37,223 matches
-
din ziua cînd am zărit-o pentru prima oară, în copilărie, de pe dunele din Nantucket! Aceeași, aceeași mare pe care a văzut-o Noe, am văzut-o și eu! în partea de sub vînt cade o ploicică - o, frumoase priveliști de sub vînt! Trebuie să ducă undeva, desigur că altundeva decît spre pămîntul cunoscut - spre un ținut mai înfloritor decît înseși florile. Dar Balena Albă merge spre vînt, de aceea să privim și noi spre vînt - e direcția cea mai bună, deși poate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
văzut-o și eu! în partea de sub vînt cade o ploicică - o, frumoase priveliști de sub vînt! Trebuie să ducă undeva, desigur că altundeva decît spre pămîntul cunoscut - spre un ținut mai înfloritor decît înseși florile. Dar Balena Albă merge spre vînt, de aceea să privim și noi spre vînt - e direcția cea mai bună, deși poate cea mai anevoioasă. Adio, adio, bătrînule catarg! Dar ia te uită, ce-i asta, ce-i verdeața asta? A, da, mușchiul subțire crescut în crăpăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cade o ploicică - o, frumoase priveliști de sub vînt! Trebuie să ducă undeva, desigur că altundeva decît spre pămîntul cunoscut - spre un ținut mai înfloritor decît înseși florile. Dar Balena Albă merge spre vînt, de aceea să privim și noi spre vînt - e direcția cea mai bună, deși poate cea mai anevoioasă. Adio, adio, bătrînule catarg! Dar ia te uită, ce-i asta, ce-i verdeața asta? A, da, mușchiul subțire crescut în crăpăturile lemnului... Pe capul meu nu cresc asemenea smocuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
însă prea aproape de ambarcațiune, căci Moby Dick înota acum înainte, ca și cum ar fi fost hotărîtă să fugă cu cadavrul din cîrca ei, ca și cum locul de unde ieșise ultima oară la suprafață ar fi fost doar o etapă în drumul ei sub vînt; aproape că depășise corabia, care pînă atunci navigase în direcția contrară, deși acum se oprise locului. Balena înota în schimb cu toată viteza, părînd însuflețită de o singură dorință - aceea de a-și urma drumul în larg. Ă O, Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă O, Ahab! strigă Starbuck. Nici acum nu-i prea tîrziu să renunți, deși e a treia zi. Uite, Moby Dick nu te urmărește. Dumneata o urmărești pe ea, ca un nebun! Cu ajutorul vîslelor și al pînzei întinse în bătaia vîntului proaspăt stîrnit, ambarcațiunea singuratică înainta repede sub vînt. în cele din urmă, Ahab trecu pe lîngă corabie, atît de aproape, încît putu să deosebească limpede fața lui Starbuck aplecată peste parapet și-i făcu semn să întoarcă vasul și să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-i prea tîrziu să renunți, deși e a treia zi. Uite, Moby Dick nu te urmărește. Dumneata o urmărești pe ea, ca un nebun! Cu ajutorul vîslelor și al pînzei întinse în bătaia vîntului proaspăt stîrnit, ambarcațiunea singuratică înainta repede sub vînt. în cele din urmă, Ahab trecu pe lîngă corabie, atît de aproape, încît putu să deosebească limpede fața lui Starbuck aplecată peste parapet și-i făcu semn să întoarcă vasul și să-l urmeze, nu prea repede și de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de la prova) al unui velier. ARBORET - partea unui arbore, care se instalează pe arborele gabier. ARIMA îa) - a așeza metodic încărcătura în magaziile de pe puntea unei nave. ARIPĂ - velă suplimentară de formă trapezoidală și de suprafață mică, înălțată cînd bate vîntul din pupa. AZIMUT - noțiune generală care definește arcul de orizont măsurat de la punctul cardinal nord în sens retrograd pînă la obiectul relevat. Pe cutia compaselor magnetice se fixează așa-numitul „cerc orizontal“, gradat de la 0 la 360°, cu ajutorul căruia se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
arbore de dimensiuni reduse fixat la prova și servind ca suport al straiurilor pe care sînt învergate focurile îvelele triunghiulare de la prova). BONETĂ - fîșie de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca pînzele să ocupe poziția dorită față de direcția vîntului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
reduse fixat la prova și servind ca suport al straiurilor pe care sînt învergate focurile îvelele triunghiulare de la prova). BONETĂ - fîșie de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca pînzele să ocupe poziția dorită față de direcția vîntului. BRIZANȚI - valuri puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe care sînt învergate focurile îvelele triunghiulare de la prova). BONETĂ - fîșie de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca pînzele să ocupe poziția dorită față de direcția vîntului. BRIZANȚI - valuri puternice care se sparg de bordajul navei. CABESTAN - vinci cu tambur
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca pînzele să ocupe poziția dorită față de direcția vîntului. BRIZANȚI - valuri puternice care se sparg de bordajul navei. CABESTAN - vinci cu tambur, folosit la manevrarea parîmelor sau a ancorei. CADRU TRANSVERSAL - una din nervurile metalice sau de lemn care, împreună cu alte elemente structurale - transversale ori longitudinale - formează scheletul rigid
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vertical pe care se înfășoară o parîmă. TENDA - apărătoare de pînză, întinsă deasupra punții unei nave, pentru a proteja echipajul de ploaie sau de razele soarelui. TERȚAROLĂ - partea unei vele care se poate strînge în scopul reducerii suprafeței acesteia, cînd vîntul bate prea tare. TEUGĂ - suprastructură la prova unei nave, deasupra punții superioare; în interiorul ei sînt amenajate cabine pentru echipaj și magazii pentru materiale. TRAVERS îvînt de) - vînt care bate dintr-o direcție perpendiculară pe axa longitudinală a navei. TRIBORD - partea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
partea unei vele care se poate strînge în scopul reducerii suprafeței acesteia, cînd vîntul bate prea tare. TEUGĂ - suprastructură la prova unei nave, deasupra punții superioare; în interiorul ei sînt amenajate cabine pentru echipaj și magazii pentru materiale. TRAVERS îvînt de) - vînt care bate dintr-o direcție perpendiculară pe axa longitudinală a navei. TRIBORD - partea din dreapta a unei nave. TRINCĂ îvela trincă) - vela pătrată cea mai de jos a unui arbore trinchet. TRINCHET - primul arbore începînd de la prova, pe o corabie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
morală. Moralistul nu mai crede în soluții, se mulțumește să pună doar întrebări. Autorul este din ce în ce mai solitar și din ce în ce mai puțin solidar cu timpul său, un Don Quijote care nu mai crede în iluzii, dar continuă să se bată cu morile de vânt. Reabilitează pe Narcis (o veche fantasmă), văzând în el nu un simbol al frivolității, ci al cunoașterii de sine. Altă carte publicată de P., Deșertul pentru totdeauna (2001), constituie un original roman autobiografic, adică o autoficțiune cu o notă meditativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
lor și cu mănăstirile lor. De exemplu, Drumul Făgărașului de mai târziu, cobora la Târgoviște și urma valea Ialomiței până la Târgul de Floci sau Piua-Pietrii. Exceptând acești factori, reprezentarea din copilărie a monahului dobrogean corespunde unui relief de câmpie, deschis vânturilor potrivnice ale Bărăganului. În Prefața scrisă la Epistola către Succesus a Sfântului Chiril al Alexandriei, tradusă în latinește, Dionisie Exiguul aduce un adevărat elogiu oamenilor și meleagurilor din care s-a ridicat: „Poate pare lucru nou celor neștiutori că Scythia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
clasificărilor aferente. ... Articolul 22 (1) Clasificările corespunzătoare celor trei metode de încercare sunt identificate astfel: ... - CR 1187: 2001 încercarea 1: X(ROOF)(t1), unde t1 = Numai corpuri arzânde, - CR 1187: 2001 încercarea 2: X(ROOF)(t2), unde t2 = Corpuri arzânde + vânt, - CR 1187: 2001 încercarea 3: X(ROOF)(t3), unde t3 = Corpuri arzânde + vânt + radiație. (2) Sistemul de clasificare pentru performanța la foc exterior a acoperișurilor și învelitorilor de acoperiș este prezentat în Tabelul 7. Simbolurile utilizate în tabel au următoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164817_a_166146]
-
identificate astfel: ... - CR 1187: 2001 încercarea 1: X(ROOF)(t1), unde t1 = Numai corpuri arzânde, - CR 1187: 2001 încercarea 2: X(ROOF)(t2), unde t2 = Corpuri arzânde + vânt, - CR 1187: 2001 încercarea 3: X(ROOF)(t3), unde t3 = Corpuri arzânde + vânt + radiație. (2) Sistemul de clasificare pentru performanța la foc exterior a acoperișurilor și învelitorilor de acoperiș este prezentat în Tabelul 7. Simbolurile utilizate în tabel au următoarea semnificație: ... T(g): durata critică de propagare a focului din exterior, T(p
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164817_a_166146]
-
clasificărilor aferente. ... Articolul 22 (1) Clasificările corespunzătoare celor trei metode de încercare sunt identificate astfel: ... - CR 1187: 2001 încercarea 1: X(ROOF)(t1), unde t1 = Numai corpuri arzânde, - CR 1187: 2001 încercarea 2: X(ROOF)(t2), unde t2 = Corpuri arzânde + vânt, - CR 1187: 2001 încercarea 3: X(ROOF)(t3), unde t3 = Corpuri arzânde + vânt + radiație. (2) Sistemul de clasificare pentru performanța la foc exterior a acoperișurilor și învelitorilor de acoperiș este prezentat în Tabelul 7. Simbolurile utilizate în tabel au următoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164830_a_166159]
-
identificate astfel: ... - CR 1187: 2001 încercarea 1: X(ROOF)(t1), unde t1 = Numai corpuri arzânde, - CR 1187: 2001 încercarea 2: X(ROOF)(t2), unde t2 = Corpuri arzânde + vânt, - CR 1187: 2001 încercarea 3: X(ROOF)(t3), unde t3 = Corpuri arzânde + vânt + radiație. (2) Sistemul de clasificare pentru performanța la foc exterior a acoperișurilor și învelitorilor de acoperiș este prezentat în Tabelul 7. Simbolurile utilizate în tabel au următoarea semnificație: ... T(g): durata critică de propagare a focului din exterior, T(p
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164830_a_166159]
-
Și toți acei ce sunt cu noi de-o seamă,/ Și gata sunt să sară când e greu,/ Când patria s-o apărăm ne cheamă./ Ce-i Patria? E pasul apăsat/ Când trec, trec rânduri-rânduri muncitorii/ Cu steagul roșu-n vânt desfășurat/ Duși de partidul nostru spre victorii" (Beniuc în Iliescu: 1976, 192-193). Patria, eroii, partidul; putem considera că poezia lui Beniuc (cel aflat in fruntea uniunii Scriitorilor in anii '50, cand fusese impus "realismul socialist") ne dezvăluie ierarhia axiologică a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ed.), From Stalinism to pluralism. A documentary history of Eastern Europe since 1945, New York, Oxford, Oxford University Press, pp. 132-134. Cătănuș, Dan (2008), "Pe urmele misteriosului discurs de la San Antonio", în Niculescu- Mizil, Paul, România și războiul americano-vietnamez, București, Roza Vânturilor, 308-317. Ceaușescu, Nicolae (1967), Expunere cu privire la politica externă a partidului și guvernului, 24 iulie 1967, București, Editura Politică. Ceaușescu, Nicolae (1969), "Conferința de presă organizată la Praga. Cu prilejul vizitei delegației de partid și de stat a Republicii Socialiste România
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
De la Comintern la comunism național. Despre consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești, Moscova, 1969, București, Evenimentul Românesc. Niculescu-Mizil, Paul (2003), O istorie trăită. Memorii. București, Moscova, Praga, Bologna, vol. II, București, Democrația. Niculescu-Mizil, Paul (2008), România și războiul americano-vietnamez, București, Roza Vânturilor. Nițescu, Marin (1995), Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, București, Humanitas. Pacepa, Ion Mihai (1993), Moștenirea Kremlinului, București, Venus. Popescu, Dumitru (1994), Am fost și cioplitor de himere, București, Expres. Roguski, Camil; Chivu, Florentina (2005), Ceaușescu: adevăruri interzise, București, Editura Lucman
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creșterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creșterea debitelor infiltrate prin construcțiile hidrotehnice de retenție și a antrenării de materiale din corpul acestora, creșterea intensității precipitațiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenții și altele). ... Declanșarea stării de alarmă conduce la intrarea în situația operativă a comitetelor pentru situații de urgență. Activitățile desfășurate sunt atat activități menite să stăpânească fenomenul, cât și activități pregătitoare pentru eventualitatea declanșării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
zile; 3. transmite permanent imagini integrate ale radarelor din sistemul SIMIN, cantități de precipitații, temperaturi, înregistrate la nivelul întregii țări; 4. transmite situația radar, elaborată de către Centrele meteorologice regionale, în cazul pericolului de ploi intense, căderi de grindină, intensificări de vânt, căderi masive de zăpadă, cu indicarea zonelor afectabile și a perioadei de producere a fenomenelor. C. Administrația Națională "Apele Române": 1. transmite zilnic nivelurile și debitele înregistrate și în evoluție pe cursurile de apă, după depășirea cotelor de atenție; 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
precipitații cumulate care au condus la inundații, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparația acestora cu debitele de calcul ale digurilor și cu debitele maxime istorice, viteze ale vântului, diametrul maxim al grindinei, grosimi maxime ale stratului de zăpadă, etc.), precum și producerea și evoluția poluării accidentale; 2. organizarea și desfășurarea acțiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenție operativă, măsuri de evacuare, forțe și unități care au acționat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]