36,388 matches
-
Deși anul acesta se împlinesc 60 de ani de la moartea lui , figura sa continuă să domine fără rival cultura muzicală românească. Din fericire, anii din urmă au adus o recunoaștere internațională tot mai largă a marelui compozitor român, această întârziere în afirmarea pe plan mondial a creației sale fiind probabil un tribut plătit celebrității violonistului , a cărui glorioasă carieră interpretativă
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
a schimbat modul de viață și felul de a se purta, continuând să fie același moldovean bonom și gata oricând să adreseze o vorbă de încurajare ori să sară în ajutorul celor care aveau nevoie de un sprijin în cariera muzicală. Din banii câștigați a cumpărat pământ, pe care l-a dăruit tatălui său, considerând că ar putea și ar trebui să-i ofere părintelui său șansa de a administra propriul teren, ca acesta să nu mai fie arendaș pe proprietățile
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
ambelor conflagrații mondiale, George Enescu (aflat în anii 1914-1918 în culmea gloriei, la apogeul carierei sale) a renunțat la orice contract internațional și a stat în România, fiind activ pe plan social și implicându-se cu toată ființa în proiecte muzicale destinate publicului din București și din Iași. A considerat că este datoria sa patriotică să ajute Crucea Roșie (a fost voluntar, înscris cu acte în regulă) și a mers în spitale de campanie, în spatele frontului, cântând la vioară pentru răniți
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
...Așadar, după Mihai Eminescu sau Ion Creangă a venit rândul marelui compozitor George Enescu să fie actualizat prin defăimare, chiar la televiziunea publică. A fost atacată statura muzicală a lui Enescu: „Exilul nu este o condiție privilegiată pentru artist. Enescu nu era Stravinsky, nu era Rahmaninov, ca să fim foarte serioși și să fim patrioți în limitele adevărului, iar influența lui asupra artei occidentale, în exil fiind, era limitată
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
a participat la vreo ședință. Atunci când un Yehudi Menuhin scrie „pentru mine, Enescu va rămâne întotdeauna una dintre minunile lumii”, un Arthur Rubinstein spune „Enescu stăpânea întreaga paletă a componisticii” sau un Festival care poartă numele compozitorului a devenit efigie muzicală internațională, „reevaluările” unor denigratori ce-și permit necuviințe - ca să fim civilizați - nu fac decât să-i descalifice. Acest fapt este cu atât mai grav cu cât renumele internațional a lui George Enescu se bucură de tot mai multă recunoaștere peste
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
Cînd le recitesc, el este ca și viu". Un concert de pian asupra căruia nu m-am concentrat deloc, se auzea discret dintr-o altă încăpere, readucînd-mi în memorie faptul că și scrisorile poartă din cînd în cînd amprenta pasiunii muzicale a celor doi protagoniști ai romanului. Ne-am așezat apoi la o mare masă rotundă, în dreptul unei ferestre, într-o vastă cameră ai cărei pereți erau acoperiți de rafturi pline cu cărți și de tablouri (fostul soț al autoarei, este
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
completarea unei pagini de istorie recentă pentru toți aceia dintre noi care am studiat pe băncile școlii o istorie incompletă“, punctează istoricul de artă Valentina Iancu.Cu acest prilej a fost prezentat spectacolul de teatru „INTERFAȚA 3”, bazat pe compoziție muzicală de avangardă, inovație tehnologică și teatru documentar. Reprezentația a adus în dezbaterea publică trecutul recent și prezentul României, construcția artistică fiind realizată cu ajutorul interviurilor cu supraviețuitori evrei și romi ai Holocaustului și alți reprezentanți ai unor categorii discriminate de-a
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
spus, „gheara leului” se cunoaște; maestrul Ioan Hollender s-a depășit pe sine, folosindu-și influența și renumele pentru a dărui Festivalului românesc renumele pe care îl merită din plin. Dar... există și un dar, subliniat de cronicari, de critici muzicali sau de spectatorii veniți în număr impresionant la această ediție a Festivalului. Este limpede, Festivalul și Bucureștiul au nevoie de o mare și modernă sală de concerte, de un Auditorium care să primească pe scena sa în cele mai bune
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
o imensă oaste de instrumentiști, Orchestra Simfonică Valahia, cu românași de-ai noștri. corul-alexandrov-red-army-choir-sala-palatului-bucuresti-9-octombrie-2016-07Și va trebui să remarcăm că sala era plină în primul rând de oameni mai mult în vârstă, între 45-70 de ani care dețineau amintiri și zestrea muzicală a trecutului. Cu toți urmăreau cu atenție programul pregătit de către rușii în uniforme. Și, spre evidenta mare surpriză a amintitului auditoriu, s-a asistat la un bogat repertoriu de piese... americane, ce-i drept faimoase altădată: „Yesterday”, „Hey Jude”, „Let
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
secolului al XX-lea”. O Enciclopedie apărută la Sankt Petersburg, în 2001, îl include, alături de George Enescu, în rândul primilor 62 de „compozitori ai secolului al XX-lea”. De asemenea, un top internațional cu cele mai bune 200 de piese muzicale din toate timpurile include două valsuri ale lui Eugen Doga - „Gramofon” (locul 83) și „Dulce și blânda mea fiară” (poziția 94), care îl plasează pe compozitor alături de cele mai mari genii muzicale ale lumii (Beethoven, Johann Strauss, P. Ceaikovski și
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
internațional cu cele mai bune 200 de piese muzicale din toate timpurile include două valsuri ale lui Eugen Doga - „Gramofon” (locul 83) și „Dulce și blânda mea fiară” (poziția 94), care îl plasează pe compozitor alături de cele mai mari genii muzicale ale lumii (Beethoven, Johann Strauss, P. Ceaikovski și mulți alții). Este mândru de originea sa românească, pe care nu și-a renegat-o niciodată. În 2008, la Moscova, când Academia Națională de Științe Cinematografice din Rusia i-a acordat trofeul
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
ținea în brațe când cânta. Era mai degrabă un cântec de jale, pentru că războiul a însemnat o tragedie generală. Refrenul mi-a rămas întipărit în memorie: „Hai, hai, Munții Carpați! Plângeți voi, surori și frați, / Iar voi, mamelor, oftați!”. - Criticii muzicali fixează momentul intrării dvs. în circuitul universal al valorilor culturale la festivalurile de film din Spania, din 1972 și 1976, când, împreună cu regizorul Emil Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
jocuri politice, să nu favorizăm. Avem grijă de minorități, de cultură, de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puținele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural și Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm și demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
întreprindem, posturile noastre sunt pe locul întâi în preferințele românilor, cu o cotă de piață de peste 30%. Aproape cinci milioane de ascultători aleg zilnic unul dintre cele 14 posturi ale Radio România - Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România Internațional, Radio 3Net „Florian Pittiș” și Rețeaua Studiourilor Regionale, cărora li se adaugă Radio Chișinău, în Republica Moldova. În ultimii ani, SRR din păcate a pierdut foarte multe frecvențe, în număr de aproximativ 60. Dar
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Românești din America”. Românii americani au fost vizitați în coloniile lor de o serie de personalități remarcabile din țară. În anul 1923, apoi din nou în 1925, 1926, 1929, 1930, 1932, 1933 și 1937, George Enescu a întreprins repetate turnee muzicale peste Ocean, susținând concerte speciale și având întâlniri cu grupul etnic român. În anul 1925 a vizitat coloniile româno-americane Nicolae Titulescu. La 27 ianuarie 1930 a ajuns pe continentul american marele istoric național Nicolae Iorga. El a fost primit la
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
stabiliți la Londra a înființat Centrul Cultural Român, organizație culturală nepolitică, neguvernamentală a românilor și anglo-românilor din Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic”, ce și-a propus, între altele, promovarea limbii române, a istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Muzicianul român s-a aflat în competiție cu peste 40 de competitori din țări precum Franța, Canada, Columbia sau Germania, care au concurat pentru patru posturi în partida de tenor, în fața unui juriu alcătuit din 15 personalități marcante ale lumii muzicale, printre care directorul muzical de la „Radio France” și profesori de la Conservatorul din Paris. Concursul a cuprins trei mari etape, prin care candidații au fost eliminați succesiv, ajungându-se ca în ultima etapă să rămână opt participanți. De remarcat că la
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
aflat în competiție cu peste 40 de competitori din țări precum Franța, Canada, Columbia sau Germania, care au concurat pentru patru posturi în partida de tenor, în fața unui juriu alcătuit din 15 personalități marcante ale lumii muzicale, printre care directorul muzical de la „Radio France” și profesori de la Conservatorul din Paris. Concursul a cuprins trei mari etape, prin care candidații au fost eliminați succesiv, ajungându-se ca în ultima etapă să rămână opt participanți. De remarcat că la proba de lied, Nicolae
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
candidații au fost eliminați succesiv, ajungându-se ca în ultima etapă să rămână opt participanți. De remarcat că la proba de lied, Nicolae Hațegan a interpretat „Crizanteme”, lucrare a compozitorului român Sabin Drăgoi, reprezentând astfel la nivel de excelență creația muzicală românească. Masterandă la o universitate prestigioasă Roxana Bota este o româncă remarcată în Franța. Este absolventă a unui program de master în cercetare în statistică la Paris și a fost admisă direct la un master de „Negociere și dezvoltare comercială
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
prezent la fiecare festival și la fiecare reuniune culturală a minorității albaneze, în țară și peste hotare. Nu lipsesc, între aceste manifestări, aniversările și comemorările unor personalități locale sau din istoria Albaniei, simpozioanele literare, lansările de carte și de albume muzicale, taberele cultural - sportive pentru copii, expozițiile de pictură și etnografie, serile culturale sau cursurile de limba albaneză. O atenție aparte este acordată bătrânilor etniei, elevilor și studenților albanezi veniți la studii în țara noastră. Președinta Asociației Liga Albanezilor din România
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
de dirijorul Adrian Morar, de maeștrii acompaniatori Luminița Berariu și Ioana Maxim și de muzicologul Mihai Cosma. Au promovat 68 de cântăreți, invitați la București pentru etapele publice, jurizate de un grup de directori de opere, completat cu doi critici muzicali, reprezentând opt țări din Europa și Asia. Este pentru prima dată când la un concurs de canto din România vin în juriu reprezentanți de top ai tuturor țărilor care au constituit leagănul de formare și de dezvoltare a genului operei
Triumful artei lirice by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296482_a_297811]
-
formă de organizare internațională a teatrelor lirice și festivalurilor de operă, organizație care dă girul său de încredere României și Europei de Est, apreciind realizările Operei Naționale București din ultimii ani și integrând instituția în rândul celor mai importante teatre muzicale ale lumii.
Triumful artei lirice by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296482_a_297811]
-
a oferit câștigătorilor - tinerelor talente din țără și străinătate - numeroase premii și contracte și, de asemeni, înțelegeri de colaborare cu teatre lirice sau instituții de concerte din România și Europa. Juriul concursului a fost alcătuit din personalități emblematice ale lumii muzicale naționale și internaționale, îndeosebi manageri de teatre lirice, directori de casting și maeștri îndrumători în arta cântului. Printre partenerii acestui prestigios concurs s-au aflat Ambasadele Germaniei, Italiei și Federației Ruse. De asemeni, în rândul susținătorilor s-au aflat „NIRO
Le Grand Prix De L’Opéra” () [Corola-website/Journalistic/296484_a_297813]
-
Pe tot parcursul verii 2015, manifestările culturale din România au atras artiști din toate colțurile lumii și din toate domeniile, care și-au dat întâlnire în fața publicului românesc. Festivaluri de anvergură și de tradiție au marcat viața muzicală românească, gazdă a unor prestigioase personalități internaționale ale domeniului. Unul dintre evenimentele care au reunit artiști de renume mondial a fost Ediția Jubiliară (20 de ani) a renumitului Festival și Concurs Internațional de Canto „Hariclea Darclée”, la care s-au
România, atracţie culturală internaţională () [Corola-website/Journalistic/296502_a_297831]
-
a renumitului Festival și Concurs Internațional de Canto „Hariclea Darclée”, la care s-au înscris 184 de artiști din zeci de țări. Iar în Capitală, artiști invitați din șapte țări au ținut să fie prezenți la Festivalul Internațional „Marile serate muzicale ale Bucureștiului”. Din seria manifestărilor tradiționale care au reunit în România ansambluri de pe toate continentele au făcut parte Festivalul „Cântecele Munților”, desfășurat la Sibiu. Iar la Tulcea, ansambluri folclorice de copii și tineri din zece state au fost prezente în cadrul
România, atracţie culturală internaţională () [Corola-website/Journalistic/296502_a_297831]