen. Deosebit de remarcat este faptul, că Beaulieu a avut determinarea de a fi primul general din Europa, care a implicat trupe revoluționare franceze într-o bătălie și le-
Jean-Pierre de Beaulieu () [Corola-website/Science/315300_a_316629]
-
una dintre principalele coloane în prima luptă de la Fleurus la 16 iunie 1794, și a ajutat pentru a decide aceasta victorioasă. În bătălia principală, a așa-numita a doua bătălie de la Fleurus, la 26 iunie 1794, el a poruncit sub comandantul austriac feldmareșalul Frederic Josias prinț de Saxonia-Coburg-Saalfeld, coloana a cincea împotriva armatelor franceze unite sub Jourdan. Beaulieu a dus trupele sale spre Lambusart și a provocat în liniile inamice multă confuzie și dezordine, înainte de a fi obligat, printr-o comanda
Jean-Pierre de Beaulieu () [Corola-website/Science/315300_a_316629]
-
Marea Cruce a Ordinului Maria Terezia (înregistrarea în a 34-a promovare de la 7 iulie 1794), de asemenea la numit proprietar al Regimentului Infanterie nr. 58, care devenise vacant. După ce prințul de Coburg a trebuit să demisioneze din funcția de comandant suprem, a fost înlocuit de Charles Joseph de Croix, conte de Clerfait. Beaulieu a fost numit sub el Șef al Statului Major la 21 august 1794. În ziua de 4 martie 1796 generalul a fost avansat la gradul de Feldzeugmeister
Jean-Pierre de Beaulieu () [Corola-website/Science/315300_a_316629]
-
a fost înlocuit de Charles Joseph de Croix, conte de Clerfait. Beaulieu a fost numit sub el Șef al Statului Major la 21 august 1794. În ziua de 4 martie 1796 generalul a fost avansat la gradul de Feldzeugmeister și Comandant Suprem Imperial al Armatei Lombarde, formată din 42 de batalioane și 24 de escadroane, cu 140 de tunuri, împreună 45.000 de ostași. La 17 martie al anului Beaulieu a preluat comanda acestei armate de la predecesorul său Oliver Conte de
Jean-Pierre de Beaulieu () [Corola-website/Science/315300_a_316629]
-
construirea unui palat pentru familia ei la Coburg. Camerele cuplului regal erau la etajul al doilea în timp ce dormitoarele celor patru prințese erau la etajul al treilea. În octombrie 1886 familia s-a stabilit în Malta, unde Ducele a fost numit comandant șef al flotei britanice, având sediul în Malta. Pentru următorii trei ani, familia a petrecut fiecare iarnă la palatul San Anton din Malta. Viața pe insulă era neincitantă pentru Ducesa de Edinburgh însă a fost un răgaz binevenit față de viața
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
ai convoiului și ai mașinilor au fost supuși masacrului în trecătoarea îngustă, în care nici măcar aranjarea trupelor în ordine de luptă nu a fost posibilă. În zadar își arunca Balduin în atacuri disperate cuirasierii occidentali-aproape toți mercenarii au căzut, împreună cu comandantul lor, sub ploaia de săgeți. În zadar însuși Manuel îi chema cu voce puternică în jurul drapelului său pe Kataphrakți-în învălmășeală se pierduseră toate firele de conducere a oștirii care pierea. Și iată, cădea de săgeata persană boul, iar alături de el
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
ocupat poziții militare importante pe parcursul a trei domnii. El a experimentat bătăliile pe câmpul de luptă în Războiul ruso-turc din 1877-1878 unde a participă alături de tatăl și frații săi Alexandru și Serghei. El a luptat împotriva trupelor turcești ca ofițer comandant al Corpului XII al armatei ruse. Cu toate acestea, cariera sa militară l-a interesat mai puțin decât arta și literatura. În 1880, tatăl său l-a numit președinte al Academiei Imperiale de Arte Frumoase. El a fost, de asemenea
Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315338_a_316667]
-
Am decretat și decretam: Art. I. Se aprobă de Noi, demisia din cadrele active, ale armatei, pe data de 31 Decemvrie 1940, a ofițerilor de mai jos; repartizându-se că ofițeri de rezervă: În 1941, este rechemat în funcția de comandant al Regimentului 3 Infanterie Dorobanți. Cu acest regiment a luat parte la Bătălia pentru Nalcik între 17-28 octombrie 1942. În data de 28 octombrie 1942, Corpul 3 Blindat german avea în vedere lichidarea tuturor forțelor din încercuirea de la Nalcik . Divizia
Simion Coman () [Corola-website/Science/315381_a_316710]
-
continuat și a doua zi, toate fortificațiile și sistemele de apărare au fost distruse; (atac executat de batalioanele 10 și 16 Infanterie Montană). Pe 29 octombrie, Statul Major al Diviziei Române s-a mutat în interiorul orașului (după lupte grele) iar comandant al garnizoanei Nalcik a fost numit comandantul adjunct al Diviziei Colonelul român . În această bătălie Divizia 2 Munte a pierdut 30 de ofițeri, 22 de subofițeri, 768 de soldați (morți, răniți și dispăruți). În ziua de 29 octombrie se primesc
Simion Coman () [Corola-website/Science/315381_a_316710]
-
și sistemele de apărare au fost distruse; (atac executat de batalioanele 10 și 16 Infanterie Montană). Pe 29 octombrie, Statul Major al Diviziei Române s-a mutat în interiorul orașului (după lupte grele) iar comandant al garnizoanei Nalcik a fost numit comandantul adjunct al Diviziei Colonelul român . În această bătălie Divizia 2 Munte a pierdut 30 de ofițeri, 22 de subofițeri, 768 de soldați (morți, răniți și dispăruți). În ziua de 29 octombrie se primesc la comandamentul diviziei următoarele felicitări: - de la comandantul
Simion Coman () [Corola-website/Science/315381_a_316710]
-
comandantul adjunct al Diviziei Colonelul român . În această bătălie Divizia 2 Munte a pierdut 30 de ofițeri, 22 de subofițeri, 768 de soldați (morți, răniți și dispăruți). În ziua de 29 octombrie se primesc la comandamentul diviziei următoarele felicitări: - de la comandantul Armatei I Blindate, generalul Von Kleist: „Exprim recunoștință și mulțumirile mele diviziei condusă de dumneavoastră, cu ocazia ocupării orașului, puternic fortificat, Nalcik. Mai departe până la VICTORIA FINALĂ!” - de la comandantul Corpului 3 Blindate, generalul von Mackensen: „Calde mulțumiri dumneavoastră și bravei
Simion Coman () [Corola-website/Science/315381_a_316710]
-
de 29 octombrie se primesc la comandamentul diviziei următoarele felicitări: - de la comandantul Armatei I Blindate, generalul Von Kleist: „Exprim recunoștință și mulțumirile mele diviziei condusă de dumneavoastră, cu ocazia ocupării orașului, puternic fortificat, Nalcik. Mai departe până la VICTORIA FINALĂ!” - de la comandantul Corpului 3 Blindate, generalul von Mackensen: „Calde mulțumiri dumneavoastră și bravei dumneavoastră divizii. Sunt mândru că am condus trupe române la victorie”. - de la comandamentul Flotei a IV a Aeriană Richthofen: „Sincere felicitări pentru succesul de la Nalcik”. Colonelul Coman Simion, comandant
Simion Coman () [Corola-website/Science/315381_a_316710]
-
comandantul Corpului 3 Blindate, generalul von Mackensen: „Calde mulțumiri dumneavoastră și bravei dumneavoastră divizii. Sunt mândru că am condus trupe române la victorie”. - de la comandamentul Flotei a IV a Aeriană Richthofen: „Sincere felicitări pentru succesul de la Nalcik”. Colonelul Coman Simion, comandant secund al Diviziei 2 munte a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. a III-a în grad de Cavaler DR 1647/ 15.06.1943.
Simion Coman () [Corola-website/Science/315381_a_316710]
-
(n. 1892 - d. 1962) a fost un general român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. 1940 - 1943 - Șeful Statului Major al Corpului VII. 1943 - Comandantul Diviziei 18 Infanterie Munte. 1943 - 1944 - Comandantul Comandamentului 103 Munte. 1944 - Ofițer de Legătură pe lângă Corpul XVII al armatei germane. 1944 - Șeful Secției "Prizonieri de război" din Statul Major General. 14 noiembrie 1944 - 12 mai 1945 - Comandantul Diviziei 10 Infanterie
Mihail Cămărașu () [Corola-website/Science/315382_a_316711]
-
(n. 1892 - d. 1962) a fost un general român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. 1940 - 1943 - Șeful Statului Major al Corpului VII. 1943 - Comandantul Diviziei 18 Infanterie Munte. 1943 - 1944 - Comandantul Comandamentului 103 Munte. 1944 - Ofițer de Legătură pe lângă Corpul XVII al armatei germane. 1944 - Șeful Secției "Prizonieri de război" din Statul Major General. 14 noiembrie 1944 - 12 mai 1945 - Comandantul Diviziei 10 Infanterie 1945 - 1947 - Comandant Adjunct al Corpului 5
Mihail Cămărașu () [Corola-website/Science/315382_a_316711]
-
Corpului VII. 1943 - Comandantul Diviziei 18 Infanterie Munte. 1943 - 1944 - Comandantul Comandamentului 103 Munte. 1944 - Ofițer de Legătură pe lângă Corpul XVII al armatei germane. 1944 - Șeful Secției "Prizonieri de război" din Statul Major General. 14 noiembrie 1944 - 12 mai 1945 - Comandantul Diviziei 10 Infanterie 1945 - 1947 - Comandant Adjunct al Corpului 5 Armată. 1947 - 1948 - Comandant Adjunct al Regiunii a3-a Militare. 1948 - Pensionat. În rezerva Corpului 7 armată se afla Comandamentul 103 Munte, sub comanda generalului Mihai Cămărașu, dislocat în zona Topolița
Mihail Cămărașu () [Corola-website/Science/315382_a_316711]
-
Infanterie Munte. 1943 - 1944 - Comandantul Comandamentului 103 Munte. 1944 - Ofițer de Legătură pe lângă Corpul XVII al armatei germane. 1944 - Șeful Secției "Prizonieri de război" din Statul Major General. 14 noiembrie 1944 - 12 mai 1945 - Comandantul Diviziei 10 Infanterie 1945 - 1947 - Comandant Adjunct al Corpului 5 Armată. 1947 - 1948 - Comandant Adjunct al Regiunii a3-a Militare. 1948 - Pensionat. În rezerva Corpului 7 armată se afla Comandamentul 103 Munte, sub comanda generalului Mihai Cămărașu, dislocat în zona Topolița, care avea să fie introdus în
Mihail Cămărașu () [Corola-website/Science/315382_a_316711]
-
1944 - Ofițer de Legătură pe lângă Corpul XVII al armatei germane. 1944 - Șeful Secției "Prizonieri de război" din Statul Major General. 14 noiembrie 1944 - 12 mai 1945 - Comandantul Diviziei 10 Infanterie 1945 - 1947 - Comandant Adjunct al Corpului 5 Armată. 1947 - 1948 - Comandant Adjunct al Regiunii a3-a Militare. 1948 - Pensionat. În rezerva Corpului 7 armată se afla Comandamentul 103 Munte, sub comanda generalului Mihai Cămărașu, dislocat în zona Topolița, care avea să fie introdus în luptă la începutul lunii mai 1944. Pe 23
Mihail Cămărașu () [Corola-website/Science/315382_a_316711]
-
(n. 1890 - d. 1950) a fost un general român. În anii '30 a fost aghiotantul regelui Carol al II-lea și comandantul Regimentului de vânători "Regele Alexandru al Iugoslaviei". 15 martie - 1 septembrie 1941 - Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie, având gradul de general de brigadă. A fost silit de Ion Antonescu să se retragă. În perioada iunie - septembrie 1941, pentru "slăbiciune
Alexandru Orășanu () [Corola-website/Science/315383_a_316712]
-
(n. 1890 - d. 1950) a fost un general român. În anii '30 a fost aghiotantul regelui Carol al II-lea și comandantul Regimentului de vânători "Regele Alexandru al Iugoslaviei". 15 martie - 1 septembrie 1941 - Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie, având gradul de general de brigadă. A fost silit de Ion Antonescu să se retragă. În perioada iunie - septembrie 1941, pentru "slăbiciune la comandă" sau "lipsă de energie", au fost înlăturați peste 20 de generali
Alexandru Orășanu () [Corola-website/Science/315383_a_316712]
-
comandă" sau "lipsă de energie", au fost înlăturați peste 20 de generali și colonei, între care și generalul . Unul dintre cei care s-au considerat nedreptățiți, de măsurile luate împotriva lui de mareșalul Ion Antonescu, a fost generalul Alexandru Orășanu, comandantul Diviziei 8 infanterie din cadrul Corpului 11 armată. Referindu-se la ceea ce i s-a întâmplat, generalul Orășanu arăta că la 6 septembrie 1940, la orele 8, fusese ridicat de la cartierul Diviziei 2 Gardă, din Ploiești, pe care o comanda atunci
Alexandru Orășanu () [Corola-website/Science/315383_a_316712]
-
îndepărtarea sa de la comandă. Generaul Orășanu susținea că și-a făcut datoria cu probitate si devotament, inclusiv în cursul luptelor din 28 - 29 august, de la Odessa, pentru cucerirea cotei 80, când căzuse în luptă chiar fratele său, colonelul Dumitru Orășanu, comandantul Regimentului 29 Infanterie. Mareșalul Antonescu, conducătorul statului, a aprobat ca să se ridice comanda generalului Orășanu, comandantul Diviziei 8 Infanterie, cu începere din ziua de 1 septembrie 1941 motivând că: "În acțiunea din zilele de 27, 28 și 29 august 1941
Alexandru Orășanu () [Corola-website/Science/315383_a_316712]