36,774 matches
-
pietros în curentul puternic al apei, la o temperatură a apei mai mare de12 °C. Larvele eclozează după circa 15 zile și migrează în zone liniștite pentru a se hrăni. În timpul reproducerii se adună în cârduri mari. După depunerea icrelor, peștii adulți migrează în aval. Are valoare economică redusă, din cauza cantității reduse de capturi. Carnea sa este considerată destul de bună, cu toate că are un gust ușor amar.
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării active, Turbării cu vegetație forestiera și Peșteri în care accesul publicului este interzis. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
a fost înființat în 1976, într-un sediu în prezent demolat. Din 1981 a fost transferat într-o clădire monument istoric, ce avusese ca destinație inițială școală. Muzeul prezintă următoarea colecție de animale vii: păsări exotice cântătoare și de ornament, pești exotici și indigeni, reptile autohtone, porumbei de rasă, animale arboricole. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Sediul fostei Școli generale nr. 2, monument istoric.
Vivariul din Bacău () [Corola-website/Science/331320_a_332649]
-
ul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
Rin spre răsărit până la Urali. În Suedia și Finlanda, numai la sud (Lacul Ladoga). În România se întâlnește în Dunăre și în toate bălțile ei până la mare; în cursurile inferioare ale râurilor Mureș, Olt, Tisa, Someș, Criș, Timiș. Este un pește gregar (trăiește în cârduri) în Europa de Nord și în partea de est a arealului, iar în Europa Centrală are o densitate numerică scăzută a populației care nu permite constituirea de cârduri. În timpul iernii caută adâncimi mai mari unde rămâne în stare
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
cu populație flamandă vorbitoare de limba neerlandeză în nordul Franței și în Belgia actuală, se adaugă cuvinte din domeniul pescuitului, marinei și comerțului aduse de olandezi în secolele XVI și XVIII. Astfel de cuvinte sunt "flétan" (numele unei specii de pește), "foc" „foc”, "matelot" și "vrac". Din limbile germanice nordice intră în franceză câteva cuvinte în secolele XVI-XIX: "homard" „homar”, "ski", "nickel" „nichel”, "tungstène" „tungsten”, "vanadium", "thorium" „toriu”. Ultimele patru, nume de metale, provin de la chimiști suedezi. Cuvinte din limba germană
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
1945 muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit . La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Petrașcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu). Secția de Istorie-Arheologie este compusă din nouă săli: Preistorie
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
dar și a unor personalități ale vieții sociale, culturale și politice vrâncene (scriitorul și diplomatul Duiliu Zamfirescu, juristul Gh. Apostoleanu, arhitectul Ion Mincu, geograful S. Mehedinți, întemeietorul teatrului focșănean - maiorul Gheorghe Pastia, scriitorul Al. Vlahuță, țăranul Ion Roată). Mărturiile etnografice, pește 6.000 la număr (unelte, ceramică, port popular, textile de casă), vin să completeze mărturiile arheologice și istorice, oferind o imagine a vieții pe aceste meleaguri. Se remarcă în principal colecția de port popular, în special cea de cămăși și
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
fost dictatură carlistă și cea legionara, urmată îndeaproape de cea antonesciană precum și acțiunea hortystă de ocupare a Transilvaniei, Dictatul de la Viena, cedarea Cadrilaterului, au fost elemente care au cauzat dereglarea și dezarticularea vieții artistice de peste munți. Exodul populațiilor românești de pește Prut cu ocazia cedării Basarabiei în urmă ultimatului sovietic au generat apariția de creatori artistici în București. O parte din aceștia au fost Anatol Vulpe, Tania Baillayre, Nina Arbore, Victor Feodorov, Gheorghe Ceglokoff. O altă parte au fost artiștii școliți
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
o insectă purtătoare, pe care atașează aproximativ 30 de ouă. Atunci când insecta purtătoare ajunge la o gazdă bovină sau umană, ouăle eclozează rapid și larvele se eliberează singure de pe insecta purtătoare, invadând foliculii noii lor gazde, unde își continuă dezvoltarea. Peștele ventuză ("Remora remora"), care este un înotător rău, are o placă adezivă pe suprafața capului, cu care se prinde de corpul altor pești buni înotători (rechini, cașaloți) pentru a ajunge în alte locuri, lărgindu-și astfel arealul de răspândire.
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]
-
și larvele se eliberează singure de pe insecta purtătoare, invadând foliculii noii lor gazde, unde își continuă dezvoltarea. Peștele ventuză ("Remora remora"), care este un înotător rău, are o placă adezivă pe suprafața capului, cu care se prinde de corpul altor pești buni înotători (rechini, cașaloți) pentru a ajunge în alte locuri, lărgindu-și astfel arealul de răspândire.
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]
-
a oamenilor s-a redus în ultima sută de ani cu zece ani, iar omenirea începe să-și piardă treptat însușirile proprii și să ia înfățișarea moluștelor (carnea se subțiază, mâinile se reduc și încep să semene cu aripioare de pești, temperatura sângelui a scăzut la 25 de grade, iar gestația s-a redus la șase luni și continuă să se scadă). Temperatura oceanelor scade treptat pe măsură ce Soarele se stinge, iar omenirea se îndreaptă spre dispariție. Simțindu-și sfârșitul, președintele Pi
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
un proiect internațional care are ca scop descrierea diferitelor tipuri de tumori. De asemenea, Institutul Sânger este membru al programelor de cercetare GENCODE și ENCODE care au ca scop crearea unei enciclopedii a elementelor ADN. Programele dedicate geneticii șoarecilor și peștilor folosesc secvențele ADN ale acestor organisme de referință pentru a înțelege mecanisme biologice elementare și funcțiile genelor umane. Proiectele includ studiul dezvoltării, cancerului și comportamentului. Institutul studiază efectele variației genetice în interacțiunea dintre gazdă și organismele patogene. Cercetarea de la Institutul
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
a Câmpiei Moldovei. Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul Bogonos (afluent al râului Bahlui) și aparține bazinul hidrografic al Prutului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Stînga Nistrului au reușit să importe aproape 1.400 de tone de carne de pui. Și de la începutul anului, Transnistria importaseră deja 12.600 de tone de produse alimentare (inclusiv 9.700 de tone de carne, 890 de tone de pește, peste o mie de tone de zahăr, 18 de tone de medicamente). Statele Unite, Uniunea Europeană și OSCE au aprobat decizia părții ucrainene, în timp ce Rusia a recurs la o formă de presiune politică, și MAI-ul rus a emis o declarație în
Conflictul transnistrean din 2006 () [Corola-website/Science/334237_a_335566]
-
ul (Gymnocephalus schraetser) este o specie de pește exclusiv de apă curgătoare, care preferă apele lente de la câmpie, dar ajunge și la deal. Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos. Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunării și râul Kamcia (estul Bulgariei). În România
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
alături de numeroase exemplare de aceeași talie. La maturitate devine singuratic. Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești.
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești.
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
pe substrat calcaros") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte (Triturus alpestris), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"); Pești: mreană vânătă (" Barbus meridionalis petenyi"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale semnalate în arealul
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Turdus viscivorus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate (răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]