38,651 matches
-
al districtului Nišava din Șerbia. Orașul se află la intersecția arterelor principale de circulație dintre Europa Centrală, Turcia și Grecia, Nis, este unul dintre cele mai vechi orașe din Balcani, și din cele mai vechi timpuri a fost considerat o poartă între Orient și Occident. Este casa uneia dintre cele mai vechi biserici creștine din Șerbia datând din secolul al patrulea într-o suburbie a Mediana. Niš este, de asemenea, locul de naștere al lui Constantin cel Mare, primul împărat român
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
din secolele al XV-lea și al XVI-lea, precum cel din Alcalá de Henares, palatul ducilor de Alcalá din Sevilia (cunoscut drept Casa de Pilatos) ș.a. - toate având curți interioare înconjurate de arcade. Pe langă acestea, ar mai fi: porțile unor orașe, precum Puerta del Sol (poarta soarelui) în Toledo din secolul al XIV-lea și, în sfârșit, unele castele celebre precum Castillo de Fonseca din Segovia. Apariția mudejárului datează din secolul al XII-lea și are loc în orașul
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
XVI-lea, precum cel din Alcalá de Henares, palatul ducilor de Alcalá din Sevilia (cunoscut drept Casa de Pilatos) ș.a. - toate având curți interioare înconjurate de arcade. Pe langă acestea, ar mai fi: porțile unor orașe, precum Puerta del Sol (poarta soarelui) în Toledo din secolul al XIV-lea și, în sfârșit, unele castele celebre precum Castillo de Fonseca din Segovia. Apariția mudejárului datează din secolul al XII-lea și are loc în orașul leonez Sahagún. Datorită situării acestuia pe Drumul
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
de la Masa Tăcerii), turla de biserică (v. Romulus Pop, 1993). Cât privește compoziția ornamentelor, putem spune că acestea sunt extrem de variate și având o vechime considerabilă: din epoca fierului timpuriu (cultura Lăpuș-hallstattiană), regăsim zig-zagul, apoi motivul frânghiei - ornament frecvent pe porțile maramureșene, la cadranele ușilor și ferestrelor, la crucile de mormânt, dar și la bisericile de lemn (din Botiza, Sat Șugatag, Șurdești, Coruia, Vălenii Șomcutei etc). Efectul obținut este unul de monumentalitate, indiferent că baza are formă piramidală, că partea superioară
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
Poarta maramureșeană este o structură de lemn cu o ușă sau o poartă, având multiple încrustații și basoreliefuri, de obicei de forma unui arc de tip romanic sau de formă ogivală modificată, care este plasată la intrarea unei gospodării și/sau
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
Poarta maramureșeană este o structură de lemn cu o ușă sau o poartă, având multiple încrustații și basoreliefuri, de obicei de forma unui arc de tip romanic sau de formă ogivală modificată, care este plasată la intrarea unei gospodării și/sau case din Maramureșul tradițional. Porțile de lemn ale gospodăriilor tradiționale din Maramureș
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
de lemn cu o ușă sau o poartă, având multiple încrustații și basoreliefuri, de obicei de forma unui arc de tip romanic sau de formă ogivală modificată, care este plasată la intrarea unei gospodării și/sau case din Maramureșul tradițional. Porțile de lemn ale gospodăriilor tradiționale din Maramureș sunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza, dar și în unele localități din Țara Lăpușului. Construite în general pe trei stâlpi și un „fruntar” (pragul de sus al porții
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
Porțile de lemn ale gospodăriilor tradiționale din Maramureș sunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza, dar și în unele localități din Țara Lăpușului. Construite în general pe trei stâlpi și un „fruntar” (pragul de sus al porții) din lemn de stejar, având „hăizașul” (acoperișul) șindriluit, porțile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care țăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor nemeșească. Deși constructiv se aseamănă cu poarta secuiască, poarta
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza, dar și în unele localități din Țara Lăpușului. Construite în general pe trei stâlpi și un „fruntar” (pragul de sus al porții) din lemn de stejar, având „hăizașul” (acoperișul) șindriluit, porțile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care țăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor nemeșească. Deși constructiv se aseamănă cu poarta secuiască, poarta maramureșeană nu trebuie confundată cu aceasta. Salba de porți
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
sus al porții) din lemn de stejar, având „hăizașul” (acoperișul) șindriluit, porțile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care țăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor nemeșească. Deși constructiv se aseamănă cu poarta secuiască, poarta maramureșeană nu trebuie confundată cu aceasta. Salba de porți monumentale e mărturia vie a unei realități istorice mai aparte: în perioada feudală, din rândul obștilor maramureșene s-a ridicat o clasă de cneji, care periodic își alegea voievodul
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
porții) din lemn de stejar, având „hăizașul” (acoperișul) șindriluit, porțile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care țăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor nemeșească. Deși constructiv se aseamănă cu poarta secuiască, poarta maramureșeană nu trebuie confundată cu aceasta. Salba de porți monumentale e mărturia vie a unei realități istorice mai aparte: în perioada feudală, din rândul obștilor maramureșene s-a ridicat o clasă de cneji, care periodic își alegea voievodul; puterea și
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
porțile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care țăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor nemeșească. Deși constructiv se aseamănă cu poarta secuiască, poarta maramureșeană nu trebuie confundată cu aceasta. Salba de porți monumentale e mărturia vie a unei realități istorice mai aparte: în perioada feudală, din rândul obștilor maramureșene s-a ridicat o clasă de cneji, care periodic își alegea voievodul; puterea și privilegiile nobililor au fost atent fragmentate și distribuite unui
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
în ceea ce privește procentul nobililor raportat la totalitatea populației comitatului.” Au fost înregistrați, pe baza înscrisurilor autentice, circa 15.000 de nemeși, cei mai mulți descendenți ai vechilor familii cneziale românești locale. Aspectul e extrem de important, căci numai nemeșii aveau privilegiul să-și ridice porți înalte în fața gospodăriilor, în timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decât la "vranițe" (confecționate din pari montați paralel pe o ramă dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-o parte). Maramureșul a fost, deci
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
pari montați paralel pe o ramă dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-o parte). Maramureșul a fost, deci, la un moment dat, o enclavă imperială unică, populată cu țărani de viță nobilă. Porțile cu stâlpi sculptați și șindrilă sunt relicva unei organizări sociale care a funcționat până în secolul al XX-lea. În 1977, Francisc Nistor scria următoarele: Construcția, incizarea motivelor și actul de trecere pe sub pragul porții suportau fiecare un ritual aparte, pe
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
populată cu țărani de viță nobilă. Porțile cu stâlpi sculptați și șindrilă sunt relicva unei organizări sociale care a funcționat până în secolul al XX-lea. În 1977, Francisc Nistor scria următoarele: Construcția, incizarea motivelor și actul de trecere pe sub pragul porții suportau fiecare un ritual aparte, pe baza unor credințe profunde (cu conotații mai degrabă mitice). Astfel, tăierea stejarului trebuia să coincidă cu o perioadă de nopți cu lună plină - pentru a îndepărta din jurul gospodăriei orice nenorociri și toate „ceasurile rele
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
omenesc, toate având la origine un ancestral cult solar -, apoi pomul vieții („simbolul vieții fără de moarte și al rodniciei nesfârșite”), motivul șarpelui (păzitorul gospodăriei), chipul omenesc, păsările, dintele de lup, bradul ș.a.m.d. Pentru țăranul maramureșean, trecerea pe sub hăizașul porții devenea aproape un act ceremonial, purificându-se mental de relele lumii profane pentru a intra curat în universul casnic al gospodăriei și familiei. În toate culturile tradiționale, trecerea pe sub o poartă, mai mult sau mai puțin grandioasă, simbolizează o transformare
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
ș.a.m.d. Pentru țăranul maramureșean, trecerea pe sub hăizașul porții devenea aproape un act ceremonial, purificându-se mental de relele lumii profane pentru a intra curat în universul casnic al gospodăriei și familiei. În toate culturile tradiționale, trecerea pe sub o poartă, mai mult sau mai puțin grandioasă, simbolizează o transformare (de suprafață ori structurală, fizică sau virtuală). La 22 martie 2012, la noul sediu al ambasadei SUA la București a fost inaugurată o poartă tradițională maramureșeană din lemn, realizată de meșterul
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
În toate culturile tradiționale, trecerea pe sub o poartă, mai mult sau mai puțin grandioasă, simbolizează o transformare (de suprafață ori structurală, fizică sau virtuală). La 22 martie 2012, la noul sediu al ambasadei SUA la București a fost inaugurată o poartă tradițională maramureșeană din lemn, realizată de meșterul Teodor Bârsan după modelul agreat de reprezentanții ambasadei.
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
una dintre librăriile sighetene. Imobilul destinat Tribunalului Comitatens (1893-1895) a funcționat ca spital militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În momentul de față, aici își are sediul primăria municipală (1948). În stilul arhitectonic se regăsesc elemente renascentiste clasiciste. Poarta este protejată de un balcon sprijinit pe patru coloane dorice, care se continuă cu câte o urnă de piatră. Clădirea Școlii Generale Nr. 2 (1902) „este una dinte cele mai curate lucrări în stil Seccesion din Sighet. Se remarcă aticul
Centrul istoric din Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/314173_a_315502]
-
o descendență israelită căreia i s-ar refuza mântuirea. La mult timp după „lepădarea” lui Efraim și a lui Dan, Dumnezeu încă îi îmbia cu promisiuni tandre (Osea 14:4-8). Iar în scenariul restaurării postexilice a țării, și apoi pe porțile Noului Ierusalim, numele lui Dan și Efraim sunt onorate (Ezechiel 48:1-2.5-6.32; Apocalipsa 21:12). O critică asupra acestei poziții ar afirma că logica de mai sus vine dintr-o prejudecată asemănătoare cu aceea care acceptă transmiterea necondiționată
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
pornind de la interpretări patristice ale profețiilor Bibliei. Boris Molceanov (1976) spunea: „Antichristul poate veni doar ca rezultat al apostaziei universale, adică în urma abandonării solemne a lui Dumnezeu și a căilor Lui de către oameni.” Aceasta, spunea Molceanov, identificând pe Antichrist cu „porțile iadului” din Matei 16:18, se va produce doar când harul lui Dumnezeu se va retrage din lume. După cum Iisus Christos, născut din Preafericita Fecioară, a apărut după mii de ani necesari pentru ca sămânța omenească să se dezvolte până la această
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
Timpul cariatidelor (2002, ulei/pânză); Corabia visurilor (2002, ulei/pânză); Lucia (2002, ulei/pânză); 7 martie 2003 (2003, ulei/pânză); Teză (2003, ulei/pânză); Antiteză (2003, ulei/pânză); Portretul lui Silviu Fusu (2003, ulei/pânză); Povestea romantică (2003, ulei/pânză); Poarta spre biserică (2004, ulei/pânză); Parcova (2004, ulei/pânză); Modus vivendi (2004,ulei/pânză); O amintire caldă (2004, ulei/pânză); Restaurare (2004, ulei/pânză); Portretul lui Dimitrie Peicev (2004, ulei/pânză); Erupție statică (2005, ulei/pânză); Legenda mărțișorului (2005, ulei
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
fete să horea`. / Feciorii-s fără de clop, / Nu-i mere cu ei la joc; Și fetele-s despletite, / După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu tatii, / Vai, bine te-ai însurat, / Fată din sat n-ai luat, / Da` din poarta cerului / Pă fata-mpăratului” - "bocet după fecior". Destinul omului este alcătuit din trei momente esențiale: naștera, căsătoria (nunta) și moartea. În concepția populară, dacă moartea survine înaintea nunții, înseamnă că feciorul sau fata rămân "nelumiți". Menirea lor creatoare și integratoare
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
alinarea unei suferințe tainice, numai la vederea și auzul suferinței altora"”. Din tipologia romantică, el se încadrează în tipologia demonilor. Pentru a-și realiza răzbunarea, demonul are nevoie de o punere în scenă grandioasă: arderea cetăților, capetele tăiate puse la poarta palatului, măcelul de la ospăț, piramida de capete, sunt tot atâtea elemente ale „recuzitei” sale. Este personaj secundar, deorece se regăsește numai în unele episoade ale acțiunii. De asemenea, ea pune în evidență, prin antiteză, aspectele negative din firea crudului ei
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
Nabucodonosor, a extins imperiul, cucerind Palestina, Siria și Iudeea, unde a distrus Ierusalimul și a luat poporul evreu în captivitate. Și-a dedicat cea mai mare parte a timpului înfrumusețării Babilonului, fortificând orașul cu ziduri imense și costruind Grădinile Suspendate, Poarta lui Ishtar și Ziguratul lui Marduk, devenind o metropolă cu prăvălii și ateliere, unde se vindeau mărfuri din toate colțurile orientului. Orașul având ieșire la fluviul Eufrat, se construiau bărci de stuf, care călătoreau până în India și estul Africii.Dar
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]