36,613 matches
-
pe marginea anterioară a cercului, asigurându-i astfel spațiul necesar pentru executarea unui număr de 4 piruete. VI. Efortul final sau aruncarea propriu-zisă se declanșează în momentul î l trece prin punctul cel mai înalt al traiectoriei sale și piciorul drept reia contactul cu solul. În această fază mișcările prezintă următoare * piciorul drept se așează pe sol pe pingea, dar greutatea corpului este pe piciorul stâng; * accelerarea vitezei începe odată ce atletul a intrat în faza sprijinului dublu, moment în care capul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
spre sus, cu mișcarea rotund țe; ă bine stabilit în sprijin, pe piciorul * capul este în extensie, trunchiul bine îndreptat din articulațiile șoldu ă ușor pe spate stânga și continuă mișcarea de rotare spre aceeași parte, ă sensibil pe piciorul drept; * aruncătorul continuă să acționeze cu toată forța asupra obiectului pe o brațele întinse (ciocanul să nu fie “smuls” din ă), eliberând obiectul printr-o mișcare de “biciuire” din bra * ciocanul se lasă din mână când acesta ajunge la nivelul umărului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
loc accentuându-se mișcarea de întindere a brațului de aruncare. * Același exercițiu cu partener care se opune aruncare. aruncării, trăgând înapoi brațul aruncător. Brațul nu se duce înapoi în l * Imagine motrică * Aruncări de pe loc pornind cu brațul întins. inie dreaptă. greșită. * Nivel insuficient al * Prezentarea unor chinograme ale aruncării. coordonării, îndemânării în mișcare. Execuție greșită a pașilor. * Imagine motrică greșită. * Elanuri cu semne de control pent * Se lucrează pe 2 pași, pe 3 paș * Lipsă de coordonare, de atenție și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
angrenarea acțiunii picioarelor prin exia genunchilor, urmată de răsucirea trunchiului către dreapta și depășirea biectului (împingerea către înainte a bazinului și umerilor). * Aruncări din stând depărtat, aruncarea fiind precedată de un pas fectuat înapoi și oblic către dreapta cu piciorul drept și îndoirea genunchiului. * Aruncări din stând cu latura stângă pe direcția de aruncare; mișcarea ă prin așezarea în poziție corectă a tălpilor picioarelor (se pot trasa repere pe sol), urmărind apoi gradarea metodică prin flexarea mai pronunțată a genunchilor, înclinarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pot executa următoarele exerciții pentru învățarea prizei corecte și acomodarea u obiectul de aruncat: * se apucă mânerul ciocanului cu mâna stângă (pentru dreptaci) între alangele 2 și 3 cu degetul mare în afara mânerului. Se așează cele 4 degete ale âinii drepte (pentru dreptaci) peste mâna stângă astfel încât falangele 2 și 3 să fie nivelul falangelor de la baza mâinii stângi. Degetele mari se așează unul peste ltul, încrucișat; învățării, greutatea ciocanului trebuie să c de forță-viteza va îngr insuficientă și datorită aruncare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bra * din stând depărtat lateral cu spatele pe direcția de aruncare se execută o piruetă în 2 timpi: t1 - piciorul stâng (pentru dreptaci) trece în sprijin pe celălalt și execută o pivotare spre stânga 90o - 120o timp în care piciorul drept rulează pe sol pe partea interioar corpului pe piciorul stâng și apoi se desprinde de pe sol executând un arc de cerc; t2 - pivoteaz piciorul stâng pe pingea până la 360o în timp ce piciorul drept, ușor flexat din genunchi, înconjoară piciorul stâng, cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
spre stânga 90o - 120o timp în care piciorul drept rulează pe sol pe partea interioar corpului pe piciorul stâng și apoi se desprinde de pe sol executând un arc de cerc; t2 - pivoteaz piciorul stâng pe pingea până la 360o în timp ce piciorul drept, ușor flexat din genunchi, înconjoară piciorul stâng, cu t ajunge și depăși, ajutându-l în pivotare, și se așează pe sol; * același exercițiu cu ținerea unui baston în mână cu brațele întinse înainte - jos oblic, cu eliberarea obiectului; * același exercițiu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
-au zece din război. L-a făcut scârța - scârța. Pe băiat îl crezusem de însurat. b) substantive sau substitute ale acestora în acuzativ fără prepoziție sau cu o prepoziție sau o locuțiune prepozițională specializate pentru această funcție sintactică, de tipul drept, în chip de, în calitate de sau cu o prepoziție oarecare, de tipul fără, dintre, ca, printre etc. sau în genitiv fără prepoziție sau o prepoziție marcă a acestui caz: Băiatul răsucea fără niciun entuziasm roata. Această fată ai fi luat-o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
arealul cu astfel de așezări și cuprind, printre altele: -lame cu una sau două nervuri dorsale longitudinale, cu retușe marginale, păstrate în stare fragmentară; -străpungătoare și vârfuri litice fin retușate; -răzuitoare pe lamă ori pe așchie cu partea activă convexă, dreaptă sau oblică, finisate prin retușe largi unele, înguste altele; s-a găsit și un nucleu de silex cenușiu din care s-au desprins lame nu prea lungi. Cu aceeași tehnică a clivării și retușurilor au fost obținute lame din rocă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gâturi, torți și bucăți de vase din import, de foarte bună calitate sub aspectul pastei ceramice, deci de la vase grecești și romane. Multe din fragmentele provenite de la vasele autohtone poartă cunoscutele forme decorative realizate prin grupurile de linii incizate orizontal, drept sau vălurit; altele, cele mai multe, fără nici un fel de decor. Calitativ, distingem fragmentele ce provin de la vase modelate din pastă de foarte bună calitate, cu lustru dat pe exterior, precum și fragmente rezultate de la vase din pastă grosieră, purtând în amestecul folosit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câteva orientate pe direcția vest-est, cele cu sicriu; altele spre nord-vest — sud-est, iar cele mai multe pe direcția nord-sud, în special acelea de pe partea de nord a terasei, terasă care coincidea cu malul sudic al apei Bârladului în acest punct, respectiv malul drept. De asemenea, nu a rezultat nici un fel de inventar sepulcral în vreunul din mormintele răvășite. Cercetătorul ieșean Dan Gh.Teodor, căruia i-am expus mai târziu situația, considera că mormintele fără inventar și cu orientări diverse pot fi atribuite unor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
efectuarea lor participa, până destul de târziu, o întreagă masă de oameni de diferite categorii și segmente sociale, numărul mare al participanților, ca și cărțile de blestem, ce emanau cu acest prilej pentru a „nu fățări și a arăta hotarele cele drepte”, reprezentând, din punctul nostru de vedere, reminiscențe ale modului de distribuție și statornicire a limitelor teritoriale inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a lungul veacurilor. Până în epoca modernă, din acte nu lipsește menționarea megieșilor, a răzeșilor, „oamenii buni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile moșiilor, prezintă un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe valea (nu apa) Gerului, pe Herătău, numit și Călmățuiul Mic, pe Călmățui, traseul curgând în așa fel încât colțul de sud al fiecăruia se leagă de cel de nord al satului următor, chiar dacă acest traseu nu merge în linie dreaptă, ci înregistrează anumite meandre impuse de configurația terenului. Considerăm că hotarele, atât la capete, cât și între sate și moșii, au fost trasate și stabilite din timpuri foarte îndepărtate, cu mult înainte de înființarea statului medieval românesc al Moldovei. Legăturile dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstrează urme arheologice străvechi și mai recente și se pretează a fi considerată matca din care „au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai recente a locuitorilor pe această vatră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarul dintre Moldova și Muntenia în vremea respectivă. Abia mai târziu se va fixa hotarul nostru pe apa Siretului cel Mare, unde se găsește și în prezent, urmare a faptului că mulți răzeși de Umbrărești își aveau locuințele pe malul drept al râului respectiv, așa cum rezultă din catagrafia anului 1774 și din alte documente privitoare la transmiteri de proprietate, umbrăreștenii de aici separându-și moșia de cei din partea stângă a apei ulterior. Dar până destul de târziu, s-a păstrat pe dreapta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unor strămutări de hotar. Cu alte cuvinte, deși convențional, hotarul de aici s-a păstrat neschimbat. Extrema răsăriteană a hotarului de nord pornea din Valea Herătăului, unde făcea „cheutoare” cu moșia Trohăneștii (Barcea), și mergea spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre nord, urmând de fapt vechiul curs al Bârladului, numit în hotarnica din 1892 din Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia Umbrăreștilor de moșia Trohăneștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și, poate din această cauză, mai puțin stabil de-a lungul vremii, comparativ cu hotarul de nord. La extremitatea de răsărit, hotarul pornește din aceeași Vale a Herătăului, traversează către apus teritoriul până în apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torceștii, nepoții lui Bilăiu, zicându că au ei ocină și moșie, den Brălădița (Bârlovița - I. S.) pără în apa Brăladului... pănă în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului, să cerceteze pricina și “să le facă lege dreaptă”. În document se arată unde era situat teritoriul și stăpânirea încălcată între gârla Bârlovița, la apus, și apa Bârladului, la răsărit, la nord fiind arătat hotarul Umbrăreștilor, deci partea sudică a acestui sat, cea răzeșească. Din cuprinsul documentului deducem că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni, pe care se documentează că „umbla” moșia în vechime, și anume, „Frățilă, și nepoții lui, Mareș și Florea și Danciul și Bădea”, cu uric de la Ștefan cel Mare din veleatul 7003 (1495) ianuarie 12, moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din urmă, o povară greu de purtat de către supuși, de unde și neîncetatele și nesfârșitele lupte pentru a accede la putere, frământări însoțite de un vast cortegiu de suferințe suportate de către locuitorii de rând. Cu alte cuvinte, în loc de mai bune și drepte tocmeli și alcătuiri în forma de organizare statală și socială, în loc de o societate mai bine armonizată în domeniul raporturilor dintre stăpân și stăpâniți, ele se deteriorează continuu, dând naștere la tot felul de contradicții greu de soluționat echitabil. De unde, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a moșiei Torcești din anul 1872, întocmit de către inginerul hotarnic Nicoleanu, pe baza altor vechi mărturii și în care, pe malul drept al râului Bârlad, vechiul curs, se află însemnat și locul cu numele Agapie, situat în plan pe partea de vest a satului Torcești, aparținând acum de teritoriul comunei Umbrărești. f - Mențiune din 19 februarie 1887, dată când frații George, Mihail
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit drept și credincios”, motiv pentru care continuă Vodă - „le-am dat și le-am întărit de la noi în țara noastră Moldova, un sat la Dimaci, anume Țigăneii”, hotarul continuând să rămână tot „după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și giupâniasa lui, Măricuța, care ni-au slujit din copilăria lor și au crescut în casa noastră [...] miluindu-i cu o giumătate de satu de Boziești în ținutul Tecuciului”. Dania este explicată astfel: „această o giumătate de satu au fost dreaptă ocină răposatului Isac Balica hatman și s-au vinit în partea răposatei doamne a domniei mele, a Teodosiei, pentru că i-au fost niam mai de aproape”. Grigore postelnic, beneficiarul daniei din 1640, se identifică a fi una și aceeași persoană
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]