37,049 matches
-
a localității Plătărești din județul Călărași, pe o terasă a râului Dâmbovița, după confluența sa cu râul Colentina, la circa 20 de kilometri sud-est de București și 15 kilometri de Mănăstirea Cernica. Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Plătărești a fost declarat monument istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Dâmbovița, după confluența sa cu râul Colentina, la circa 20 de kilometri sud-est de București și 15 kilometri de Mănăstirea Cernica. Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Plătărești a fost declarat monument istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, Casa Domnească, chilii, construcții anexă și zid de incintă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
kilometri sud-est de București și 15 kilometri de Mănăstirea Cernica. Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Plătărești a fost declarat monument istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, Casa Domnească, chilii, construcții anexă și zid de incintă, toate incluse pe lista monumentelor istorice. Legendele referitoare la începuturile mănăstirii
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, Casa Domnească, chilii, construcții anexă și zid de incintă, toate incluse pe lista monumentelor istorice. Legendele referitoare la începuturile mănăstirii menționează două variante principale. Conform primei variante, mănăstirea a fost ridicată în amintirea unei lupte cu tătarii care îl sprijineau pe Radu Iliaș, la preluarea domniei de către Matei Basarab, în 1632. A doua variantă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
pictură medievală era ascunsă sub stratul murdar de var cu care erau spoiți pereții bisericii iar icoanele de hram și împărătești din vremea lui Matei Basarab erau prezente pe aparent modesta catapeteasmă. În anul 1896 mănăstirea intră sub protecția Comisiunii Monumentelor Istorice. La 2 iulie 1915 este emis Înaltul Decret regal nr. 1719, prin care „"toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului general al monumentelor, ca monumente istorice, punându-se sub
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
1896 mănăstirea intră sub protecția Comisiunii Monumentelor Istorice. La 2 iulie 1915 este emis Înaltul Decret regal nr. 1719, prin care „"toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului general al monumentelor, ca monumente istorice, punându-se sub ocrotirea legii pentru conservarea monumentelor, spre a nu fi dărâmate, refăcute sau reparate fără avizul prealabil al Comisiunii respective."” Ca urmare, în procesul verbal nr. 2 al comisiei se stabilește că „"Cu privire la relatațiunile verbale
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
intră sub protecția Comisiunii Monumentelor Istorice. La 2 iulie 1915 este emis Înaltul Decret regal nr. 1719, prin care „"toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului general al monumentelor, ca monumente istorice, punându-se sub ocrotirea legii pentru conservarea monumentelor, spre a nu fi dărâmate, refăcute sau reparate fără avizul prealabil al Comisiunii respective."” Ca urmare, în procesul verbal nr. 2 al comisiei se stabilește că „"Cu privire la relatațiunile verbale date de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
1915 este emis Înaltul Decret regal nr. 1719, prin care „"toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului general al monumentelor, ca monumente istorice, punându-se sub ocrotirea legii pentru conservarea monumentelor, spre a nu fi dărâmate, refăcute sau reparate fără avizul prealabil al Comisiunii respective."” Ca urmare, în procesul verbal nr. 2 al comisiei se stabilește că „"Cu privire la relatațiunile verbale date de dl. G. Balș asupra bisericii fostei mânăstiri Plătărești, - să
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
refăcute sau reparate fără avizul prealabil al Comisiunii respective."” Ca urmare, în procesul verbal nr. 2 al comisiei se stabilește că „"Cu privire la relatațiunile verbale date de dl. G. Balș asupra bisericii fostei mânăstiri Plătărești, - să se declare și această biserică monument istoric, înscriindu-se în inventar."” În timpul Primului Război Mondial, aflându-se în zona de ocupație a Puterilor Centrale, mănăstirea a fost ocupată de trupele bulgare care au transformat-o în depozit de materiale de război (alimente). Trupele bulgare vor produce noi devastări
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
hotărând totodată să mute aici atelierul de fabricat lumânări al Patriarhiei. Mănăstirea va suferi daune însemnate după cutremurul din 1940. Pentru refacerea bisericii s-au efectuat noi lucrări de reparație și consolidare, între anii 1942-1943, finanțate de stat prin Comisiunea Monumentelor Istorice, cu un deviz inițial de 200.000 lei, majorat ulterior la 440.000 lei. Pentru o scurtă perioadă, între 1948-1950, nou instalatele autorități comuniste au transformat din nou mănăstirea în închisoare, având două secții: una pentru femei deținute din
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
restaurată pictura din pronaos și catapeteasma, pictura din naos, altar și pridvor provenind din epoci mai recente și neavând o valoare istorică deosebită. În perioada iunie-iulie 1999, în cadrul proiectului de restaurare a complexului, realizat la comanda Oficiului Național pentru Protecția Monumentelor, au fost executate o serie de săpături arheologice exploratorii, pe baza planurilor stabilite de proiectantul general, arhitect Mihai Opreanu. Săpăturile au avut obiective limitate și au vizat: Pe parcursul cercetărilor arheologice din anul 1999 au fost descoperite 16 morminte de călugări
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
prezent numai în pronaos, celelalte componente ale bisericii fiind repictate în anul 1990, în tempera, lucrările fiind însă de un slab nivel tehnic și artistic. Pictura din pronaos a fost restaurată în anul 1972 în cadrul unui program finanțat de Direcția Monumentelor Istorice, de pictorița Olga Greceanu, artistă renumită pentru grija acordată păstrării în cele mai mici detalii a picturii originale. Trebuie menționat faptul că biserica mănăstirii Plătărești este, alături de mănăstirea Arnota, singura ctitorie a lui Matei Basarab care mai păstrează pictura
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
în sistemul penitenciar. În plus, atelierul mai executa comenzi pentru armată, alte instituții de stat sau firme private. Aici au fost realizate țesăturile prezentate în cadrul pavilionului României la Expoziția Universală de la Paris, din anul 1900. În urma declarării Mănăstirii Plătărești ca monument istoric în anul 1915 și în vederea unei eventuale restaurări a sa, a fost luată decizia mutării închisorii pentru femei la Mănăstirea Văcărești, unde va funcționa până la izbucnirea războiului în anul 1916. Închisoarea a revenit la Plătărești în anul 1918, continuând
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
altor surse concordante, varianta trebuie tratată cu rezerve. Cea mai credibilă variantă este "Vasile", acesta fiind menționat pe pisania din 1646, fiind totodată pictat și în tabloul votiv din pronaos, realizat în 1649. În conformitate cu prevederile legale în vigoare privind clasificarea monumentelor istorice, Mănăstirea Plătărești este declarată monument de arhitectură de importanță națională, format dintr-un ansamblu și cinci monumente individuale, toate având același nivel de clasificare.
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
cu rezerve. Cea mai credibilă variantă este "Vasile", acesta fiind menționat pe pisania din 1646, fiind totodată pictat și în tabloul votiv din pronaos, realizat în 1649. În conformitate cu prevederile legale în vigoare privind clasificarea monumentelor istorice, Mănăstirea Plătărești este declarată monument de arhitectură de importanță națională, format dintr-un ansamblu și cinci monumente individuale, toate având același nivel de clasificare.
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
pisania din 1646, fiind totodată pictat și în tabloul votiv din pronaos, realizat în 1649. În conformitate cu prevederile legale în vigoare privind clasificarea monumentelor istorice, Mănăstirea Plătărești este declarată monument de arhitectură de importanță națională, format dintr-un ansamblu și cinci monumente individuale, toate având același nivel de clasificare.
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
lui Genghis Han și ale urmașilor acestuia, care au avut loc în secolul al XIII-lea în Asia și în Europa de Est. Cuceririle Imperiului Mongol au dus la devastarea unor vaste regiuni, cucerirea multor națiuni, distrugerea unor orașe și a unor monumente culturale. Istoricii cred că invaziile și atacurile mongole reprezintă unul dintre cele mai mortale conflicte din istoria omenirii. Brian Landers a explicat că "un anumit imperiu cum nu a mai fost înainte a trecut din Asia în Europa într-o
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
construite în secolul al XI lea de către celebrul ministru Nizam Al-Mulk. Cele mai importante sunt cele trei medreses: Guvernul de la Nishapur, Tus și Bagdad și Medrese Hargerd în Khorasan. Un alt domeniu în care selgiucizii a contribuit a fost arhitectură monumentelor funerare. Acestea pot fi împărțite în două tipuri: casele și marele dom-cum ar fi mausolee (numite Türbes). Sharif Ribat- si Anushirvan Ribat-e sunt exemple care au supraviețuit secolului al XII lea al selgiucizii, care au oferit adăpost pentru călători. Clădirile
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
clădire impozantă construită în stil neoromânesc la începutul secolului al XX-lea. Ea se află în spatele unui gard părăginit de pe Șoseaua Kiseleff nr. 35-37, sector 1 din București, printre reședințe de lux și ambasade , și a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din municipiul București din anul 2015, având codul de clasificare B-II-m-B-18996. Planurile pentru construcția clădirii au fost realizate de arhitectul Ion Mincu. Lucrările au început în anul 1900, dar au fost întrerupte deoarece pictorul G.D. Mirea nu a mai
Casa Miclescu () [Corola-website/Science/330140_a_331469]
-
proprietate în 1994 fostului antrenor al echipei FC Steaua București, Dumitru (Țiți) Dumitriu și lui Ilarian Pușcoci. Deoarece nu li s-a permis să construiască pe terenul de 3000 metri pătrați din centrul capitalei, cei doi proprietari au lăsat clădirea monument istoric în paragină. Casa a început să se degradeze: curtea este năpădită de buruieni, geamurile sunt sparte, plafonul a căzut pe mai mult de jumătate din suprafața construită, mobilierul vechi a fost pus pe foc de vagabonzii care s-au
Casa Miclescu () [Corola-website/Science/330140_a_331469]
-
să ia legătura cu proprietarii clădirii pentru a rezolva problema, dar aceștia nu s-au arătat interesați de soluțiile propuse. Ministerul Culturii i-a dat în judecată pe cei doi proprietari în anul 2006 pentru infracțiunea de distrugere a unui monument istoric, dar Judecătoria Sectorului 1 a decis neînceperea urmăririi penale pe motiv că "„atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu prevede sancțiune, ci doar împiedicarea măsurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau înlăturarea măsurilor luate în
Casa Miclescu () [Corola-website/Science/330140_a_331469]
-
înscriindu-se într-un curent artistic în care arhitectura Țării Românești evoluează spre noile direcții și viziuni ale epocii brâncovenești. Influențele acestei zone de întâlnire istorică și creativă se extind și în perioada ce se succedă domniei marelui voievod, când monumentele din Oltenia începutului de secol XVIII păstrează în mare parte caracteristicile stilistice ale secolului anterior, integrându-se astfel organic epocii constructive premergătoare, preluând totodată elemente inovatoare din deschiderea și varietatea decorativă amprentată de stilul brâncovenesc. Noul ansamblu monahal construit în
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
un brâu simplu, de cărămizi dispuse în zimți de fierăstrău. Acoperișul este de tip șarpantă din lemn, cu învelitoare de tablă. Sub streașină se descriu trei rânduri de cornișă, cărămidă dinți de fierăstrău. Decorația interioară foarte frumoasă întregește valoarea întregului monument. Pictura originară este executată din pridvor până în altar în tehnica a fresco, păstrându-se integral. Pictura este specifică decorațiunii interioare de sfârșit de secol XVII, începutul secolului XIX din teritoriul românesc aflat între Carpații Meridionali și Dunăre, când o serie
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
candelă de la 1856, câteva file dintr-o evanghelie în limba greacă, iar la Muzeul Mitropoliei Olteniei se află o cruce din lemn ferecată în argint. Consolidarea structurii de zidărie se impune ca primă măsură generală de conservare a acestei mănăstiri - monument istoric, precum și protejarea și restaurarea picturilor murale în interiorul bisericii mănăstirii. După două veacuri de înstrăinare și de absență aproape totală a vieții monahale, maicile de la Mănăstirea Baia de Aramă se străduiesc să ridice prestigiul ei sub raport duhovnicesc, artistic, gospodăresc, încât să
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
de absență aproape totală a vieții monahale, maicile de la Mănăstirea Baia de Aramă se străduiesc să ridice prestigiul ei sub raport duhovnicesc, artistic, gospodăresc, încât să se prezinte ca un așezământ monahal cu o viață duhovnicească aleasă, dar și cu un valoros monument de artă medievală, care sa atragă mulțimi de credincioși și turiști din țară și de peste hotare.
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]